7,094 matches
-
precum aripile acestor păsări. Însoțitorii mei au preferat să se întoarcă la ale lor, iar eu să-mi continui aventura, să iau orașul la pas și să-l cunosc cât mai bine. Am preferat de data aceasta să merg pe trotuarul ce se afla pe marginea lacurilor aflate în cascadă cum am mai spus, unul în spatele celuilalt, la înălțimi diferite. În dreapta mea se ridica pe o colină un foișor ca un bastion al timpului pe când vikingii erau stăpânii oceanului. Au apărut
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
Este ora 21,00, până ajungem acasă, se face târziu iar mâine merg la serviciu. - Si eu merg la serviciu, nu-ți face probleme, ajungem repede acasă, sunt cu mașina! Ina nu știa că are mașină deși o ținea pe trotuarul de vis-a-vis, în fața blocului, unde locuiau părinții. El, fratele lui, Tudor, care se căsătorise de curând, cumnata, stăteau într-un apartament de trei camere, împreună cu părinții. - Atunci, nu refuz o prăjitură după un așa film! Tu știi mai multe despre
ÎNTÂLNIRI (FRAGMENT DE ROMAN) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354214_a_355543]
-
câtă plăcere îi provocau zbaterile piciorușelor micuțe, amortizate de lichidul amniotic ... simțea loviturile, parcă printr-o paravană, nu aduceau cu ele durere, doar surprize, da, tot timpul se simțea uimită de mișcările bruște, neanunțate ale lor. S-a oprit în mijlocul trotuarului și trăgea cu urechea, ținându-și palmele pe burtă ... nu se aude nimic. Poate dorm bobițele, lasă că se trezesc ele și nu-și putea lua gândul de la această constatare. Toată ziua o obseda autoobservația, dar nu înregistra nici o mișcare
GEMENII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357049_a_358378]
-
care poți să admiri nenumărate iahturi și bărci cu motor. Ar mai fi de remarcat fântânile arteziene, stadionul de baseball și Institutul de Cercetări Biomarine. Portul turistic își întinde limbile de apă printre clădirile din centru, iar pontoanele, cheiurile și trotuarele emană toată ziua un aer de vacanță. Deși centru orașului este împânzit de parcări subterane, se poate întâmpla să te plimbi o jumatate de oră în căutatrea unui loc de parcare ieftin, la suprafață, adică ul loc la 8$ pentru
UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE DESTINAŢII TURISTICE DE PE COASTA DE EST A SUA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357064_a_358393]
-
Și-n suflet izvorăște-un metru cub de verde crud și de culoare. Se-aud dureri de nașteri prin copaci; foșnesc prin ramuri ochi de muguri și mișună prin țarină gândaci în dorul brazdelor de pluguri. Ziua calcă-ncet pe trotuare și-i veselă - într-o părere; Luna se prelinge-n felinare și-apoi se joacă pe lăicere. În balcon vom bea iar cafeluța și-om flecări la o țigară; Vântul de-o să-ți salte danteluța va fi un moft... de
MOFT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357094_a_358423]
-
unde! ne-a răspuns necăjită. În ziua aceea nu am vorbit decât despre tabăra mea și mai ales despre “Topoloveni. Nu auzisesm niciodată de localitatea aceasta, dar cum nici ele nu știau mai mult decât mine, ne-am așezat pe trotuarul cald, sub teiul la fel de bătrân ca strada și am început să le povestesc: -Mi-a spus mama că trece pe acolo un rău. Am uitat numele, dar e așa de frumos, că te crezi în străinătate. Or să fie copii din
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
piese stricate cu care mă jucam. -În viața e bine să cunoști din toate! -Uite, acolo! Unde a fost casa familiei Georgescu s-a ridică acest oribil bloc. Opriți să privească la găurile negre lăsate de geamurile sparte, lângă bordura trotuarului unde stăteau să privească blocul părăsit, observară că a oprit în dreptul lor un autoturism de culoare albastru-închis. În clipa când se uitară spre el un necunoscut cu o țeavă în gură trimise spre Constantin o mică săgeată. Aură observând manevră
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
Acasa > Cultural > Artistic > GLORIE COPILĂRIEI IX Autor: Mihaela Arbid Stoica Publicat în: Ediția nr. 479 din 23 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Capitolul XVI DOUĂ ROCHII CU BUCLUC În fiecare dimineață mă așezam cu Nuța și cu Cameluța pe bordura trotuarului și le povesteam așa de multe din tabără, că adunate la un loc, cred că ar fi trebuit să stăm cel puțin un an la Topoloveni. Aveam o imaginație inepuizabilă, care se hrănea mai mult din dorința mea de a
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
