2,801 matches
-
1462, el era chemat la curtea regelui din Buda. În felul acesta, se adâncea starea de ostilitate dintre Moldova și Ungaria. Regele nu avea, deocamdată, intenția de a impune cu forța o anumită politică lui Ștefan cel Mare. Matei ducea tratative cu împăratul Frederic și i-a promis lui Vlad Țepeș că-l va ajuta în eventualitatea unui conflict cu Imperiul Otoman cu 40.000 de oameni. Țepeș socotește că este momentul potrivit ca să-i atace pe turci. Era iarnă, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toate acestea, iar după noiembrie 1462, Radu depunea omagiul de credință față de Matei Corvin. În tratatul cu Imperiul Otoman din 1464, Matei Corvin va încerca să-l includă și pe Radu, fapt ce exclude un conflict cu regele pentru Chilia. Tratativele pentru o alianță antiotomană. Cucerirea Chiliei în 1465 În anul 1463, papa Pius al II-lea a depus eforturi pentru organizarea unei cruciade, la chemarea lui răspunzând Veneția și Burgundia. Veneția nu participase la cruciadele organizate în 1396 și 1444
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pregătirile lui Matei neconstituind un secret. După Ivașcu Denco, cel care-i ducea regelui polon scrisoarea lui Ștefan din 1 ianuarie 1468, domnul român a trimis o nouă solie formată din Stanciul, pârcălabul Cetății Albe, și Toader Prodan, pisarul. În urma tratativelor duse de cei doi soli ai lui Ștefan cel Mare, regele avea să trimită și el doi soli în Moldova, pe Dobieslaw Bieszowski, castelan de Belz și pe Stanislav Teczynski, subcămăraș de Chelm. Dar mai înainte de aceasta, regele polon i-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Matei să nu mai atace Moldova. Un asemenea act ar dăuna relațiilor dintre cele două regate, polon și ungar, și ar slăbi poziția acestora față de turci și de tătari. Problemele litigioase, recomandau nobilii poloni, era bine să fie rezolvate prin tratative. Nobilii poloni le-au scris și nobililor unguri, tot în 16 martie 1468, cerându-le să împiedice atacarea Moldovei de către Matei, urmând ca neînțelegerile existente dintre cele două regate să fie lămurite printr-un arbitraj. La începutul lunii aprilie 1468
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
capcană. Matei Corvin avea dreptate când îl acuza pe Ștefan că le-a promis credință polonilor, ungurilor, turcilor și tătarilor încercând, în felul acesta, să-și păstreze libertatea. Temându-se să nu fie atacat iarăși de Matei Corvin, Ștefan duce tratative pentru strângerea relațiilor cu Polonia. Ceea ce-l interesa pe rege acum era păstrarea Moldovei în orbita politică a Poloniei. În tratatul semnat la Suceava la 28 iulie 1468, domnul se angaja să-l ajute pe rege „după puterea noastră și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rândul său Ștefan cel Mare îi cerea regelui polon să-l ajute și să-l apere împotriva tuturor dușmanilor, fie creștini, fie păgâni. Este pentru prima dată când este formulată o asemenea cerere într-un tratat cu regele polon. În tratativele semnate anterior cu polonii, domnii Moldovei se angajaseră să-l ajute pe rege cu toate forțele de care dispuneau. Condițiile stipulate în tratatul din iulie 1468 ne arată că tratatul de acum este mai degrabă unul de alianță și nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
polonii, domnii Moldovei se angajaseră să-l ajute pe rege cu toate forțele de care dispuneau. Condițiile stipulate în tratatul din iulie 1468 ne arată că tratatul de acum este mai degrabă unul de alianță și nu de subordonare. În timpul tratativelor s-a discutat și revenirea logofătului Mihul în țară. Domnul a fost de acord, dar numai la rugămintea regelui, a solilor poloni și a boierilor săi. I-a dat un nou salv-conduct lui Mihul și i-a promis că-i
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a pericolului, pe care tătarii și turcii îl reprezentau pentru Moldova, se baza pe fapte reale. Domnul se temuse de turci mai înainte de campania lui Matei Corvin în Moldova. La începutul anului 1468, în februarie-martie, un sol al sultanului ducea tratative la Buda cu regele Ungariei. În aceeași vreme, turcii trimiteau trupe prin Sofia la Dunăre. Moldovenii se temeau ca aceste forțe să nu atace Cetatea Albă. La 25 aprilie 1468, Ion Pongracz, voievodul Transilvaniei, le cerea bistrițenilor să trimită contingentul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca aceste forțe să nu atace Cetatea Albă. La 25 aprilie 1468, Ion Pongracz, voievodul Transilvaniei, le cerea bistrițenilor să trimită contingentul lor la Orăștie. Voievodul se temea de un atac contra Transilvaniei în primăvara sau în vara