1,736 matches
-
Fenomenologia a fost mai departe dezvoltată de Martin Heidegger în Germania și de Maurice Merleau-Ponty și Jean-Paul Sartre în Franța, ceea ce a dus la apariția existențialismului. Fenomenologia în concepția lui Husserl se poate defini ca o metodă "științifică" de gândire transcendentală, prin care să se ajungă la structurile universale ale experienței. Ea propune o înțelegere a lumii lipsită de prejudecățile naturaliste, dominante în epoca respectivă. Husserl se bazează pe principiul de "intenționalitate" emis de Franz Brentano, care afirmă că particularitatea conștiinței
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
în Germania a fost Martin Heidegger. În lucrarea sa ""Sein und Zeit"" ("Ființă și Timp", 1927), consideră filosofia ca o metodă diferită de știință și pune pe primul plan ca disciplină în procesul de cunoaștere Ontologia fenomenologică. Din perspectiva metodologiei transcendentale, "Ființa" este privită ca un corelat al luării ei ca act de conștiință, fără presupuneri sau judecăți asupra existenței sau nonexistenței conținutului conștiinței. În Franța, fenomenologia, prin lucrările lui Merleau-Ponty și Sartre, stă la baza existențialismului. Fenomenologia a avut o
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
dotați cu instrumentele intelectuale pentru a depăși această iluzie. Dar această flexibilitate nu este posibilă decât în interiorul limitelor comportamentale ale unei specii: nu vom putea face furnicile să reacționeze la feromoni, cum nu vom putea să învățăm o pisică meditația transcendentală. Flexibilitatea este limitată de asemenea, trebuie s-o recunoaștem deschis, și de dispozițiile individuale: n-o să scoatem un băiat de cor bisericesc dintr-un sociopat, cum nici filmele violente nu vor face dintr-o ființă normală un criminal în serie
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
argument spune: Searle susține că "concluzia 2" nu rezultă din premise. Idealismul epistemologic este o poziție subiectivă în epistemologie ce susține că ceea ce cineva cunoaște despre un obiect există doar în mintea aceluia. Printre promotori se numără Brand Blanshard. Idealismul transcendental, fondat de Immanuel Kant în secolul 18, afirmă că mintea modelează lumea pe care o percepem sub formă de spațiu și timp. A doua ediție (1787) conține "Respingerea idealismului" pentru a distinge idealismul transcendental de idealismul sceptic al lui Descartes
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
promotori se numără Brand Blanshard. Idealismul transcendental, fondat de Immanuel Kant în secolul 18, afirmă că mintea modelează lumea pe care o percepem sub formă de spațiu și timp. A doua ediție (1787) conține "Respingerea idealismului" pentru a distinge idealismul transcendental de idealismul sceptic al lui Descartes și idealismul dogmatic al lui Berkeley. Secțiunea "Paralogismele rațiunii pure" este o critică implicită a idealismului lui Descartes. Kant susține că nu este posibil să conchizi că 'I' este un obiect ("cogito ergo sum
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
că 'I' este un obiect ("cogito ergo sum" a lui Descartes) doar din „spontaneitatea gândului”. Kant s-a centrat pe idei pe care le-a extras de la filozofi britanici ca Locke, Berkeley și Hume, dar a făcut distincție între idealismul transcendental și cel critic din variantele precedente: Kant distinge între obiectele ce apar în fața unui observator și obiectele în sine. El mai spune că nu putem aborda ""ul, ca „lucru în sine” () fără propria noastră lume mentală. El adaugă că mintea
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
imagini, care sunt exterioare minții. Idealismul absolut este exprimat în expunerea lui G. W. F. Hegel despre cum existența este comprehensibilă ca un întreg atotcuprinzător. Hegel și-a numit filozofia idealism „absolut” în contrast cu „idealismul subiectiv” al lui Berkeley și „idealismul transcendental” al lui Kant și Fichte, care nu se bazează pe critica filozofiei dialectice și finite a istoriei, spre deosebire idealismul lui Hegel. Exercițiul rațiunii și intelectului dă posibilitatea filozofului să cunoască realitatea istorică fundamentală, constituția fenomenologică a autodeterminării, dezvoltarea dialectică
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
pe care o absolvește în 1972. În 1979 își susține teza de doctorat la Centrul de Statistică Matematică din București, la profesorul Gabriel Sâmboan. În anul 1982 i se desface contractul de muncă pentru că a urmat un curs de meditație transcendentala, interpretat de autorități că sectă religioasă și până în 1988 dă lecții particulare de matematică, neavând dreptul de a fi angajat în învățământ. Din 1990 a predat la catedră de Matematici aplicate în economie a Facultății de Matematică din Craiova. A
Constantin Dumitrescu (matematician) () [Corola-website/Science/310792_a_312121]
-
