4,979 matches
-
în ochiul lui Dumnezeu” (Rugăciunea vietăților mici). În rest, cărțile lui L. constituie o suită de incizii în contemporaneitate sau, cel mult, în istoria recentă. Astfel, bazată pe teoriile lui Pierre Bourdieu și B. Lahire, Construcția identității într-o societate totalitară (2003) constituie un temeinic studiu de caz focalizat asupra societății comuniste românești, percepută ca o permanentă „negociere a resurselor identitare între actorii sociali și partidul-stat”. „Actorii sociali” aleși pentru exemplificare sunt scriitorii, ale căror reacții oscilează între un pol „ontologic
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
spațiul clinic -, aici textul dezvăluie o neinspirată intenție demonstrativă. SCRIERI: Muchii, Iași, 1996; Cheta la flegmă, pref. Ovidiu Nimigean, Iași, 1999; ed. (Proză cu amănuntul), Iași, 2003; Nuntă la parter, pref. Alina Nelega, Iași, 2003; Construcția identității într-o societate totalitară, Iași, 2003; Incursiuni în sociologia artelor, Iași, 2003; Povestirile vieții, Iași, 2003. Repere bibliografice: Codrin Liviu Cuțitaru, Despre poezie, „Timpul”, 1998, 1; Radu Voinescu, Fotografii, scrisori, obiecte personale..., L, 1999, 44; Alex. Ștefănescu, O carte frumoasă cu un titlu stupid
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
Mihai Barbu, Dicționarul personajelor petrilene din opera lui Ion D. Sîrbu, Petroșani, 2002; Mircea Muthu, Modul Isarlâk, APF, 2003, 1; Ștefan Aug. Doinaș, Evocări, București, 2003, 12-16; Firan, Profiluri, II, 238-243; Antonio Patraș, Ion D. Sîrbu - de veghe în noaptea totalitară, Iași, 2003. D. C.-E.
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
tot ce se poate cumpăra, de la fabrici pe care le transformă în fier vechi la periodice și edituri, mută reședința de județ etc. Militant în Frontul Salvării Naționale, fruntaș apoi al PNȚCD, apologet, când găsește cu cale, al fostului regim totalitar, Onacă poartă, nu fără succes, masca ardeleanului bonom, sfătos, curtenitor, lingușitor la nevoie, vorbăreț din calcul, scontând pe efectele unei limbuții colorate de pronunție regională, de ziceri mucalite și înjurături pitorești - mască sub a cărei acoperire își face drum spre
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
societății. Tineretul, partidele istorice renăscute, preconizau reforma dură, radicală, cunoscându-i prețurile, dar contând pe rapiditatea operației. Aceasta, la rândul ei, făgăduia o spectaculoasă redresare. Scheme abstracte, acuzând interese opuse, într-o perspectivă de anvergură, întruchipând trecerea de la un regim totalitar, pietrificat, dar intrat în reflexe, la democrația liberală a tuturor inițiativelor. Electoratul a votat cu repetiție calea moale, care a început, de îndată ce și-a dat pe față neajunsurile, să-l nemulțumească, iar mai apoi să-l exaspereze. În lungi ani
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
treaba asta neînțeleasă. Moartea ia pe cineva direct din somn, dacă admitem că poemul lui Ion Alexandru narează ce are loc într-una din posibilele durate de apoi... Dar și în lumea de toate zilele se întâmplă ca trimișii puterii totalitare să ia direct din somn fracțiuni importante de populație și să le trimită "la o treabă neînțeleasă". Nu putem ști la ce anume s-a gândit poetul - și nici nu e foarte important s-o știm; opresiunea reală va fi
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
locului, să mediteze, neturburat, la soarta lumii, departe de orice ideologii... Dar și un muritor, mai atent, nu numai Zeul, ar fi fost în stare să creadă că aici se ascundea șansa enigmatică a Globului terestru - șansă amînată de secolul totalitar - și peste care avea să cadă, ca o pecete sau ca un mesaj, meteoritul colosal...
