2,019 matches
-
funcțiile de transfer și propagare. b) Factori agravanți (naturali și antropici) ... 1. Naturali: - Umiditatea inițială a solului din bazin; - Friabilitatea rocilor; - Existența formelor de eroziune în adâncime (ogașe, ravene, torenți). 2. Antropici: - lipsa măsurilor antierozionale și de corectare a formațiunilor torențiale; - despăduriri excesive, combinate cu nerespectarea normelor silvice de tăiere sau de depozitare a deșeurilor lemnoase; - practici agricole neadecvate; - realizarea de construcții sau depozite în imediata vecinătate a malurilor. Lipsa măsurilor antierozionale și de amenajare a formațiunilor torențiale contribuie la creșterea
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
corectare a formațiunilor torențiale; - despăduriri excesive, combinate cu nerespectarea normelor silvice de tăiere sau de depozitare a deșeurilor lemnoase; - practici agricole neadecvate; - realizarea de construcții sau depozite în imediata vecinătate a malurilor. Lipsa măsurilor antierozionale și de amenajare a formațiunilor torențiale contribuie la creșterea torențialității și a transportului solid. Despăduririle neraționale și practicile agricole neadecvate (arături în lungul liniei de cea mai mare pantă, lipsa terasărilor etc.) au ca efect creșterea coeficientului de scurgere, cu influențe directe atât asupra volumului, cât
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
cu influențe directe atât asupra volumului, cât și asupra debitului maxim al viiturii, respectiv a transportului solid. B. Producerea inundațiilor în aval de secțiunile de închidere ale bazinelor mici este condiționată nu numai de debitul maxim generat de o ploaie torențială, ci și de capacitatea de tranzit a albiei. În depresiunile intramontane sau la ieșirea din zona montană, acolo unde s-au dezvoltat așezări omenești, panta râului este relativ redusă, ceea ce conduce la micșorarea vitezei de curgere în raport cu rețeaua hidrografică din
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
distrugeri în zonele locuite îl are modul de exploatare a pădurilor. După anul 1990, interesul major îl prezintă lemnul masiv, în timp ce părțile secundare ale arborilor sunt abandonate pe versant sau chiar în albiile pâraielor. Aceste resturi sunt antrenate în timpul precipitațiilor torențiale și se acumulează în secțiunile podurilor, ale îngustărilor de secțiune, sau formează depozite cu înălțimi de până la 5-10 m la confluențe. De asemenea, stocarea materialului lemnos recent exploatat și netransportat din vecinătatea albiilor favorizează antrenarea lui în perioadele de viitură
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
de la ploaia orară la alte durate se determină valori ale precipitației, care, odată depășite, pot conduce la viituri rapide. Aceste valori-prag, la care se adaugă valoarea precipitației orare, vor fi folosite pentru alarmarea populației și autorităților în caz de precipitații torențiale. Se recomandă ca valorile astfel obținute ale precipitațiilor să fie testate în cadrul unor modele cu parametri distribuiți sau semidistribuiți, pentru a evalua efectiv debitele generate. Parcurgerea pașilor anteriori conduce la determinarea unei legături între debitele de inundabilitate Q(1), Q
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
de pericol, așa cum este definită în metodologia pusă la punct (Loat and Petrascheck, 1997, Musy et al., 2000) pentru SFOWG (Swiss Federal Office of Water and Geology) și prezentată în anexa nr. 4. În cazul viiturilor rapide, cauzate de ploi torențiale de scurtă durată, intensitatea ploii depășește viteza de infiltrație, iar stocajul în zona nesaturată este redus. Ca atare, în aplicarea metodologiei SFOWG, se poate admite fără a greși prea mult că viitura are aceeași probabilitate de depășire ca și precipitația
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
Ca urmare, în loc de nivelul de periculozitate al zonelor inundate, se vor cartografia doar clasele de intensitate ale acestei viituri în zona inundată, oferind o imagine destul de concludentă asupra zonelor celor mai sensibile la viituri rapide. 5. Parametri caracteristici ai scurgerii torențiale Drept parametri caracteristici ai scurgerilor torențiale se consideră: - coeficientul de scurgere alfa; - coeficientul de torențialitate al scurgerii lichide tau(l); - torențialitatea scurgerii solide tau(s); - coeficientul de periculozitate al viiturii pi. 5.1. Coeficientul de scurgere Pentru bazine mici coeficientul
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
al zonelor inundate, se vor cartografia doar clasele de intensitate ale acestei viituri în zona inundată, oferind o imagine destul de concludentă asupra zonelor celor mai sensibile la viituri rapide. 5. Parametri caracteristici ai scurgerii torențiale Drept parametri caracteristici ai scurgerilor torențiale se consideră: - coeficientul de scurgere alfa; - coeficientul de torențialitate al scurgerii lichide tau(l); - torențialitatea scurgerii solide tau(s); - coeficientul de periculozitate al viiturii pi. 5.1. Coeficientul de scurgere Pentru bazine mici coeficientul de scurgere variază între 0,35-0
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
