1,894 matches
-
organizat și Pământul Crăiesc, zona locuită de sași în sudul și nord-estul Transilvaniei (vezi scaunele săsești), exceptată de asemenea de la organizarea comitatensă. "Alfabetul secuiesc", denumit și "runele secuiești", este un alfabet (riguros fonetic, adaptat la maghiara contemporană) utilizat de secuii transilvăneni și în prezent ca alfabet secundar, alături de cel cu caractere latine. Întrucât acest alfabet era folosit în trecut preponderent la inscripțiile gravate, sistemul se mai numește popular "scriere pe răboj" (sau "încrustată"), în maghiară "róvásírás". Unele ipoteze susțin, că alfabetul
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
promulgat de Alexandru Ioan Cuza în anul 1864, inspirat mai ales din sistemul francez (care abolise discriminarea penală a homosexualității în anul 1791), nu existau diferențe între tratamentul relațiilor heterosexuale sau homosexuale. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Codul Penal transilvănean, în vigoare începând cu anul 1878, pedepsea doar violul homosexual: După Marea Unire din 1918, aplicabilitatea Codului lui Cuza din 1864 se extinde în multe regiuni ale noului stat, dar în Ardeal rămâne valabil cel vechi. Juristul Vasile Dongoroz face
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
loc festivalul muzical „Mărțișor”, care începe pe data de 1 martie și durează până la 10 martie. În acest an, festivalul se află la ediția a -1967-a. În unele județe ale României, mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni. În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
a avut drept consecință numirea tânărului vlăstar în dregătoriile de agă (ianuarie-decembrie 1679), ispravnic al scaunului București și mare postelnic. Anul 1681 îl găsea la Constantinopol, unde purta discuții în numele unchiului său cu Ladislau Csàki și Cristofor Pasko, dușmanii domnului transilvănean Mihai Apafi, cei doi asumându-și prin semnătură ca după răsturnarea lui Apafi să restabilească în Transilvania legea românească (adică religia ortodoxă) și să îl repună în funcție pe mitropolitul Sava Brancovici, persecutat și întemnițat de către calviniști pentru că nu voise
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
principal care străbătea întreaga provincie pornea de la Lederata, traversând Banatul, Culoarul depresionar de la Poarta de Fier a Transilvaniei, trecând prin Ulpia Traiana, Apulum, Potaissa, Napoca și ajungea la Porolissum. Un alt drum pornea de la Valea Mureșului, ducea la Târnave, Oltul transilvănean și ajungea la Augustiae, ieșind prin pasul Oituz și îndreptându-se prin Moldova spre Tyras, la gurile Nistrului. Mai erau drumurile Dierna-Tibiscum, Drobeta-pasul Vîlcan și cel care urcă pe la Dunăre pe Valea Oltului. În Dobrogea sau Dacia Pontica erau trei
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Calului”, pe o movilă rămasă în urma eroziunii terasei Oltului. Aici a fost descoperită o piesă mai rară, nespecifică zonei; era un topor de luptă din bronz (tipul „cu muchia prelungită”, cu analogii în cultura Wietenberg) și provenea dintr-un atelier transilvănean. Descoperirea unei astfel de piese la Slatina, dovedea existența unor legături timpurii de schimb, de-a lungul Oltului, între triburile de la nord și de la sud de Carpați; aceste legături se vor intensifica în secolele următoare. În prima epocă a fierului
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
locuiau aproximativ 210 persoane. Sinagoga din Târgu Mureș a fost edificată între anii 1899-1900 în stil eclectic, după planurile arhitectului evreu Jakob Gärtner din Viena. Inițiativa construcției a avut-o comunitatea evreiască "Status Quo", desprinsă din comunitatea ortodoxă a evreilor transilvăneni în secolul al XIX-lea. Printre meșterii care au lucrat la edificarea clădirii a fost Pal Sóos. Ea a fost inaugurată în anul 1900, de către prim-rabinul Dr. Joachim Wilhelm, în prezența liderilor comunității evreiești locale, Adalbert Burger (președinte) și
