3,029 matches
-
o tragică discordanță. Cele două farfurii ale cinei, "una rustică și colorată dintre cele mai comune în casele țărănești; cealaltă, dimpotrivă, din porțelan fin, având pe o latură un blazon încântător"438 , ușile, unele din stejar sculptate sau tăiate cu toporul în lemn de castan, patul cu baldachin, mâncat de molii, prăfuit, capetele de căpriori, vechiul corn de vânătoare, pușca ruginită pe culoar, toate acestea atestă mai mult decât dezordinea, atestă o rătăcire. În acest loc aspru și mucegăit "simțeai [în
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
curvă, hoață, risipitoare, limbută. Luxandra din București povestește că Iordache „apururea strigă în vileag dă mă face curvă și hoață și zice că nu mă are de soție și, când vine beat, cu fuga scap de el că sare cu toporul asupra mea“. Strigarea în gura mare și în auzul vecinilor constituie o mare necinste adusă femeii, căci ceilalți pot urma exemplul soțului și o pot necinsti la rândul lor cu același tip de înjurături. bărbatul apare ca un sprijin, ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
separarea, ci numai un mijloc de înțelepțire prin care să fie obligat „ca ce va câștiga să aducă în casă“. Bătăile sunt deseori crunte și dincolo de palme sau pumni orice obiect ieșit în cale poate deveni o armă. Pistolul, pușca, toporul, tesla, cuțitul, sabia, iataganul, bastonul, ciomagul, parul, scaunul se transformă în instrumente ale torturii. Barbu pescarul, de câte ori se întoarce de la cârciumă, își bate nevasta și asta după ce i-a risipit toată zestrea. Iată ce povestește Safta despre ultima bătaie: „viind
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și despre cele două femei. Crizele și manifestările lor pun în pericol viața celor din jur. Marica din satul Cornești, județul Dâmbovița, încearcă, „la leat 1782, într-o zi de marți după sfinte le Paști“, să-și omoare bărbatul cu toporul. Altădată îi cere ajutor fiului de zece ani să-l omoare pe tată pentru a-i vinde carul cu boi și a fugi în lume. La rândul ei, Tudora din mahalaua Flămânda este cunoscută de toți ca nefiind întreagă la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
semantismului/semnificatului/ denotatului, autorul vorbește de nume cu semantism la vedere și nume cu semantism obliterat 180. În cadrul numelor cu semantism la vedere, o primă subcategorie o formează numele cu sens mai mult sau mai puțin explicit (Păturică, Misticescu, Nour, Topor), porecle sau supranume, al căror semantism vizibil are o explicație naturală (Indolenta). A doua subcategorie este aceea a numelor "realiste", cu sens încorporat, dar neconfirmat de purtători, adică nu e motivat, având doar rolul unui denotat "accidental" (Strâmbu, Nechifor). A
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cuvîntul oior ar înseamnă bărbat și pata, a ucide. Oior nu este decât sanscritul vira, latinul vir, goticul vair, litvanul wyras, celticul gwr, bărbat; iară pata este sanscritul bad, elenicul na-vânato, latinul batuere, slavicul biti, a bate, a ucide, Un topor de aramă cu două ascuțișuri se numea în limba scitică Sagara, ^ayaQiv. Acest cuvânt stă foarte aproape de latinul securis. Sciții fiind un popor de arcași, numele lor își găsește explicația în germanicul Schütze, arcaș, și o analogie în latinul scutum
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
rămâne totdeauna la Daci. Săgețile se purtau într-o tolbă atârnată la spate; adeseori tolbele erau frumos săpate. c) Praștia cu care aruncau pietre sau plumbi ascuțiți la ambele capete. Afară de aceste două soiuri de arme ofensive Dacii mai purtau topoare, ciomege și măciuci. Armele de apărare a le Dacilor constau din: a)Scutul (naQfia Geților), de formă ovală, împodobit cu deosebite figuri sau flori. b)Casca, care pare totuși a fi servit numai clasei întâi a nobililor, deoarece pe oamenii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
naturale și măestrite se înmulțeau, împotrivirea Dacilor devenea mai cerbicoasă; cu atâta lupta lua un caracter mai înverșunat, atât din partea atacului cât și al apărării. Păduri ne umblate în care legiunile romane sunt nevoite să-și deschidă un drum cu toporul; ponoare, torente și șanțuri adânci pe care sunt siliți să le umple; întărituri ridicate mai la fiece pas și apărate cu o stăruință nemaipomenită îngreunau înaintarea Romanilor. Atacurile Dacilor asupra pozițiunilor romane devin tot mai dese; sângele curge în șiroaie
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