măsură a influenței precipitațiilor produse în zilele anterioare. Valori mai mari de 0,8 ale coeficienților de scurgere sunt posibile pentru terenuri cu pante foarte mari sau cu valori ridicate ale API, care pot surveni după precipitații importante, anterioare ploii torențiale, și care conduc la saturarea stratului superior de sol sau în cazul unor roci impermeabile la zi. Pentru detalii în legătură cu valorile coeficientului de scurgere în condițiile României, se recomandă consultarea lucrărilor: Mita (1996); INMH (1997). 5.2. Coeficientul de torențialitate
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
aparțin domeniului public al statului), în condiții de umiditate medie a bazinului; - mărimea lui h(prag) se determină prin încercări. Coeficientul tau(l) reprezintă o măsură a gradului de depășire a capacității de transport a albiei și permite compararea bazinelor torențiale, conducând la ierarhizarea acestora în ceea ce privește gradul de pericol pe care îl reprezintă pentru localitățile din aval. 5.3. Coeficientul de periculozitate pi al viiturii Coeficientul de periculozitate pi al viiturii este direct proporțional cu Delta h (diferența dintre nivelul maxim
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
fi obținut și direct pe bază de calcule statistice, utilizându-se și precipitațiile recent înregistrate. Având în vedere densitatea relativ redusă a stațiilor meteo, precum și faptul că au existat situații în care, deși pe un râu s-au produs viituri torențiale, la stația cea mai apropiată nu s-au înregistrat precipitații sau acestea au avut valori modeste, este necesară o analiză spațială a precipitațiilor, care să acopere un spațiu mult mai mare decât suprafața bazinului analizat. În acest scop, va fi
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
de depășire p%. Anexa 3 -------- la metodologie -------------- A.3.1. Hietograma ploii de calcul (ploaia generatoare de viituri rapide) Datorită simplității ei, se recomandă metoda derivatei stratului cumulativ adimensional mediu (Musy, 1998), numită și metoda curbei integrale, adaptată la ploi torențiale prelucrate spațial pe zona omogenă caracteristică bazinului examinat. (i) Se selectează ploile torențiale l = (1,L) măsurate la stația (stațiile meteorologice) din zona omogenă, cu caracteristici comparabile în ceea ce privește atât durata, cât și cantitatea totală; durata ploilor va fi de maximum
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
calcul (ploaia generatoare de viituri rapide) Datorită simplității ei, se recomandă metoda derivatei stratului cumulativ adimensional mediu (Musy, 1998), numită și metoda curbei integrale, adaptată la ploi torențiale prelucrate spațial pe zona omogenă caracteristică bazinului examinat. (i) Se selectează ploile torențiale l = (1,L) măsurate la stația (stațiile meteorologice) din zona omogenă, cu caracteristici comparabile în ceea ce privește atât durata, cât și cantitatea totală; durata ploilor va fi de maximum 3 ore. (ii) Se adimensionalizează fiecare pluviogramă l astfel: - durata D(l) a
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
Articolul 1 Se aprobă Metodologia pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torențial în care se află așezări umane expuse pericolului viiturilor rapide, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Direcția amenajarea bazinelor hidrografice și Direcția managementul situațiilor de urgență din cadrul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile urmăresc respectarea
ORDIN nr. 976 din 21 august 2008 privind aprobarea Metodologiei pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202727_a_204056]
-
și 3 se pot folosi metode alternative dacă se demonstrează că acestea permit obținerea de rezultate echivalente. 5. Nu se iau în considerare valorile extreme pentru calitatea apei respective dacă acestea sunt rezultatul unor situații neobișnuite, cum ar fi ploile torențiale. Tabelul nr. 3 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Numărul de probe prelevate Numărul maxim de probe permise în cursul unui an a se abate de la cerințe ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 - 7 1 8 - 16 2 17 - 28 3 29 - 40 4 41 - 53 5 54 - 67 6 68
NORME TEHNICE din 28 februarie 2002 (*actualizate*) privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate urbane, NTPA-011**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203752_a_205081]
-
combatere a eroziunii solului și de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări, prin care se previn, se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecția solului, regularizarea scurgerii apei pe versanți, stingerea formațiunilor torențiale, stabilizarea nisipurilor mișcătoare; ... e) pedoameliorative pe terenurile sărăturate, acide și pe nisipuri, pe terenurile poluate, inclusiv cu reziduuri petroliere, cu halde de la exploatările miniere, pe alte terenuri neproductive, cuprinzând și lucrările de nivelare-modelare, de scarificare, de afânare adâncă, rigole și
LEGE nr. 167 din 2 octombrie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203466_a_204795]
-
combatere a eroziunii solului și de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări, prin care se previn, se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecția solului, regularizarea scurgerii apei pe versanți, stingerea formațiunilor torențiale, stabilizarea nisipurilor mișcătoare; ... e) pedoameliorative pe terenurile sărăturate, acide și pe nisipuri, pe terenurile poluate, inclusiv cu reziduuri petroliere, cu halde de la exploatările miniere, pe alte terenuri neproductive, cuprinzând și lucrările de nivelare-modelare, de scarificare, de afânare adâncă, rigole și