Sinagoga Status Quo Ante din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/317004_a_318333]
-
1973. Este amplasată în apropierea Teatrului Dramatic din Brașov. Statuia lui George Barițiu din Brașov, opera în piatra a sculptorului Nicolae Encea, a fost dezvelită în anul 1973. Este amplasată în fața Bibliotecii Județene din Brașov care poartă numele marelui publicist transilvănean. Bustul lui Ciprian Porumbescu din Brașov este o operă a sculptorului Vladimir Predescu. Este amplasată în parcul din apropierea Colegiului Național Andrei Șaguna, lăcaș de cultură ce amintește de prima reprezentație a operei sale, "Crai Nou". Statuia Diaconului Coresi este o
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
ciupag la gât, cu șir peste cot, fodori lungi mărginiți de dantelă (cipcă) și cătrința cu trup vânat, din lână, diferențiată de la Câmpie la Munte numai prin modelul cusăturii din partea de jos a acesteia. Acesta este portul vechi al femeii transilvănene de acum peste o sută de ani. Abia cu aproximativ 60 de ani înainte a intrat în zona de câmpie a Mureșului puternica influență a costumelor monocrome sibiene, despre care foarte multă lume afirmă că sunt cele specifice zonei noastre
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
Vistula și se numiră leașii”. "Gesta Hungarorum" sau "Cronica Notarului Anonymus", descoperită sub forma unei copii în 1746, la Biblioteca familiei imperiale din Viena și publicată pentru prima dată în 1765 de către Johannes Georgius Schwandtner, menționează existența valahilor în spațiul transilvănean și în Panonia, dar și prezența unor formațiuni prestatale pe teritoriul fostei colonii romanice, Dacia. La finalul secolului al VII-lea, ungurii sunt opriți din expansiunea lor spre vest la Lechfeld, lângă Augsburg și încep să-și îndrepte atacurile spre
Descălecatul Țării Românești () [Corola-website/Science/317051_a_318380]
-
Anastasia, fiica Odochiei lui Luca Arbore, satul Botoșani cu 700 de unghi ungurești și l-a dăruit Mănăstirii Solca care l-a stăpânit până în anul 1785. Începând din anul 1763, s-a așezat în Botoșana și o populație de origine transilvăneană. Astfel, dacă la 1763 existau 26 de familii, la recensământul din 1778 existau 117 familii (577 suflete). În anul 2009 în Botoșana locuiau 697 familii. Tradiția locală amintește în jurul anului 1675 de existența unei biserici de lemn la Botoșana, în
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
umanist și istoric maghiar. Szamosközy s-a născut la Cluj într-o familie calvinista. Și-a completat studiile la Heidelberg și Padova. În 1593 s-a întors în Transilvania și a început să lucreze la Albă Iulia, la arhiva curții transilvănene. Acolo a început să adune materiale și să-și scrie principala lucrare, despre istoria Ungariei. Principele Transilvaniei Ștefan Bocskai l-a numit istoric oficial al Curții. Istoria să neterminata a Ungariei n-a fost niciodată publicată și părți din ea
István Szamosközy () [Corola-website/Science/317542_a_318871]
-
-lea a fost încoronat de sprijinitorii lui în caterala din Lwów, unde a depus celebrul său jurământ). Rzeczpospolita a reușit în cele din urmă, în 1657, să-i alunge pe suedezi din țară. Forțele polono-lituaniene au reușit să învingă trupele transilvănene și brandenburghezo-prusiene, dar Polonia a recunoscut prin tratatul de le Wehlau din 1657 independena Ducatului Prusiei. După semnarea Tratatului de la Hadiaci de pe 16 septembrie 1658, Coroana poloneză i-a ridicat pe cazaci și pe ruteni pe o poziție egală cu
