2,886 matches
-
ani, nu a urmat eliberarea cum era normal, ci domiciliul obligatoriu. A fost repartizat în Bărăgan, com. Perieți, satul Fundata, jud. Ialomița. Sat nou format, numai cu și pentru deportați. Aceștia au construit casele numai din lut și acoperiș din trestie, cu două camere, dormitor și bucătărie. Într-o astfel de locuință a fost adus de miliția locală. Mare i-a fost bucuria, când a aflat că cel care scrie aceste rânduri se află tot la acest domiciliu. La insistențele mele
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
scădea proporțional cu efortul produs și viteza de înaintare. Oboseam. Transpirația îmi șiroia pe frunte și pe față, iar în combinație cu praful degajat din ciocălăi îmi creiona aspectul unui biet copil de culoare muncind până la epuizare pe plantația de trestie de zahăr a blestematului colonist. Lucrurile se complicau mai mult când vântul bătea din față, rânjind cu o satisfacție diabolică. Procesul de înaintare se făcea cu mai mare dificultate, solicitându-mi un și mai mare efort de voință. Ați adunat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Congo, pentru prețul injust de mic al bumbacului și al boabelor de cafea. În librăria Les Recyclables, librăria-cafenea din Geneva care a devenit templul acestei mișcări, totul s-a transformat în "produs bio", chiar și hârtia igienică și zahărul de trestie pentru cafea. Atenție, "bio" nu înseamnă "eco", pentru că este mai mult decât atât, este o religie și o stare de spirit. Aș putea să scriu zeci de pagini despre curentul "bio" și despre cei care îl promovează. Aceiași bio-bio sprijină
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
întîi poc ! în fund și dup-aia s-a lăsat moale, cu fața ca varul ; desi gur, n-a murit din asta ; Popularele, scurte și îndesate, rustice de-a dreptul, ca niște țărăncuțe cu pulpele groase, cu hîrtia dulce, din trestie de zahăr, și tari de-ți dădeau lacrimile ; H. Upmann, dragele de ele, venite parcă dintr-o altă lume, din lumea mor ților, desigur, fiindcă aveau un puternic iz de mortă ciune (sau de picioare - niciodată n-am putut să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în șir indian după care dispăreau prin gardul viu, în pădurice. Într-o altă latură a parcului, într-o pantă, exista un izvor care era amenajat ca o cascadă iar apa se aduna într-un mic eleșteu cu papură și trestie, lângă care se mai găsea o salcie bătrână cu scorbură, vreo trei mesteceni și multe flori sălbatice. În acest loc uitai de timp și de tine trăind clipe ireale. Acest loc atât de pitoresc se găsea foarte aproape Colonia Cehă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
lor amoros este discoteca de la căminul cultural. Iar țăranii, îmbrăcați cu flanele luate din talcioc, se uită la domnul acela de la oraș care soarbe pofticios din borșul dumnezeiesc - făcut după o rețetă tradițională, dacă nu chiar neolitică (cu muguri de trestie și șapte tipuri de pește) - șiși înmoaie pâinea în sosul conservei de stavrid pe careo au în față. (2003) Când literatura intră pe mâna ticăloșilor Nu e nici prima dată, nici ultima când se întâmplă asta. Literatura este la liber
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
caut eu, cit un țărm. Un țărm pe care În același timp mi-l amintesc și l-am visat. Dacă aș rămîne În insula ta ar Însemna să renunț să mai sper. Ai avea lîngă tine o stîncă. Sau o trestie dintre acestea ce se leagănă În bătaia vîntului. Nimic altceva. Deoarece sufletul meu e tocmai speranța de care ți-am vorbit. Nu, Calypso, nu vreau Încă să devin stîncă. Adică zeu. Vreau sa rămîn om. Un om ce se teme
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
năpădit pe maluri de stufăriș, cu apa Înverzită somnoros și mirosind a plantă putredă. O barcă singură cu un pescar se tîrăște În marginea stufărișului; Încolo, Între pereții săi vegetali, lacul pare incinta unui templu ruinat. VÎntul sună uscat printre trestii, dar nu Încrețește apa deloc, contribuind la această atmosferă de realitate saturată de timp. Nuferi ușor tumefiați de căldură Încurcă barca; În apă umbrele se văd alungite ca siluetele din pînzele lui El Greco. Printre sălcii, o plantă agățătoare sălbăticită, cu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
împădurite. Aici se frecară cu zăpadă unul pe altul cu ultimile lor puteri pentru a-și reveni în simțiri și a conștientiza că încă sunt vii și nu morți. Se lipiră doi câte doi spate în spate, tremurând ca o trestie în vânt, încercând din această poziție să-și pună hainele pe trupșorul lor gol, încercat atât de greu de temperatura scăzută. Se așezaseră câteva minute să-și tragă sufletul atât cât le mai lăsase Dumnezeu. Alin le întinse pe rând