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
Gheorghe Grigurcu Memoriile unui exponent marcant al unui regim totalitar, fie comunist, fie nazist, prezintă, neîndoielnic, un interes documentar ca și unul psihologic. Să precizăm că aspectul documentar e în genere dubios prin tentativele personajului în chestiune de-a distorsiona și ascunde faptele reprobabile, iar cel psihologic e alterat prin
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
din memorie și spre un prezent orbitor și solicitant. Germanii sunt dezamăgiți de schimbările târzii. Românii abia dacă pot recunoaște că aparțin unei "societăți a sărăciei în massă" (11). La Cluj, autorul descoperă mulțimea de români săraci și proletarizați. Sistemele totalitare și, la scara imediată, intrasistemele lor, își găsesc țapul ispășitor, pentru a putea înfrunta un timp scăpat de sub control. Învinșii de toate felurile arată cu un deget moral învingătorul, "polițistul universal SUA" (175), care a monopolizat, chipurile, cu tertipuri, adică
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
al lingviștilor sîrbi pentru problemele standardizării și pentru dialectologie. Un punct comun țărilor din vechiul bloc comunist îl constituie ponderea neglijabilă sau chiar absența totală a studiilor de sociolingvistică urbană după 1945; cauza principală fiind tabuizarea stratificării sociale în regimul totalitar. Ne sună foarte apropiat și constatarea că mișcările alternative ale anilor '80 au redescoperit o "expresie lingvistică autentică", opusă limbii de lemn. Din caracterizarea generală a argourilor sîrbe și croate, o diferență față de cele românești pare a fi mulțimea împrumuturilor
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
aceleiași întâmplări. Personajele, un lector la o catedră de istorie și o studentă întârziată, se reîntâlnesc întâmplător după ce, în urmă cu zece ani, drumurile lor se despărțiseră în urma unei ședințe staliniste de excludere din facultate a persoanelor incomode pentru regimul totalitar. Deși pe cei doi îi lega o relație de camaraderie sinceră, Ilie Chindriș ia cuvântul la ședința de excludere nu pentru a-și apăra colega, așa cum se aștepta toată lumea, ci pentru a o condamna, făcând din pledoaria sa un rechizitoriu
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
cu mult timp înaintea bătăliei de la Podul Înalt (1475), întregul tezaur de informații prezentat ne captează interesul, de parcă am parcurge un roman de aventuri! Ion N. Oprea face un act de dreptate. El dezgroapă din subsolul tăcerii impuse de regimul totalitar adevărata față a intelectualității românești decapitată de forța brutală a unei ideologii ce-și propusese să schimbe lumea prin violență. Rând pe rând ni se descoperă înaltul ei patriotism și o ținută intelectuală remarcabilă, o spiritualitate aplecată spre „salvarea” folclorului
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
moral, va Înlocui valoarea personală a individului, originalitatea, unicitatea acestuia, cu valorile colective ale maselor. Egalitatea, libertatea, fraternitatea sunt principiile de bază ale democrației, care sfârșește prin a dizolva toate modelele individuale cu caracter original și exemplar. Ca și dictatura totalitară, personală, democrația este tot un sistem formal. Ambele Își au originea În miturile psiho-socio-morale cu caracter compensator-sublimativ. Ele sunt rezultatul unor experiențe utopice. În ele trebuie să vedem „criza valorilor morale” care erodează sufletește o societate, Îi tulbură sau chiar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pot acționa conform voinței, nevoilor și aspirațiilor mele, ci trebuie să mă supun voinței impuse de altul, care acționează asupra mea, Închizându-mi posibilitățile de afirmare. Este cazul formării personalității umane În societățile libere-deschise, În prima situație, sau a societăților totalitare Închise, În cea de-a doua situație. Rezultă de aici faptul că tipul moral de personalitate este, În mare măsură, și rezultatul influențelor exercitate de unele instituții asupra individului: familie, școală (model de educație, cultură, instrucție, conduităă, biserică (model spiritual-religios
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tinerilor recruți și scenele halucinante ale unei inundații. Noaptea orgoliilor (1999), roman al unor medii intelectuale, se deplasează spre formula prozei de introspecție și analiză, de interes în plan epic rămânând în continuare fundalul social-politic al ultimelor decenii de regim totalitar. SCRIERI: Geometria zăpezii, Timișoara, 1993; Baricada cu îngeri, Timișoara, 1994; Dragoste și alte păsări de pradă, Timișoara, 1996; Ziua tip vagon, Timișoara, 1996; Cavalerul după-amiezii, Timișoara, 1998; Noaptea orgoliilor, Timișoara, 1999; Rugă însângerată, Timișoara, 1999; Biblioteca de zgomote, Iași, 2000
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
mai echilibrate și mai adecvate unui periodic literar-artistic pentru tineret. Cu toate acestea, în ultimii ani înainte de decembrie 1989, suplimentul „Scânteii tineretului” se înfățișa ca o publicație mai degrabă ternă, cu spațiul tipografic „blocat” de materiale convențional-obediente față de directivele puterii totalitare. În paginile și rubricile rămase disponibile pentru tratarea aspectelor literar-artistice, legătura cu actualitatea literară și atenția față de valorile emergente nu sunt cu totul ignorate. Se succedă diferite rubrici, unele fiind abandonate sau înlocuite. Prezent în secțiunea „Lecturi complementare”, Constantin Sorescu
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