A. Zaharescu) 47. Sur la définition des prolongements résiduels transcendent d'une valuation sur un corps K à K(X), Bull. Math. Șoc. Sci. Math. Roumanie, ț. 33 (1989), 257-264. (with E. L. Popescu) 48. Minimal pairs of a residual transcendental extension of a valuation, J. Math. Kyoto, Univ., Vol. 30, (1990), 207-225. (with V. Alexandru și A. Zaharescu) 49. All valuations on K(X), J. Math. Kyoto Univ., Vol. 30 (1990), 281-296. (with V. Alexandru și A. Zaharescu) 50. On
Nicolae Popescu (matematician) () [Corola-website/Science/309314_a_310643]
-
contradictorii, nu este surprinzătoare în jainism, ci pare chiar firească: pseudo-universul infinit Aloka cuprinde universul spațial, mărginit, așa cum spațiul imaterial cuprinde materia, forma sau corpul și cum materia integrează spiritul, în cazul viețuitoarelor. Timpul este de asemenea un principiu neatârnat, transcendental și, în conexiune cu spațialitatea cosmică, capătă caracter ciclic divizându-se în două perioade: Utsarpinis (etapa de ascensiune) și Avsarpinis (etapa de regres). Cele două etape antagonice formează un ciclu temporal ("Kalchakra"). Utsarpinis și Avsarpinis sunt împărțite în câte șase
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
echivalenței dintre masă și energie, publicând diferite lucrări asupra acestui subiect la începutul secolului al XX-lea. Matila Ghyka i-a expus lui Le Bon teoriile sale asupra interpretării celui de al doilea principiu al termodinamicii, ținând seama de diferența transcendentală dintre materia anorganică și cea organică. Gustave Le Bon a declarat că problema îl depășea, dar a cerut părerea lui Henri Poincaré, una din somitățile științifice ale vremii. Deși Poincaré considerase că punctul de vedere al lui Matila Ghyka era
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
în cântec, echipa a folosit patru microfoane pe care le-a învârtit prin studio. Furtado declară despre efectul acestei tehnici că „ai zice că [Timbaland] se află într-o altă țară”. În „Say It Right” se regăsesc experiențe mistice și transcendentale, așa cum Furtado explică într-un interviu din 2007. „Este oarecum un cântec magic. Are un mister pe care încă nu l-am descoperit în totalitate”. Cântăreața a mai declarat că piesa surprinde sentimentul pe care l-a avut când a
Say It Right () [Corola-website/Science/313789_a_315118]
-
populație și o astfel de stare de puritate încât elementele perturbatoare negative nu mai pot influența negativ țara iar țara poate deveni invincibilă." Mișcarea a atras un număr mare de intelectuali de marcă bucureșteni. Activitatea grupului, considerat ca sectă („Mișcarea Transcendentală” fiind considerată ca o mișcare religioasă nouă, similar cu „Biserica Scientologică”, „Templul Soarelui”, „Biserica lui Satan”), a fost lichidată de autorități în anul 1981. Conducerea comunistă a acuzat mișcarea transcedentală că era organizată sub forma unui guvern mondial, cerând membrilor
Mișcarea transcendentală () [Corola-website/Science/322969_a_324298]
-
cerând membrilor supunere necondiționată și că aducea în actualitate teorii de tip fascist și că îl considera pe Hitler un mare om politic. De asemenea, mișcarea a fost acuzată ca fiind un „uriaș complot antisocialist”. Singurele informații oficiale despre "Meditația transcendentală" au apărut în acea perioadă în revista Pentru Patrie în numerele februarie, martie și aprilie 1982, care scria că "pe planuri înalte, la nivelul conducătorilor Meditației Transcendentale, se pretinde că se urmărește nici mai mult nici mai puțin decât pacea
Mișcarea transcendentală () [Corola-website/Science/322969_a_324298]
-
fost acuzată ca fiind un „uriaș complot antisocialist”. Singurele informații oficiale despre "Meditația transcendentală" au apărut în acea perioadă în revista Pentru Patrie în numerele februarie, martie și aprilie 1982, care scria că "pe planuri înalte, la nivelul conducătorilor Meditației Transcendentale, se pretinde că se urmărește nici mai mult nici mai puțin decât pacea mondială. Și aceasta printr-un guvern mondial format din zece miniștri și zece ministere, în fruntea cărora se află Maharishi Mahes Yogi." După lichidarea mișcării, pe baza
Mișcarea transcendentală () [Corola-website/Science/322969_a_324298]
-
lua măsuri drastice împotriva celor care nu urmau „cu fidelitate” politica acestuia, obiectivul fiind atins." În anul 2006, accesul la documentele necesare elucidării depline a cazului era încă blocat sub pretext că nu sunt prelucrate arhivistic. Autorii cărții "Afacerea Meditația Transcendentală" au fost de aceea nevoiți să-și reducă documentarea la nivelui Stenogramei ședinței Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din ziua de 27 aprilie 1982. Mihai Ghivirigă, Mascarada.București, editura Eminescu, 1995.
Mișcarea transcendentală () [Corola-website/Science/322969_a_324298]
-
Omului care prevede protejarea dreptului de exprimare. Curtea a precizat că lucrarea aparține "patrimoniului literar european". Într-un alt caz, judecătorul Bonello, după ce a citat descrierea cărții de pe Wikipedia, a descris lucrarea în opinia sa ca o "pată de obscenități transcendentale".
