2,894 matches
-
pe o încorporare în universul permanențelor și iubirii. Sabina îi va zâmbi, suprafiresc, din icoana Maicii Domnului. Lina, roman prolix, lăsând să precumpănească cronica existențelor umile, cu întâmplări mai direct legate de biografia lui A., are în centru, prin Ion Trestie, crescut pe „mâini vitrege”, ajuns laborant la o fabrică de zahăr, și prin Lina, frumusețea ivită din mocirlă, tot problema sufletului și a „mântuirii care domină nenorocul”. Transsubstanțierea, înălțarea din straturile obscure ale alcătuirii omenești la treapta inalterabilă a Spiritului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
zahăr, și prin Lina, frumusețea ivită din mocirlă, tot problema sufletului și a „mântuirii care domină nenorocul”. Transsubstanțierea, înălțarea din straturile obscure ale alcătuirii omenești la treapta inalterabilă a Spiritului, este figura care organizează destinul personajelor. Aventura simbolică a lui Trestie se luminează de sensul unui efort general: cel al materiei țintind a se însufleți și a participa la Idee. Proces figurat în planul realist al cărții (apt însă și de o lectură alegorică) de sinteza cristalului pur, incoruptibil, din masa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
vol. 11, pp. 75 și 76: După închiderea investiției se vor construi două celule semipasive și un iaz cu celule de epurare, una anaerobă și una aerobă, și un iaz de amestec. În celulele aerobe vor fi plantate specii de trestii comune ca Typha latifolia și Phagmites australia. Criteriile de proiectare pentru un sistem pasiv de epurare vor fi stabilite mai exact în perioada probelor tehnologice.
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de sorginte baudelaireană, ca un reflex al esteticii urâtului: "Cu vreo câteva tuleie/ Mă, tu semeni a femeie,/ La sprânceană/ Fetișcană/ Subsoară/ De fecioară/ Ai picioare/ Domnișoare", "fătălăul" fiind o împreunare fabuloasă, mitologică, dintre un strigoi sau voievod, cu o trestie sau căprioară. Utilizând literar blestemele, poetul răzvrătit calcă peste tabuuri, ocara se prăvălește infernal, în unele poezii sau în pamflete. În insolitele Flori de mucigai se petrec fapte nesăbuite între violențe și galanterii de mahala, unde protagonistele sunt Tinca, țiganca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
erotic al zburătorului: "Buzei tale apă dă/ Fântâna și leapădă/ Fata de cum te-o vedea/ Ca din vânt rămâne grea". Numai că erotismul fătălăului este demonic și poetul caută o explicație a originii sale: "O fi fost mă-ta vioară/ Trestie sau căprioară/ Și-o fi prins în pântec plod/ De strigoi de voievod?" Sau poate se trage dintr-o "făptură negrăită/ Cu coarne de gheață,/ Cu coama de ceață,/ Cu uger de-omăt". În finalul poeziei este schițat portretul unui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lumea lui în paradisul lunar. Iubirea se împlinește într-un spațiu terestru protector, exuberant, plin de vitalitate, de armonie, în codru ( Dorința) sau aproape de jalea buciumului și plânsul apelor (Sara pe deal). Atrăgătoare sunt "codrul de verdeață", "ochi de pădure", "trestia cea lină" (Floare albastră). Într-o natură terestră exuberantă se desfășoară și idila din Luceafărul, dintre Cătălin și Cătălina. Evaziunea în vis: Cunoașterea, singura cale de a atinge Absolutul se desfășoară numai în spațiul oniric. În Luceafărul, Cătălina își prelungește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
totul Într-un spectacol plin de dinamism și culoare; o nouă „invitație la bal”, dar la unul cu o figurație de eden primitiv, sugerînd o vîrstă a unității cosmice originare, ca În aceste Bucurii Îngăduite: Cum se bucură de eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cîntec pe panglica nemișcării În ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă În adiere ca arbuștii pitpalacii Împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism oglindesc Înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
destinului”, „În glas se-ntorc ținuturi”, pictorul „cu un deget atinge oceanul cu o mînă tăcerea / din viețile trecute printr-Însul alcătuiește un lanț de revelații”, „În slovă-ntîrzie visul și seva din legumă”, „e o emoție-n vîntul care apleacă trestia”, „o transfuziune pală din mînă În crepuscul”, „vorbele sunt ca lampioane În sărbătoarea pădurii”, „atîtea invizibile călătorii te leagă de-o formă virtuală” etc. etc. pretutindeni sînt căutate interferența, ecoul, reverberația culorii, conjugarea straturilor temporale: Să-ți amesteci cu cioburile