șah monocromă acoperită numai de pioni cu rază diminutivă de acțiune. Ce lipsă de înțelegere strigătoare! Sigur că parchetul din camere fusese scos și pus pe foc, sigur că ușile ce compartimentau exagerat spațiul (și așa insuficient) fuseseră sparte cu toporul, sigur că pe scări fuseseră aduși caii și că în scurt timp totul intrase într-o periculoasă derivă politică! Atâta neînțelegere a nevoilor specifice modului nomad de viață nu putea veni decât dintr-o indiferență și ignoranță condamnabile. Acum priceperea
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pământul pe care-l cauți nu există încă, fii sigur că Dumnezeu îl va crea spre a-ți răsplăti îndrăzneala". Ce vreți mai clar de-atât? − Exact ce spuneam eu! se amestecă și Ian. Fisurile trebuie astupate, nu lărgite cu toporul în ieșiri de salvare. Omul ar putea fi o ființă nu a depărtării, ci a proximității, căci tocmai aparența familiarului ascunde abisul de stranietate cel mai obscur, adică diferența diferențelor. Proximitatea e fântâna în care îți rupi gâtul dacă umbli
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ici-colo câte-o mașină (dar numai cu chei cu tot) și multe altele, echivalente cu intrarea cam până la glezne în stihia vorace a posibilului înconjurător. Cea mai tare lovitură din palmaresul lui, ce-i adusese și porecla, fusese spargerea cu toporul în plină zi a vitrinei unui magazin de modă, urmată de golirea ei rapidă și apoi fuga cu motoreta până la pierderea printr-un gang pietonier în trepte pe undeva prin nordul Italiei, pe lângă Bergamo. Frica îl înșfăcase atunci strașnic de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o altă ,,productă de succes” care ,,înflăcărează” mulțimea. Am văzut niște spoturi publicitare, am ascultat niște comentarii, și n-am văzut filmul pentru că nu mai era cazul. Se arătau în acele secvențe cum armate de gîndaci înarmate cu furci și topoare mărșaluiau să lupte cu alți gîndaci pentru ,,un scop nobil”. O altă ,, idee ,,remarcabilă” ! Apoi tînărul Potter posedă tot felul de puteri paranormale, și ca urmare face tot felul de giumbușlîcuri. O altă ,,productă” prin care se induce în mintea
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
apropiat, tropotul greu al cavaleriei turcești (pământul era dezghețat, caii se înfundau în noroi, nici vorbă nu putea fi de tropot de cai! - n.a.),ămai întâi o cavalcadă: avangarda spahiilorăZborul năpraznic al săgeților. Răpezișul suliților. Luciul aspru al săbiilor. Nemila topoarelor și măciucilor. Flăcăii Moldovei seceră îndârjițiă” , ca și cum nu ar fi nici o deosebire între război și muncile câmpului. De unde le-a venit la acești autori contemporani ideea că țăranii lui Ștefan i-au stâlcit în bătaie pe ienicerii și spahii lui
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
alte țări apusene. Asemenea aprecieri l-au făcut și pe Mihail Kogă lniceanu să facă remarca: „Puterile domnului Moldovei erau alcătuite numai din patruzeci de mii de oameni, dintre care cea mai mare parte erau țărani cu coase și cu topoare, armele cele mai înfricoșate în mâna poporului, când îi adus la deznădejde”. Se vede clar că ilustrul istoric și om politic, care în discursurile din Parlamentul României a făcut dovada cunoașterii perfecte a situației sociale la români, face o confuzie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
armurierii sași din Ardeal, dădea arme vitejilor și cavalerilor săi, inspecta, în cadrul ceremoniilor militare, armele celor care participau la oaste și nu se poate crede că la aceste inspecții îndrăznea cineva să vină în fața Marelui Domn cu coasa sau cu toporul. Că străinilor li s-a părut sau credeau că războiul poate fi dus numai de oameni cu blazon nobiliar, ceea ce la noi nici boierii mari nu aveau, ține de percepția lor asupra realităților sociale de la noi, dar de neînțeles este
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
acoperă toată inactivitatea guvernelor României moderne și contemporane în legătură cu dotarea armatei, de la războiul de independență din 1877-1878, până la participarea la al doilea război mondial (1941- 1945). A prezenta pe oștenii lui Ștefan ca pe niște telurici, ghiogari, cu coase și topoare, combătând armata de elită a turcilor, înseamnă să ne înjosim ca popor și să minimalizăm rolul marelui voievod și domn care a fost Ștefan cel Mare în luptele antiotomane purtate cu atât curaj și vitejie. Desigur, expresiile „oate de țărani