anului 1468. Tratativele turco-maghiare l-au asigurat pe Matei Corvin că Ungaria nu va fi atacată de turci. De aceea, regele renunță la gândul de a ataca Moldova și, la 31 martie 1468, încep ostilitățile dintre Ungaria și Boemia regelui Podiebrad. La sfârșitul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în legătură cu relațiile moldo-muntene la începutul anului 1469. Cerându-i regelui polon să-l ajute împotriva dușmanilor săi, Ștefan îi enumerase printre aceștia și pe munteni. Încheind luptele cu cavalerii teutoni, Cazimir își va îndrepta eforturile spre reglementarea raporturilor cu Moldova. Tratativele purtate în anul 1468 nu erau mulțumitoare pentru rege. În mod practic, potrivit cutumelor feudale, el nu avea decât o suzeranitate nominală, din care cauză caută să-l determine pe Ștefan cel Mare ca să depună jurământul vasalic. În ianuarie 1469
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Deocamdată, Moldova se afla singură în fața colosului otoman. Venețienii încercau la 2 noiembrie să realizeze un tratat de alianță cu Florența, Ferrara, Modena și cu Milano. Fiind socotită ca o alianță făcută numai în folosul Veneției, papa nu participă la tratative ba, mai mult, rupe tratatul cu venețienii care-l acuză că și-a trădat turma. Occidentul își regăsește liniștea când oastea otomană se apropia de Dunăre, iar planurile turcești de cucerire vizau sudul Dunării. Ca și în alți ani, pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
martie (1475) la Constantinopol. Sultanul se arată dornic să încheie pacea cu Veneția în schimbul unor cetăți în Dalmația, pe care Veneția ar fi urmat să le predea turcilor în schimbul unor mari sume de bani. Erau condiții inacceptabile pentru Veneția și tratativele se dovedeau a fi numai o stratagemă a sultanului. Ambasadorului i se dă posibilitatea și chiar i se arată în mod intenționat uriașele pregătiri militare pe care turcii le făceau pe apă și pe uscat. Se afirmă în fața solului venețian
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întoarce la Buda. În aprilie-mai, Ștefan se afla la Suceava. De aici, trimite în Ungaria pe solii săi, Stanciul cel Mare, ginerele lui Alexandru cel Bun, Duma, fiul lui Vlaicu, văr primar cu domnul și spătarul Mihău. Nu cunoaștem conținutul tratativelor duse de soli la Buda, dar e de presupus că domnul a cerut ajutoare și a adus la cunoștință regelui planurile sale de lupta. Peste doi ani, Ștefan va spune că el a propus eliberarea lui Țepeș și reînscăunarea lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
săi, domnul le cerea să vină cu aceeași mare grabă cu răspunsul regelui. La începutul lunii iulie, solii lui Ștefan cel Mare, împreună cu Dominic, prepozitul de Alba, Gospar de Othwan și Mihai de Pesth ajung la Suceava. Ca urmare a tratativelor cu regele Ungariei, Ștefan acorda un salv-conduct negustorilor din Țara Ungurească, la 10 iulie 1475. La 18 iulie 1475, ambasadorul Ferrariei la Buda îl informa pe ducele Hercule I că Matei i-a dat domnia lui Vlad Țepeș, în speranța
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un principe duplicitar și ca pe un om și vasal nesincer al regelui. În loc de ajutor militar, în anturajul regelui polon se contura ideea înlăturării acestuia din scaunul Moldovei, în ciuda serviciilor aduse de domn creștinătății. La începutul anului 1477, se duc tratative prin care se urmărea trimiterea unor ajutoare domnului român. Venețienii insistau pe lângă Curia romană ca Papa să-i trimită sumele necesare de bani lui Ștefan. Papa, la 13 ianuarie 1477, da o bulă prin care se hotăra ca sumele de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să nască speranța că vor scuti Republica de eforturi și de pierderi în bunuri și în oameni. Acești bani slujeau acum unor interese cu totul străine și, după informațiile culese de spionii venețieni, regele Neapolului, socrul lui Matei Corvin, ducea tratative cu turcii, poate chiar la sugestia regelui Ungariei. Insistențele venețienilor pe lângă Matei, ca să înceteze disputele cu împăratul Frederic, cu regele Cazimir al Poloniei și cu Vladislav al Boemiei, se dovediseră a fi zadarnice. În aceste împrejurări, sosea la Veneția, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