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Schlemihl). Călătoria sau reveria-evaziune, ca replică și substitut al ei, revin deopotrivă În Obrazul de cretă, Act de prezență, Poemoterapie, Copacul-centaur sau Pădurile orchestre. De fiecare dată, mereu În postură de „iluminat” („Iluminatul va fremăta suav cu tremurarea nuferilor Între trestii” „Vizionarul Îngrămădea lucirile de cărbune care aveau să sfîrșească prin a Împodobi pereții acestor beții” - Obrazul de cretă), poetul evocă sau invocă o „călătorie halucinată”, - ieșire din cadrele strîmte ale realului oprimant și ostil: „Îmi lipeam fruntea fierbinte de panglica
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
o ideală, primară și plenară vîrstă de aur. Un poem precum Bucurii Îngăduite, din volumul Plante și animale ar putea fi luat drept text emblematic pentru o astfel de viziune, animată de sentimentul universalei comuniuni: Cum se bucură de eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cîntec pe panglicile nemișcării În ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă În adiere ca arbuștii pitpalacii Împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism, oglindesc Înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
stau limpezi În ospățuri paharele-n dantelă cu chei de buruieni rupi sufletu-n privire și tîmplele ca hățuri cînd vorbele-n Întoarceri ca turmele le-ndemni cu pulpa În ferigă urci dură din visare și mă cuprinzi ca-n trestii te-adun ca un năvod cu frunțile-n descreșteri și membrele În sare dar trupu-ntreg spre tine e-ntins precum un pod te-apleci și-ntrebi privirea și degetu-n licoare mă-ncerci ca pe un lacăt bă bați ca-n
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
lui dăduseră greș, iar persoana care îl interesa cel mai mult pe lume era pierdută (13). Umbla aiurea prin casă, ca un vas fără cîrmă, purtat pe un fluviu stîncos, sau ședea în grădina palatului pe un scaun mare de trestie cu picioarele lui lungi, întinse, avînd capul dat pe spate și pălăria trasă pe ochi (14). Simțea o răceală în inimă; nu-i plăcuse niciodată ceva atît de puțin (15). Ce putea să facă, ce putea să zică (16)? Dacă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
satul Vatra, dar, sigur că și alte familii). Deci, hudeștenii sunt demni urmași ai dacilor nemuritori și ai romanilor învingători, sunt din os de eroi care au înfruntat vremurile tulburi prin care a trecut țara și cum spune poetul ca trestia ne-am îndoit sub vânt, dar nu ne-am rupt. Numai Dumnezeu le-a dat putere și îndârjire ca să reziste pe aceste locuri, să plece să lupte prin alte părți și unii să se întoarcă, iar alții să rămână departe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
spuse el, nu-i așa că voi ați învățat științele naturii? - Daaa. răspunseră copiii în cor. - Ei bine, ați putea să-mi spuneți cărui regn aparține această monedă de aur pe care o țin în mână? - Regnul mineral. - Bine, dar această trestie? - Regnul vegetal. - Foarte bine. Și acum, cărui regn îi aparțin eu? La această întrebare copiii se uitau unii la alții și nici unul nu îndrăznea să răspundă. - Hai să vedem, nu răspunde nimeni? Insistă împăratul. Atunci o copilă ridică mâna cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și să-și înalțe locuința de lemn, aflăm că cea construită de mirmidoni pentru Ahile, așezată lângă cea a lui Odiseu și la două case de cea a lui Aias, este înaltă, făcută din bârne mari de brad, acoperită cu trestie, îngrădită în jurul curții cu un gard trainic de pari, a cărui poartă se închidea cu o bârnă grea de brad, atât de grea că, singur, n-o putea ridica și lăsa decât Ahile, altfel fiind nevoie de câte trei oameni
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
miros de farmacie curată”, „Când își freacă soarele pleoapa pe poteci”, „Cum rup liliecii bucăți de noapte din chilie” ș.a. Angoasa vibrează de multe ori în aceste versuri, un fond dramatic, grav stă gata să erupă: „În mine se rup trestii cu foșnet de hartie” sau „Mama, plâng mereu că un sfârșit de gamă”. Este evident că poetul produce o falie în tradiția mai veche sau mai nouă, în retorica (încă) modernă a simbolismului. Imagismul lui caută bizarul sau, în orice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
o traversează în 1897. Emilio Salcedo, biograful scriitorului, povestește că în urma crizei psihosomatice suferite i-a rămas frica de paralizie. Pentru a o evita, făcea întotdeauna ceva cu mâinile: "degetele lui Unamuno spune Salcedo când nu susțin pana (bățul de trestie pe care singur îl modela), mestecă mici cocoloașe de pâine sau presează hârtie, făcând păsărele"25. Criza și spaima de paralizie îl aruncă într-o altă extremă, a exaltării sentimentului religios, a credinței împotriva rațiunii care nu e în stare