Cele unsprezece mii de vergi () [Corola-website/Science/323896_a_325225]
-
din Bonn și în perioada 1983-1984 bursier la Universitatea din Heidelberg. În timp ce era student, a devenit membru al Partidului Comunist Român. A fost exclus din PCR în mai 1982 ca urmare a implicării sale în așa-numita „afacere a Meditației Transcendentale”, instrumentalizată de puterea comunistă pentru a compromite mai mulți membri ai intelectualității vremii; pe lângă Pleșu, între cei vizați de acțiunea regimului comunist, se numărau sculptorul Ovidiu Maitec și scriitorul Marin Sorescu. A fost „exilat” la Tescani și i s-a
Andrei Pleșu () [Corola-website/Science/297564_a_298893]
-
în sărăcie și a frumuseții în simplicitate. Este un principiu moral care recomandă savurarea unei vieți liniștite fără griji pământești. Originând din tradiția sihastră medievală, el subliniază un tip de frumusețe simplă, austeră și o stare de spirit calmă, senină, transcendentală. Este un concept central al ceremoniei ceaiului, și poate fi găsit și în poezia tradițională, haiku, waka, renga. Implicațiile se suprapun în oarecare măsură cu "sabi" și "fūryū". Este un ideal poetic creat de Bashō și discipolii lui în haiku
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]
-
unor diverse înregistrări Akashice (ex. umane, animale, plante, minerale, etc.) ce în totalizarea lor cuprind toată cunoașterea posibilă. Majoritatea scrierilor se referă la înregistrările Akashice în domeniul experiențelor umane, dar credincioșii cred că toate fenomenele de experiență cât și cunoașterea transcendentală sunt codificate în acestea. În cartea sa "Journey of Souls" "("Călătoria sufletelor")" și "Destiny of Souls, Evidence of Life between Lives", "("Destinul Sufletelor, Evidența vieților dintre vieții")", Michael Newton, un hipnoterapeut ce a lucrat cu subiecți în stări profunde, are
Înregistrările akashice () [Corola-website/Science/317566_a_318895]
-
logicii. Monumentala sa "Istoria logicii", deși este un reper al filosofiei românești, a avut neajunsuri notabile și a fost recepționată mai curând negativ în Occident. Dumitriu a abordat prea mult unele teme în cartea sa, este vorba capitole despre logica transcendentală și dialectică și altele câteva ce nu tratează multe ramuri ale logicii recente sau le tratează foarte sumar și insuficient, ca în cazul logicii modale. De asemenea, a fost dezinformat în chestiuni ce țin de filosofia scolastică. În orice caz
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
lui Brentano, nici cel al lui Husserl, ci unul original cu rădăcini adânci în filosofia scolastică. In-tentio, derivat din "IN aliud TENDERE" este actul penetrant al spiritului, care merge dincolo de lucruri la originea lor, care este Unul cu cei trei transcendentali ai săi: "Bonum, Verum" și "Pulchrum". Așadar, sunt trei forme de intenționalitate, morală, teoretică și estetică, ce caracterizează trei tipuri de atitudini umane față de lume. "Unul" nu este văzut dar ca actus purus, ci mai degrabă ca o potențialitate universală
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
ale constructivismului. O altă concepție antirealistică este ficționalismul, ai căror reprezentanți refuză capacitatea de cunoaștere a realității, dar - din motive pragmatice - socotesc că este util să construiască un raționament pornind de la o realitate fictivă. Immanuel Kant face deosebirea între realism transcendental și realism empiric. El ține să precizeze că prin idealism nu trebuie înțeleasă o negare a existenței lumii exterioare, ci convingerea că realitatea nu poate fi cunoscută prin percepție nemijlocită și, în consecință, "orice experiență posibilă nu este capabilă să
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
trebuie înțeleasă o negare a existenței lumii exterioare, ci convingerea că realitatea nu poate fi cunoscută prin percepție nemijlocită și, în consecință, "orice experiență posibilă nu este capabilă să dea o imagine completă și incontestabilă a realității". Prin contrast, realismul transcendental (sau metafizic) consideră timpul și spațiul drept ceva dat, "își reprezintă deci lumea exterioară (în măsura în care i se recunoaște realitatea) ca lucruri în sine, care există independent de noi și de simțurile noastre". Referindu-se la realismul empiric, Kant consideră că
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
simțurile noastre". Referindu-se la realismul empiric, Kant consideră că "orice sursă exterioară a unei percepții dovedește nemijlocit existența unui lucru real, sau este mai degrabă însăși realitatea". În problema teoriei cunoașterii, poziția lui Kant este aceea a unui idealism transcendental cuplat cu realismul empiric. Aceasta înseamnă că, pentru Kant, nu există cunoaștere fără percepție empirică, dar că structura cunoașterii se formează - datorită capacității specifice gândirii - prin intervenția noțiunilor generale apriorice (spațiu, timp, categorii). Reprezentanții realismului zis "naiv" consideră că lumea
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]