acceptam să mă bâlbâi în fața lor din cauza prestigiului meu de “fată mare”, în fiecare seară citeam în pat cu mami și le reciteam a doua zi în fața prietenelor mele. Nuța stătea pe vine în fața mea, iar Cameluța lângă mine pe trotuar și curioasă, îmi urmărea degetul, care se plimba sub fiecare cuvânt. Mi se întâmpla să ajung la cuvânt mai greu de citit și încercam să-l sar, dar ochiul ei expert mă trimitea înapoi și numai după ce îl silabisam în
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
piscat inima, dar m-am consolat repede pentru că îl aveam și pe tataie Gogu, căruia puțin îi păsa de Ciobănel. Pe cât era de iubit în curte Cartuș pe atât era de urât pe stradă. Nimeni nu îndrăznea să treacă pe trotuarul nostru din cauza lătratului furios al lui Cartuș, iar de intrat în curte, nici vorbă! De cele mai multe ori vecinii noștri își înjurau câinii, care nu se oboseau nici măcar să latre, dacă cineva striga la poarta lor. -Nu sunt iubiți, le spunea
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
jos spre marginea de nord a cartierului. Soarele catifelat al toamnei ne mângâia fețele. Oameni grăbiți treceau pe lângă noi. Alții așteptau în stații mijloacele de transport în comun. Pe ici, pe colo, schelele ridicate de constructori care izolau blocurile blocau trotuarul. Blocurile isolate arătau ca noi. Culorile deschise înviorau aspectul. Ne săturasem de cenușiul folosit de comuniști la vopsirea blocurilor, ce întrista ochiul. Am, coborât pe carosabil, privind atenți în jur. Autoturismele treceu în viteză pe lângă noi. Am răsuflat ușurați când
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
adormi glasul Cu sărutul tău fierbinte Și împleticindu-mi pasul, Să zburdăm, ca înainte De-a se domoli furtuna În oceanele secate, Când ignorai semiluna Printre versurile toate! Ce n-aș da s-aud iar stropii Lovind piatra sfărămată Din trotuarul, unde plopii Ne-au zărit întăia dată. Doamne, ce n-aș da să-mi flutur Pletele în vânt cumplit, Să zbor pe aripi de vultur, Dar, mi-e teamă, c-am albit! Referință Bibliografică: Ce n-aș da / Daniela Pătrașcu
CE N-AŞ DA de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357240_a_358569]
-
nu era prezent, așa că spusele ... V. GLORIE COPILĂRIEI IX, de Mihaela Arbid Stoica, publicat în Ediția nr. 479 din 23 aprilie 2012. Capitolul XVI DOUĂ ROCHII CU BUCLUC În fiecare dimineață mă așezăm cu Nuța și cu Cameluța pe bordura trotuarului și le povesteam așa de multe din tabăra, ca adunate la un loc, cred că ar fi trebuit să stăm cel puțin un an la Topoloveni. Aveam o imaginație inepuizabila, care se hrănea mai mult din dorința mea de a
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
erau atât de multe cuvinte noi pentru mine și cum nu acceptăm să mă bâlbâi în fața lor din cauza prestigiului meu de ... Citește mai mult Capitolul XVIDOUĂ ROCHII CU BUCLUCÎn fiecare dimineață mă așezăm cu Nuța și cu Cameluța pe bordura trotuarului și le povesteam așa de multe din tabăra, ca adunate la un loc, cred că ar fi trebuit să stăm cel puțin un an la Topoloveni. Aveam o imaginație inepuizabila, care se hrănea mai mult din dorința mea de a
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
din 09 noiembrie 2011. "Eram copil, nu aveam mai mult de 8 ani. Locuiam undeva la capătul unei străzi lungi, Triumfului, într-un cartier de la periferia orașului. Mă jucam pe strada cu copiii și profităm de puțină zăpadă rămasă pe trotuare.. Primăvară se grăbea. Tata era bolnav, la spital, iar mama era cu el. Eram singura acasă, veneam de la școală și, după ce mincam, îmi făceam lecțiile. Mama îmi spunea în fiecare dimineață cînd pleca la spital:"am încredere în tine că
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
de ... Citește mai mult "Eram copil, nu aveam mai mult de 8 ani. Locuiam undeva la capătul unei străzi lungi, Triumfului, într-un cartier de la periferia orașului. Mă jucam pe strada cu copiii și profităm de puțină zăpadă rămasă pe trotuare.. Primăvară se grăbea. Tata era bolnav, la spital, iar mama era cu el. Eram singura acasă, veneam de la școală și, după ce mincam, îmi făceam lecțiile. Mama îmi spunea în fiecare dimineață cînd pleca la spital:"am încredere în tine că
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
încetat să mă intereseze surprizele lui tăticu. Ieșeam spre seară și mă jucam puțin cu Nuța și Cameluța, dar cu frica în sân să nu uit lecția sau poezia pentru a doua zi. Pe zăpadă sau primăvara cu cretă pe trotuar, le scriam lecțiile mele, iar ele mirate de câte lucruri noi învățam în fiecare zi, mă așteptau nerăbdătoare să le povestesc sau să le recit. Încet și mami a început să se convingă că reușise să mă pună pe “drumul