by Miguel de Unamuno; [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
la UE realizarea unei compatibilități depline cu Politica Comercială Comună nu va implica realinieri de anvergură. 9 Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă 10 Cota de producție de zahăr: pentru cel obținut din sfeclă de zahăr (109.164 tone), trestie de zahăr (329.636 tone) și izoglucoza (9.981 tone). 6.2. Preluarea tarifului vamal comun al UE Procesul de extindere a Uniunii Europene va determina din punct de vedere comercial o lărgire a Uniunii Vamale, fiind necesară pentru aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
lui Arghezi. Eul poetic se proiectează în ipostaza de rege, de dumnezeu al unui univers decăzut: "Prea târziu, prea târziu,/ Atunci va fi prea târziu;/ Dimitrie Stelaru, noul Cristos,/ Se va ridica lângă tine, rănit" (Prea târziu) sau "Sunt o trestie sfâșiată de vânt/ În mijlocul mlaștinii râioase;/ Taverna aceasta miroase a pământ,/ A cer și a fete frumoase." (Taverna). Încercarea de a impune un autobiografism pur se evidențiază, în poezia contemporană, poate cel mai bine la Cristian Popescu într-o serie
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și se presară cu paprika. Sos dulce-acrișor cu ardei grași Ingrediente pentru 8 persoane • 1 kg ardei grași (roșii, galbeni, verzi) • 450 g dovlecei • 50 g semințe de pin • 50 g stafide • 5 căței de usturoi • zahăr brun (obținut din trestie de zahăr) • oțet cu tarhon • ulei de măsline extravirgin • sare și piper • busuioc (pentru ornat) Timp de preparare: 40 min. Conținut caloric: 111 kcal/porție Fără ouă Rețetă vegan Mod de preparare: Stafidele se pun într-un vas cu apă
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
linguriță de miere de albine și se distribuie în bărcuțe. Se ornează cu înghețată și se servește imediat. Brioșe cu fructe Ingrediente pentru 4 persoane • un rulou de aluat subțire • 300 g afine • 2 mere verzi • zahăr brun (obținut din trestie de zahăr) • lămâie • apă de portocale • esență de migdale • fructe de pădure pentru ornat Timp de preparare: 30 min. Conținut caloric: 241 kcal/porție Fără ouă Mod de preparare: Se decupează din foaia de aluat 8 pătrate de aceeași dimensiune
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
coc 30 de secunde în cuptorul cu microunde. Cușcuș dulce și salată de fructe Ingrediente pentru 4 persoane • 200 g cușcuș • 12 căpșune mari • un măr • 2 kiwi • 2 prune roșii • 2 prune galbene • 60 g zahăr brun (obținut din trestie de zahăr) • lâmâie • rom • unt • scorțișoară măcinată Timp de preparare: 25 min. Conținut caloric: 327 kcal/porție Fără ouă Exotic și savuros Mod de preaparare: Se încălzesc 200 ml de apă cu o linguriță de unt, 40 g de zahăr
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
orez cu fructe Ingrediente pentru 6 persoane • 350 ml lapte • 200 g smântână proaspătă • 150 g orez • 2 felii de ananas proaspăt • o pară • o banană mică • 6 căpșune • coacăze • lămâie • rădăcină de ghimbir • lichior • unt • zahăr brun (obținut din trestie de zahăr) Timp de preparare: 40 min. plus timpul de răcire Conținut caloric: 346 kcal/porție Fără ouă Mod de preparare: Orezul se fierbe împreună cu laptele, 100 ml de apă rece și 2 rondele din rădăcina de ghimbir, până când absoarbe
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
aluat: • 150 g făină albă plus cantitatea necesară pentru frământat • un ou • 40 g unt • sare Pentru umplutură: • 350 g cireșe fără sâmburi • 100 g zmeură • 40 g unt • 4-5 pișcoturi moi • lămâie • migdale tăiate lamele • zahăr brun (obținut din trestie de zahăr) • zahăr pudră Timp de preparare: 75 min. Conținut caloric: 275 kcal/porție Mod de preparare: Se amestecă 150 g de făină cu oul, un praf de sare, untul moale și 3-4 linguri de apă rece. Se transferă aluatul
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
aproximativ 30 de minute în cuptorul încins la 190°C. Ștrudelul se servește călduț, presărat din abundență cu zahăr pudră. Tartă cu mere și caise confiate Ingrediente pentru 6 persoane • 750 g mere renete • 140 g zahăr brun (obținut din trestie de zahăr) • 120 g unt • 120 g făină albă • 50 g caise uscate curățate de sâmburi • scorțișoară măcinată Timp de preparare: 30 min Conținut caloric: 384 kcal/ porție Fără ouă Mod de preparare: Untul se lasă să se înmoaie la
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]