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pentru tânărul sau tânăra care nu au fost căsătoriți și se crează cadrul unei pseudoceremonii de nuntă. Obținerea bradului se făcea după același ritual ca și al nunții, recurgându-se la bradul frate. Ceata de feciori, Îmbrăcați de sărbătoare, cu topoare, alegea bradul și-i cereau iertare că-l taie și Îi spuneau că orice lovitură de topor e ca și cum ar izbi În carnea lor. Îl ridicau pe umeri, ducându-l ca pe un mort În sat, bocind pe drum pe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Obținerea bradului se făcea după același ritual ca și al nunții, recurgându-se la bradul frate. Ceata de feciori, Îmbrăcați de sărbătoare, cu topoare, alegea bradul și-i cereau iertare că-l taie și Îi spuneau că orice lovitură de topor e ca și cum ar izbi În carnea lor. Îl ridicau pe umeri, ducându-l ca pe un mort În sat, bocind pe drum pe un ton calm și grav, cântecul bradului. „Voinice voinice, nu-mi place, nu-mi place/ ce nevastă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
rituale. O practică foarte veche este legată de Înfingerea unor obiecte de fier, secure sau cuțit, În pământ, folosind atât pentru atragerea ploii, cât și pentru Îndepărtarea ei. Astfel, Romulus Vulcănescu dă următoarele detalii: „Pentru atragerea ploilor, se Înfingea un topor cu tăișul În jos În pământ descântându-se astfel: Cum Înfing toporul În pământ/ Așa să se Înfingă apa În pământ/ Să se-nfingă apa/ de trei ori/ de cinci ori/ În pământ;/ să mustească,/ bobul să crească/ spicul să cadă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
fier, secure sau cuțit, În pământ, folosind atât pentru atragerea ploii, cât și pentru Îndepărtarea ei. Astfel, Romulus Vulcănescu dă următoarele detalii: „Pentru atragerea ploilor, se Înfingea un topor cu tăișul În jos În pământ descântându-se astfel: Cum Înfing toporul În pământ/ Așa să se Înfingă apa În pământ/ Să se-nfingă apa/ de trei ori/ de cinci ori/ În pământ;/ să mustească,/ bobul să crească/ spicul să cadă/ ciorchini de roadă.” Pentru oprirea ploii se Înfingea un topor cu tăișul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Cum Înfing toporul În pământ/ Așa să se Înfingă apa În pământ/ Să se-nfingă apa/ de trei ori/ de cinci ori/ În pământ;/ să mustească,/ bobul să crească/ spicul să cadă/ ciorchini de roadă.” Pentru oprirea ploii se Înfingea un topor cu tăișul În sus În pământ descântându-se astfel: „Topor toporașul meu/ taie norii ca un zmeu/ și mprăștie/ În vijelie/ În munți cărunți/ În văgăuni/ de căpcăuni/ Ploaie, ploaie/ te inmoaie/ stai să te ajungă spoarele/ să-ți taie
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
În pământ/ Să se-nfingă apa/ de trei ori/ de cinci ori/ În pământ;/ să mustească,/ bobul să crească/ spicul să cadă/ ciorchini de roadă.” Pentru oprirea ploii se Înfingea un topor cu tăișul În sus În pământ descântându-se astfel: „Topor toporașul meu/ taie norii ca un zmeu/ și mprăștie/ În vijelie/ În munți cărunți/ În văgăuni/ de căpcăuni/ Ploaie, ploaie/ te inmoaie/ stai să te ajungă spoarele/ să-ți taie picioarele/ toporul meu de fier/ de la pământ/ pân` la cer
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
tăișul În sus În pământ descântându-se astfel: „Topor toporașul meu/ taie norii ca un zmeu/ și mprăștie/ În vijelie/ În munți cărunți/ În văgăuni/ de căpcăuni/ Ploaie, ploaie/ te inmoaie/ stai să te ajungă spoarele/ să-ți taie picioarele/ toporul meu de fier/ de la pământ/ pân` la cer.” Folosirea obiectelor tăioase de fier Împotriva sau pentru provocarea ploii are corelație magico simpatetică cu vechile credințe În existența unui cer din fier. Fierul și la noi a avut o valoare sacră
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
tobei șamanului. Solomonarii descind din munți la vremuri de cumpănă, iar dacă sunt alungați pedepsesc satul prin grindină. Aceste personaje mitice călătoresc prin văzduh pe balauri până ajung În munți, la gura unui vulcan, unde descântă până ce Îngheață apa. Cu ajutorul toporului ei sparg gheața, o Încarcă În spatele balaurului și se Îndreaptă apoi spre satul ce trebuie pedepsit unde o aruncau sub formă de grindină. Apoi Solomonarii duceau balaurul Într-o țară caldă, Îl omorau și-i vindeau oasele ca talismane. Ca
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
strângă de fiecare de pe moșia sa, după obicei". Succedând la domnie, Constantin Racoviță, la 23 aprilie 1756, dă hrisov de lăsare „în folosul Episcopiei dijma (ușurul) din toată pâinea ce ar face tătarii sau oricine pe moșiile Episcopiei de peste Prut: Toporul cu Dobrina, care „nu intră în distanta cedată pentru agricultură tătarilor". În cartea Domnească din 29 aprilie către ușurgii, li se ordonă acestora să nu se atingă de ușurul de pe menționatele moșii ale Episcopiei. La 8 iulie 1758 Inochentie scoate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]