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
639, p. 41)"/>. În colinde, tortúrile la care „câinii de jidovi” Îl supun pe Isus sunt, În linii mari, similare celor descrise de evanghelii : „Îl chinuiau cânii,/ Căpcânii/ De jidovi./ Cu spini l-au bătut,/ Fața sfântă i-au stupit,/ Trestii sub unghii i-au vârât,/ Pe cruce l-au răstignit,/ Cuie-n palme i-au bătut,/ Cuie-n palme și-n tălpi./ Fiul [tău, Maria] ți-a murit/ Și-n Rai stă de-a dreapta Domnului” <endnote id="(491, p. 154
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românesc, ritualul era mult Îmblânzit, fiind redus la un nivel strict simbolic, dar - În fond - opera aceeași mentalitate magico-rituală : pentru ca edificiul să dureze, unii constructori români zideau la temelie „umbre de țigani sau jidani”, adică zideau o sfoară (sau o trestie) de lungimea umbrei persoanei simbolic sacrificate. Se credea că, prin această operație magică (bazată pe omologia simbolică umbră = suflet), se fură sufletul și că omul asupra căruia se procedează astfel „moare și, după terminarea clădirii, se face stafie” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ayahuasca. Alfonso începe să ne explice de ce avem nevoie: „puneți-vă desuuri albe, noi dacă se poate. Aduceți țigări, câte un flacon de Agua Florida (o colonie cu miros dulceag), și niște aguardiente (un fel de palincă ecuadoriană, făcută din trestie de zahăr). Mâine nu mâncați carne și nimic prăjit sau foarte sărat, mâncați oricum destul de ușor și nimic după ora cinci seara. Relaxați-vă și meditați la o anumită problemă”. Ayahuasca, primul contact Iată și ziua prezentării la școală și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cărora mai descoperi în ultima clipă zidurile vreunui castel și nici n-ai timp să te-ntrebi ce-o fi cu el acolo că-ți apar în față grădini întregi frumos ordonate cu roșii care se cațără pe bețe de trestie puse în formă de piramidă, câte-un petic de pământ roșu care explică astfel culoarea cărămizilor de aici. Toate astea și încă multe altele-ți creează o stare de bună dispoziție, în cazul meu trezită brusc dintr-un somn greu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care avea să dea și denumirea de Brazilia, avea să fie concesionată negustorului portughez Fernando de Noronha. Între 1530 și 1532, regele Joao III începe colonizarea Braziliei, organizând o expediție condusă de Martin Alfonso de Souza, care va introduce cultura trestiei de zahăr. În 1549, un decret regal acordă călugărilor iezuiți puteri nelimitate asupra indigenilor, trecuți cu forța la catolicism, în timp ce coloniștii îi considerau drept sclavi. Acum încep și transporturile de sclavi din Africa, pentru a lucra pe întinsele plantații de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de zahăr. În 1549, un decret regal acordă călugărilor iezuiți puteri nelimitate asupra indigenilor, trecuți cu forța la catolicism, în timp ce coloniștii îi considerau drept sclavi. Acum încep și transporturile de sclavi din Africa, pentru a lucra pe întinsele plantații de trestie de zahăr. Prin bogățiile sale, noul teritoriu avea să atragă atenția și altor țări europene, în 1555 francezii conduși de Nicolas Durand de Villegagnon invadând Rio de Janeiro, cu intenția de a întemeia "Franța Antarctică". Între 1624 și 1654, Compania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
acele vremuri datează și "Caminho do ouro", drumul de aur, de 1200 de kilometri, construit pentru a lega Parati de zonele aurifere Ouro Preto și Diamantina. În secolul al XIX-lea, Parati a devenit centrul de fabricare a alcoolului din trestie de zahăr, "cachasa", materie primă pentru băutura națională "caipirinha". Pentru arhitectura sa practic neschimbată în ultimele două secole, Parati avea să fie declarat de UNESCO în 1966 "Patrimoniu al umanității", același titlu de onoare obținându-l mai recent și faimosul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
praf - și după aceea, cuprins de o delicioasă panică, o zbugheam rapid, tropăind În patru labe, spre capătul Îndepărtat al tunelului, dădeam pernele la o parte și eram Întâmpinat de rețeaua de raze de soare de pe parchet, sub Împletitura de trestie a unui scaun vienez, și de două muște jucăușe care se așezau pe el cu rândul. O altă senzație de vis, și mai delicată, era furnizată de un alt joc de-a peștera, când, după ce mă trezeam dis-de-dimineață, Îmi făceam