Potopul (istorie) () [Corola-website/Science/317601_a_318930]
-
din Cernăuți și director al Comisiei Arhivelor Statului din Cernăuți. Lucrarea sa principală este ""Documente bucovinene"", publicată în șase volume. Născut la Cacica în familia lui Grigorie și a Mariei Bălan, provenind pe linie paternă dintr-o familie de origine transilvăneană. A urmat școala primară și liceul la Cernăuți și apoi cursurile Facultății de Litere și Filosofie din Cernăuți, specializarea istorie-geografie (1904-1908). Între anii 1906-1907 și-a aprofundat cunoștințele la Universitatea din Viena. După absolvire, a lucrat ca profesor de istorie
Teodor Bălan () [Corola-website/Science/319538_a_320867]
-
ferată electrificată din România. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea Transilvania făcea parte din Regatul Ungariei. Între Ungaria și România nu a existat nici o legătură feroviară până în 1879. În anii 1870 rețeaua feroviară din Austro-Ungaria, inclusiv cea transilvăneană, era foarte dezvoltată datorită moștenirii vechiului Imperiu Austriac. Orașul Brașov reprezenta extremitatea sud-estică a acestei rețele, fiind legat de Oradea printr-o cale ferată terminată în 1873. Între timp, după unirea Moldovei cu Țara Românească și după venirea principelui Carol
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
copoierilor), "Agárdi" (satul ogarilor), "Ebesfalva" (satul câinilor), "Abosfalva" (satul câinilor) "Peszér" (canifer), "Vizslás" (satul vișlelor) etc. Paznicii de câini și copoierii contelui István Thököly, în anul 1666, vânau în jurul localității Késmárk (Kežmarok (astăzi Slovacia) cu ogari, vișle și copoi. Principele transilvănean, Mihály Apafi I, avea 54 de vișle, 83 de copoi, 125 de ogari; aristocratul József Bornemissza, în secolul al 18-lea, avea 80 de copoi și 25 de ogari. Mare vânător, scriitor și crescător de copoi a fost contele ardelean
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
Decizia OGY, anexa 32/2004 (IV. 19)). Cea mai detaliată descriere a rasei, din secolul al XIX-lea, se datorează ornitologului și vânătorului brașovean Ede Czynk (1851 - 1899). Întru-un articol în limba germană, cu titlul "Die Siebenbürger Bracke" ("Bracul transilvănean"), apărut post-mortem în 1901 pe paginile revistei germane de vânătoare "Waidmannsheil!", el afirma: Caracteristicile copoiului sau bracului ardelenesc i s-au format în condiții specifice de climă, de relief și condițiilor de vânătoare. Mână și oprește excelent. Simțul mirosului este
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
relatează: Ionel Pop (1889-1985), în anii 1930, tot în revista "Carpați" dădea detalii despre varietatea roșiatic cu picioare scurte: Standardul conform Federației Canine Internaționale (Fédération Cynologique Internationale): Hungarian hound "(câine de vânătoare unguresc)" - Transylvanian scenthound "(câine de vânătoare de urmă transilvănean)" - Erdélyi kopó - "(copoi ardelenesc)" Țara de origine: Ungaria Nr. standard FCI: 241 Data publicării standardului: 6 aprilie 2000 Utilizare: copoi capabil să vâneze singur, la distanță mare de stăpân. Este în mod deosebit capabil să depună muncă de limier și
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
rețeaua feroviară a Regatului Ungariei printr-o cale ferată ce pornea de la Copșa Mică (în , în ), odată cu construirea căii ferate spre Avrig (în , în ) au început să se dezvolte legăturile feroviare din Sibiu, fostul centru economic și cultural al sașilor transilvăneni. Construcția căii ferate a fost efectuată de compania privată „Aktiengesellschaft der Hermannstadt-Frecker Eisenbahn“ (în ), fiind finalizată la 13 septembrie 1892. Această linie ferată a fost condiția care a determinat construirea căilor ferate spre Făgăraș și apoi spre Brașov, precum și spre