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
-mi iepurașul, dar dacă mințea, atunci avusese ce merită de la Cartuș. În ziua aceea și multe altele după incidental cu Cartuș, eram preocupată să aflu adevărul. Nu știam dacă era un secret. Într-o seară, așezată pe vine, pe marginea trotuarului, le-am povestit totul prietenelor mele. -Trebuie să descoperim adevărul! le-am spus. -Cum? m-a întrebat Nuța, care niciodată nu știa sa dea un răspuns; toate conversațiile ei erau bazate pe întrebări. -Mergem la el când joacă fotbal, vedem
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
-Ai dreptate, i-am spus cu jumătate de gură. Din ziua aceea am fost pedepsită de ele. Trebuia să le citesc câte o poveste din cărțile pe care le avea mama Camelutei, care era tot învățătoare. Ne așezam pe bordura trotuarului, sub un pom la umbră, și cum ele nu știau să citească, printre rândurile din povești, mai puneam și de la mine câteva fraze, așa cum găseam de cuviință sau acelorași povești de fiecare dată, le inventam un alt sfârșit. Tot Cameluța
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
pe străduțele lăturalnice, se depărtase de la traseul cunoscut, rătăcea la pas conștient că pentru prima oară în viață va întârzia și nu va semna condica la vreme. Deși era convins că nu mai trecuse printre acele clădiri cu zidurile la trotuar, că nu se abătuse niciodată din drumul cunoscut, avea sentimentul că știa acele străduțe, cum și pe bătrânica de la fereastră dezmierdându-se împreună cu pisica la soare... Era sigur că după primul colț îl va găsi pe bătrânul sifonar, în fața micii
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357364_a_358693]
-
cineva în camera ei în plină noapte? - se întreba, geamul fiind foarte jos, oricine îl putea escalada cu ușurință. Dar nu a deranjat-o nimeni, poate și pentru simplul fapt că această casă se lungea într-o curbă ascuțită, fără trotuar sub geam, iar mașinile cum veneau, cum își proiecteau farurile pe pereții camerei, apoi dispăreau în necunoscut. Interesanții tovarăși de noapte îi umpleau camera cu fel de fel de imagini. * La ștrandul cu apă sărată mergeau în grup, doar astfel
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
înființat cenaclul literar din cadrul Casei de Cultură am dorit să-i dau numele Gib I. Mihăescu. Însă cei de la Raionul de Partid nu au vrut. Așa că i-am dat numele de „Orizont”. Mergând pe stradă, fostă 1 Mai, pe acelaș trotuar, ieșind dintr-o curte, se întâlniră cu Mircea, un coleg de școală de pe vremuri. Se îmbrățișară. Parcă devenise mai mic. -Ce mă bucur că te-am intanit! Ce mai știi despre colegii noștri? se revărsară întrebările lui Constantin, precum o
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
sau batic, lăsându-le înfățișarea să le fie cât mai pline de voie bună, tinerească, unele mai purtau între mâini lumânarea aprinsă, iar în suflet binecuvântarea preotului Călin. Biserica se afla la câțiva metri de „Grădina Mare". Numai că treceau trotuarul că și se aflau în peisajul cu viorele, ghiocei, lalele, crizanteme. Gospodinele îmbrăcate în ținută sărbătorească, se așezau la „o vorbă" pe băncile alcătuite din șipci late, bine jeluite și cu picioare din fier forjat. Unii dintre gospodari preferau să
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
pe ton imperativ: „duceți urgent femeia de pe caldarâm la spital. Ceilalți trei sunt mai puțin gravi”. În consecință salvarea a plecat cu femeia rănită. A rămas un singur medic care trebăluia pe la celelalte corpuri inerte întinse de primul venit pe trotuar. Nici unul nu dădea semne de viață deși doctorul Kurt, încă ocupat cu ultimul, i-a spus: „trăiesc, sunt în comă dar nu în pericol vital. Ocupă-te de fracturi, al doilea are ruptă coloana vertebrală.” Șoferul vinovat era practic nevătămat
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
un flaut, pe maidanul de lângă biserică. Satul începe să se ofilească asemenea bunicului care în fiecare dimineață caută ... XVI. POEZII, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 531 din 14 iunie 2012. VARA Vara cu obrajii rumeni purta in pleoape trotuarele orașului cu zâmbet de felinare. Noaptea nădușită, transpirase la subțiori, în vreme ce tu, pe haina umbrei, stăteai rușinoasă ca o virgină violată de păsări. Încărcat în ceasul răsăritului sărut curcubeul ochilor tăi ascuns în somnul peștilor cu zvon de undiță în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]