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ca să mă amestec În mulțimea tăcută adunată În fața hotelului pentru a desluși (În „Întunericul Înmiresmat“) anumite señoritas „cu o profesiune dubioasă“. Cu și mai multă emoție am citit despre Louise Pointdexer, frumoasa verișoară a lui Calhoun, fiica unui plantator de trestie de zahăr, „cel mai nobil și mai arogant din clasa lui socială“ (deși pentru mine era un mister de ce trebuia un bătrân care planta trestie de zahăr să fie nobil și arogant). Ea este Înfățișată ca fiind pradă geloziei (sentiment
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
emoție am citit despre Louise Pointdexer, frumoasa verișoară a lui Calhoun, fiica unui plantator de trestie de zahăr, „cel mai nobil și mai arogant din clasa lui socială“ (deși pentru mine era un mister de ce trebuia un bătrân care planta trestie de zahăr să fie nobil și arogant). Ea este Înfățișată ca fiind pradă geloziei (sentiment pe care-l trăiam acut la niște oribile petreceri când Mara Rjevuski, o copilă palidă cu o fundă albă de mătase prinsă În părul negru
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
curte o biserică. Este de o mare valoare. În biserică, pe pereți sunt icoane mari, de mărimea unui stat de om. Sunt făcute din ghips, cred. Ele ne înfățișează judecată făcută Domnului Iisus. Ni-L arată cu hlamida roșie și trestia în mână. În alt loc vedem cum I se pune cunună de spini și într-un altul cum I se pune Crucea pe umeri și cade. Dar îl ridică soldații și-L scot din curte și pornesc pe drumul spre
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
de presă, atașatul economic, portar, șofer, cifror și soțiile adiacente. Parcurgând paginile Dosarului CNSAS aveam să exclam și eu, ca Iulius Cezar, cel asasinat în Senat: "Și tu, Brutus"? Brutus, în cazul meu, nu-mi era fiu adoptiv, ci șofer, "trestia gânditoare" de 2 metri, fost șofer de ministru, cel care, rămas la volan la întâlnirile mele, "citea", care-mi declarase că acceptase să fie trimis la Santiago întrucât, după două posturi în Siria și Liban, strânsese 1,5 kg de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în minte și gânduri "cosmice"; despre ritmicitatea acestor eterne obiceiuri, despre rostul lor universal, despre rostul soarelui, ca insignă a grației supreme și a performanței maxime în biologie. Astăzi culoarea apei este simpla, ca o cenușă monotonă. Tremură doar câteva trestii în vântul leneș. Doi băieți cară un cărucior cu vreascuri. Căruciorul scârțâie. Pe lac, niște rațe sălbatice se zbenguie zgomotos. Par a nu se teme de nimic. Două mici flotile despică cerul, la mare înălțime. Ca înaintea marilor catastrofe, liniște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
continuat comerțul ilegal. Mulțime de marinari dezertori și de aventurieri au venit în micuța insulă din nord-vestul Hispaniolei, după 1640, atrași de relativa independență socio-politică, de libertatea unei vieți la limita promiscuității și de prosperitatea financiară, completând cu tutun și trestie de zahăr comerțul cu piei și carne, dominant. Atacați din nou de spanioli, care au distrus fortul și i-au risipit pe locuitori, bucanierii vor trece la acțiuni de răzbunare prin jafuri piraterești, întinse până la începutul secolului al XVIII-lea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
frumusețea mistică a Indiei. Apoi, s-au dus cu trenul la Hyderabad, la seminarul diecezan. Îndepărtând amețeala oboselii, au început să familiarizeze cu ambientul și să comunice cu tinerii seminariști, stâlcind vreun cuvânt pe englezește. Cronicarul continuă: « Am văzut belșițe (trestii indiene) foarte înalte... am văzut mangustele luptând împotriva șerpilor... am văzut holocaustul (incinerarea cadavrelor)... am văzut...». Evident, visele care au umplut fantezia lor juvenilă nu corespundeau realității: se gândeau la locuri sălbatice, lume care răscolea prin gunoaie, colibe de nămol
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
e vorbareț, iară limba lor e mută. Lui Eminescu îi repugnă prefăcătoria. Adevărata femeie e ingenuă. Ea vine singură la pădure, locul foirilor și împerecherilor: Hai în codru cu verdeață, Acolo-n ochiu de pădure Unde-izvoare plâng în vale, Lângă trestia cea lină Stânca stă să se prăvale Și sub bolta cea senină În prăpastia măreață. Vom ședea în foi de mure. Ea ispitește pe bărbat, fără rușine, ca o vietate sălbatecă: Și de-a soarelui căldură Când prin crengi s-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]