LEGE nr. 138 din 27 aprilie 2004 (*actualizată*) îmbunătăţirilor funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203582_a_204911]
-
combatere a eroziunii solului și de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări, prin care se previn, se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecția solului, regularizarea scurgerii apei pe versanți, stingerea formațiunilor torențiale, stabilizarea nisipurilor mișcătoare; ... e) pedoameliorative pe terenurile sărăturate, acide și pe nisipuri, pe terenurile poluate, inclusiv cu reziduuri petroliere, cu halde de la exploatările miniere, pe alte terenuri neproductive, cuprinzând și lucrările de nivelare-modelare, de scarificare, de afânare adâncă, rigole și
LEGE nr. 138 din 27 aprilie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) îmbun��tăţirilor funciare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233394_a_234723]
-
combatere a eroziunii solului și de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări, prin care se previn, se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecția solului, regularizarea scurgerii apei pe versanți, stingerea formațiunilor torențiale, stabilizarea nisipurilor mișcătoare; ... e) pedoameliorative pe terenurile sărăturate, acide și pe nisipuri, pe terenurile poluate, inclusiv cu reziduuri petroliere, cu halde de la exploatările miniere, pe alte terenuri neproductive, cuprinzând și lucrările de nivelare-modelare, de scarificare, de afânare adâncă, rigole și
LEGE nr. 138 din 27 aprilie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) îmbunătăţirilor funciare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233393_a_234722]
-
nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi variabile, în funcție de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi mari în zona I și scade către zonele II și III. Pantele longitudinale și transversale ale versanților sunt în general accentuate. Regimul hidrologic de tip torențial al apelor de suprafață este pus în evidență atât de prezența albiilor în formă de V, cât și de numeroasele conuri de dejecție ce se g��sesc la baza pantelor. Din cauza pantelor accentuate și a cantităților mari de precipitații, în
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi variabile, în funcție de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi mari în zona I și scade către zonele II și III. Pantele longitudinale și transversale ale versanților sunt în general accentuate. Regimul hidrologic de tip torențial al apelor de suprafață este pus în evidență atât de prezența albiilor în formă de V, cât și de numeroasele conuri de dejecție ce se găsesc la baza pantelor. Din cauza pantelor accentuate și a cantităților mari de precipitații, în zonele
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi variabile, în funcție de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi mari în zona I și scade către zonele II și III. Pantele longitudinale și transversale ale versanților sunt în general accentuate. Regimul hidrologic de tip torențial al apelor de suprafață este pus în evidență atât de prezența albiilor în formă de V, cât și de numeroasele conuri de dejecție ce se găsesc la baza pantelor. Din cauza pantelor accentuate și a cantităților mari de precipitații, în zonele
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi variabile, în funcție de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi mari în zona I și scade către zonele II și III. Pantele longitudinale și transversale ale versanților sunt în general accentuate. Regimul hidrologic de tip torențial al apelor de suprafață este pus în evidență atât de prezența albiilor în formă de V, cât și de numeroasele conuri de dejecție ce se găsesc la baza pantelor. Din cauza pantelor accentuate și a cantităților mari de precipitații, în zonele
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
combatere a eroziunii solului și de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări, prin care se previn, se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecția solului, regularizarea scurgerii apei pe versanți, stingerea formațiunilor torențiale, stabilizarea nisipurilor mișcătoare; ... e) pedoameliorative pe terenurile sărăturate, acide și pe nisipuri, pe terenurile poluate, inclusiv cu reziduuri petroliere, cu halde de la exploatările miniere, pe alte terenuri neproductive, cuprinzând și lucrările de nivelare-modelare, de scarificare, de afânare adâncă, rigole și
LEGE nr. 138 din 27 aprilie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) îmbunătăţirilor funciare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239016_a_240345]
-
ansamblul ei. D. Cauze de apariție a unor situații de urgență asupra elementelor de infrastructură critică din sectorul alimentație: - incidente; - accidente; - zoonoze; - crize alimentare cu impact asupra siguranței alimentelor și a securității alimentare; - fenomene meteorologice periculoase (grindină, înghețuri timpurii, ploi torențiale de lungă durată, tornade etc.); - acțiuni agresive ale unor entități interne sau externe, calamități, inundații. III. Pragurile critice în sectorul alimentație, conform anexei nr. 1 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010 , aprobată cu modificări prin
ORDIN nr. 180 din 21 iulie 2011 pentru stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente sectorului ICN - infrastructură critică naţională - "Alimentaţie". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235456_a_236785]