se configurează prin ochii unui copil care își pierde inocența. Erosul și politicul se impun concomitent drept componente ale acestei proze, scrisă în tradiția unui realism îndelung verificat. Romanul Casca de oțel (1995), în esență o narațiune despre anii epocii totalitare, abordează realitatea tot din perspectiva unui copil, fiu de activist, care observă și pune întrebări incomode adulților. Darul de Crăciun (1995) ar fi romanul unei renașteri sufletești, experiență încercată de un intelectual în ultimii ani ai dictaturii comuniste, care învață
SECHESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289595_a_290924]
-
și din intercalările temporale frecvente, și din distanța în timp între însemnări succesive. Mare pondere au elementele autobiografice: protagonista, Mimi Janculovici, este o prozatoare cu un debut amânat, cauza fiind imposibilitatea de a scrie, cu acceptarea compromisurilor inerente, în perioada totalitară românească. Trimiterile la tarele epocii vizează câteva aspecte caracteristice, printre ele presiunile exercitate asupra oamenilor pentru a accepta colaborarea cu Securitatea. Culegerea de povestiri și eseuri Peregrinări (1997) și volumul de miniaturi literare intitulat Pe urmele altora (1997) cuprind o
SEBASTIAN ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
grupate în următoarele serii: Premiera de aseară, Acte și antracte, Scena și oamenii ei, la care adaugă, în ultimul volum, Marea frescă văzută de aproape, cronici muzicale publicate cu decenii în urmă în „Vremea”. Perioada de relativă relaxare a regimului totalitar transpare din unele texte, fiind reflectată și de varietatea pieselor de teatru jucate și comentate de Ș. El semnalează montările lui Liviu Ciulei din Georg Büchner și I. L. Caragiale sau scrie despre piesa Othello de Shakespeare în regia lui Cornel
SELMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289611_a_290940]
-
excese, inclusiv cantitative, reducându-și ritmul prezențelor editoriale. După relativa liberalizare care a urmat realismului socialist, va mai publica romanul Circul în 1972, încât se poate spune că esențialul carierei lui scriitoricești s-a desfășurat în anii de dinaintea instaurării regimului totalitar. Un roman oarecum izbutit, deși fără mari pretenții, este Fete bătrâne (1946), cronică a vieții într-un minister, carte amar-satirică, având o dezvoltare ce frizează grotescul, deschizând drumul, într-un fel, unei literaturi care va explora absurdul vieții de birou
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
Alexandru Al. Șahighian; din 2002 componența colegiului este următoarea: Michel Degay, Pierre Oster, Virgil Nemoianu, Jean Starobinski, Gianni Vattimo, Nicolae Balotă, Geta Brătescu, Solomon Marcus, Irina Mavrodin, Mihai Șora și Eugen Vasiliu. Prodigioasă replică la spiritul uniformizant, ideologizant, al regimului totalitar, S.20 urmărește, în primul rând prin traduceri din literaturile străine, punerea în circulație a marilor opere ale literaturii universale, „publicarea unor antologii de poezie, nuvele, fragmente de roman, piese de teatru, note și reportaje contemporane ale autorilor celor mai
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
comunistă și postcomunistă, urmată de confruntarea acestora cu ceea ce e oferit publicului. Primele două eseuri, Saivane și piramide și Comunismul în texte dramatice, sunt mai puțin convingătoare: în primul caz - din cauza banalității tezei (arhitectura comunistă ca expresie a mecanicii sistemului totalitar), în celălalt - pentru că se ignoră ambivalența discursivă a scrierilor dramatice semnate de Teodor Mazilu, D. R. Popescu și D. Solomon, pe care Ș. îi consideră „trei autori poststaliniști”. În consecință, centrul de greutate al cărții se deplasează către celelalte patru
SIULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289712_a_291041]
-
a psihologiei aplicate, igiena mintală sau psihoigiena s-a afirmat din totdeauna în viața comunităților umane ca o igienă socială. Dacă acest din urmă concept, cu o istorie tensională și plină de contradicții, legat mai ales de confruntările ideologiilor social-politice totalitare ale secolului XX, a fost aparent și poate pe nedrept condamnat la uitare, acceptându-se în locul său sintagma igienă mintală, nu putem trece peste această perioadă istorică recentă, întrucât igiena mintală face parte integrantă din viața socială, iar originile sale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ideologii care își au sursa în spiritul expansivității romantice se deosebesc profund de spiritul temperat și ordonat riguros conform cu principiile bunului simț, al rațiunii, profesat de iluminism. Sub influența acestor ideologii social-politice, care au favorizat intrarea în istorie a regimurilor totalitare, practicile igienei sociale și rasiale s-au dovedit a fi catastrofale prin consecințele lor. Aceste aspecte au extins atitudinea de rezervă, chiar de interdicție, și asupra măsurilor, în esența lor medico-psihologică, atât de importante și necesare, în ceea ce privește igiena mintală. Reabilitarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
gravitatea stării sale clinice, internarea se face cu obligativitate. Orice internare într-un spital de psihiatrie are o semnificație represivă, întrucât impune niște „bariere” în relațiile dintre bolnav și societate. Din acest motiv, spitalele de psihiatrie au semnificația unor „instituții totalitare, impunând indivizilor constrângeri prejudiciabile pentru satisfacerea nevoilor individuale și susceptibile de a favoriza apariția unor tulburări mintale” (P. Sivadon). E. Goffman consideră „instituții patogene”, având un caracter de „instituții totalitare”, căminele pentru handicapați, sanatoriile, spitalele de psihiatrie, închisorile, lagărele de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]