negocierilor care au loc, Frederic al III-lea încheie pacea cu Matei Corvin la sfârșitul anului 1479. Țepeluș este recunoscut de sultan ca domn al Țării Românești și, anunțându-i victoriile obținute în Albania, îl îndeamnă pe domn să ducă tratative pentru încheierea unei păci cu Ungaria. În anul 1478, Ștefan s-a căsătorit pentru a treia oară. Noua doamnă era Maria Voichița, fiica lui Radu cel Frumos, pe care voievodul o adusese în captivitate, după campania victorioasă din toamna anului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Maria, care se stinge în anul 1518. Cu toate că relațiile cu regele Matei își arătaseră roadele în 1477, regele fiind de acord cu ajutorul transilvan, Ștefan, în ciuda faptului că regele Cazimir nu schițase nici un gest ca să vină în sprijinul Moldovei, duce tratative cu polonii. Acțiunile sale politice erau dictate și de faptul că, din 1478, se duc tratative polono-maghiare care se vor încheia cu pacea semnată la 2 aprilie 1479. Papa îi îndemnase pe cei doi regi să facă pacea și să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în 1477, regele fiind de acord cu ajutorul transilvan, Ștefan, în ciuda faptului că regele Cazimir nu schițase nici un gest ca să vină în sprijinul Moldovei, duce tratative cu polonii. Acțiunile sale politice erau dictate și de faptul că, din 1478, se duc tratative polono-maghiare care se vor încheia cu pacea semnată la 2 aprilie 1479. Papa îi îndemnase pe cei doi regi să facă pacea și să-și unească forțele contra păgânilor „cari voiesc să-și întinză domnia lor peste toată creștinitatea”. Spre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
otomani), se menționează că, după încercarea nereușită a sultanului de a cuceri Chilia și Cetatea Albă, Ștefan a acceptat să plătească un haraci de două ori mai mic decât plătea domnul Țării Românești. Când și cum s-a ajuns la tratativele dintre Ștefan cel Mare și turci constituie „încă un mister” (Gorovei-Szekely). Documentul, o sulh-nâme („carte de pace”), a fost descoperit de Aurel Decei și, neavând dată, turcologul român l-a plasat în anul 1479. Prin această „carte”, domnul se obliga
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
obține sprijinul militar și politic al acelor puteri amenințate de turci și, cu atât mai puțin, o coordonare a acțiunilor militare. Începând cu anul 1479, mai întâi venețienii, după aceea ungurii, și în cele din urmă polonii, vor duce, succesiv, tratative pentru încheierea unei păci cu Înalta Poartă. Începutul l-au făcut venețienii în anul 1479. Din anul 1482, Matei Corvin începe un lung și obositor război cu împăratul Frederic al III-lea. Pentru a-și asigura liniștea hotarului turcesc, Matei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
păci cu Înalta Poartă. Începutul l-au făcut venețienii în anul 1479. Din anul 1482, Matei Corvin începe un lung și obositor război cu împăratul Frederic al III-lea. Pentru a-și asigura liniștea hotarului turcesc, Matei Corvin a început tratativele cu turcii, care s-au încheiat în 1483 cu semnarea unei păci pe cinci ani. În această pace, Ștefan cel Mare nu a fost inclus din neglijența dregătorilor unguri. Matei Corvin care, cu doi ani mai înainte, asigurase creștinătatea de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
interese. Deși erau interesați ca Moldova să-și păstreze independența față de Imperiul Otoman, nici un principe creștin, nici măcar cei doi regi, vecini cu Moldova, nu au făcut vreun gest ca să-i vină în ajutor. Polonii și ungurii au preferat să ducă tratative cu turcii pentru asigurarea schimburilor de mărfuri cu Imperiul Otoman. Ștefan cel Mare a încercat atunci să-și găsească un aliat în marele cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea. Între 1480-1482 s-au dus tratative pentru căsătoria fiicei lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au preferat să ducă tratative cu turcii pentru asigurarea schimburilor de mărfuri cu Imperiul Otoman. Ștefan cel Mare a încercat atunci să-și găsească un aliat în marele cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea. Între 1480-1482 s-au dus tratative pentru căsătoria fiicei lui Ștefan, Elena, cu Dimitri, fiul marelui cneaz. Un document nedatat, în care este vorba de interesul manifestat de Ștefan cel Mare față de Moscova, a fost plasat între anii 1484-1486. S-a propus o nouă datare: solia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Crimeea care deveniseră vasali ai sultanului. Este greu de crezut că în asemenea împrejurări Ștefan cel Mare ar fi nădăjduit un ajutor din partea țarului împotriva propriilor aliați. Solia lui Ștefan trebuie să fi avut loc după 1480, când încep tratativele pentru căsătoria Elenei cu fiul lui Ivan al III-lea. Dar aceste tratative nu urmăreau o alianță militară cu efecte imediate, ci constituie o apropiere de Moscova, care putea deveni, în perspectivă, un aliat. Deși rămăsese singur în fața colosului otoman
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]