Calea ferată Sibiu–Avrig () [Corola-website/Science/319849_a_321178]
-
catolice pe teritoriile moldovenești ortodoxe. Astăzi, ei trăiesc în județele Tolna și Baranya din Ungaria, în județul Hunedoara din Transilvania (România) și în provincia sârbă Voivodina. Din punct de vedere etnic, populația coloniilor maghiare este alcătuită în principal din secui transilvăneni și ceangăi (sau "csango"), populație de origine maghiară din regiunea Bacău a Moldovei. Colonizarea maghiară a Bucovinei a început în perioada 1776-1777 și a cunoscut apogeul între anii 1785-1786. Satele de secui erau sate în care activitatea economică era reprezentată
Secuii din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/319058_a_320387]
-
dar și-a atins statutul legendar dor în secolul XX, când au apărut ecranizările. Înainte de a scrie Dracula, Stoker a petrecut șapte ani cercetând folclorul european și poveștile despre vampiri, fiind cel mai mult influențat de lucrarea "Transylvanian Superstitions" (Superstiții Transilvănene) a lui Emily Gerard din 1885. Deși este cel mai cunoscut român despre vampiri, Dracula nu a fost primul. A fost precedat și inspirat de românul "Camilla" scris de Sheridan Le Fanu în 1871, despre o o femeie vampir și
Dracula (roman) () [Corola-website/Science/315549_a_316878]
-
asupra formației lui putem spune că pictorul arădean este produsul mai degrabă al “climatului” artistic băimarean decât al “școlii”. Cazul lui este interesant tocmai din această cauză. El a reușit o admirabilă sinteză personală, ca expresie a unei “modernități” artistice transilvănene. Modul său de întrebuințare a culorii derivă din poetica fovă. Alegerea arbitrară a culorilor este proba cea mai vizibilă, dar nu singura, a libertății absolute de interpretare oferite de fovism. In peisajele lui Chirilovici descoperim arbori cu trunchiuri albastre, porți
Nicolae Chirilovici () [Corola-website/Science/315671_a_317000]
-
n. 19 februarie, 1850, Mocod, Districtul Grăniceresc Năsăud - d. 6 septembrie 1915, Budapesta) a fost un om politic și de cultură român. S-a născut în localitatea Mocod, care făcea parte pe atunci din Districtul Grăniceresc Năsăud, în cadrul Graniței Militare Transilvănene. Localitatea se găsește astăzi în județul Bistrița-Năsăud. Tatăl său, "Andrei Ciocan", a fost învățător la școala confesională unită din Mocod și diacon bisericesc. A fost căsătorit cu "Amalia", născută "Piciu", cu care însă nu a avut copii. Și-a început
Ion Ciocan () [Corola-website/Science/315857_a_317186]
-
literare, urmând ca în anul 1961 să publice prima sa poezie în revista pentru copii Luminița din București sub atenția primului său mentor literar (până în anul 1965) Tudor Arghezi (1880-1967). Al doilea său mentor, între anii 1964-1969, a fost poetul transilvănean Vasile Copilu-Cheatră (1912-1997) care la rândul lui a stat sub influențele tematice ale lui Aron Cotruș (1891-1961). Clasele primare le-a absolvit în localitatea de baștină (1958-1962) urmând școala generală în localitatea vecină Vulcan județul Brașov din 1962 până în 1966
Christian W. Schenk () [Corola-website/Science/315871_a_317200]
-
Mihai Viteazul, care a realizat astfel Unirea țărilor române, fostul voievod Ieremia Movilă s-a refugiat în Cetatea Hotinului, împreună cu familia sa (fostul domnitor Simion Movilă, tatăl lui Petru Movilă), cu un grup de boieri credincioși și cu fostul voievod transilvănean, Sigismund Bathory, beneficind de protecția polonezilor . Ei au purtat o luptă împotriva forțelor armate ale Moldovei și Valahiei conduse de Mihai Viteazul, care au încercat să-i captureze, iar apoi s-au refugiat în Polonia. Pe măsură ce importanța statului moldovean s-
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]