2,309 matches
-
Jumătatea din repatriați provin din Rusia, un sfert le revine celor din Ucraina. În Republica Moldova conviețuiesc mai multe etnii. Conform Recensământului populației din 2004, minoritățile etnice reprezintă 22% din populație (fără regiunea transnistreană). Cele mai numeroase grupuri etnice minoritare sunt ucrainenii (11,2%), rușii (9,4%), găgăuzii (3,9%) și bulgarii (2%). Predomină băștinașii (71%) care se pot declara fie « moldoveni » (69%), fie « români » (2%). Denumirea de «moldoveni» ale înțelesuri diferite în funcție de: Sfera academică consideră, în totalitate în România și în
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
articolului « Controversa identitară în Republica Moldova »). Conform recensământului (2004), separat în teritoriul controlat de guvernul moldovean și în Transnistria, situația este: Populația rusă și ucraineană este concentrată în mediul urban, în special în municipiile Chișinău și Bălți, și în regiunea transnistreană. Ucrainenii sunt majoritari în unele sate din nordul țării. Numărul rușilor a scăzut în 15 ani cu 171.412 persoane sau cu 30,4%. Etnicii găgăuzi reprezintă 4,4% din numărul populației, în creștere cu 0,3% față de 1989, fiind al
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
limbă maternă", limbă neexistentă, și că aceasta este limba în care vorbesc de obicei; 16.5% din locuitorii statului au afirmat că au "limba română" ca limba maternă și că aceasta este limba în care vorbesc de obicei.. Majoritatea rușilor, ucrainenilor, găgăuzilor și bulgarilor au indicat ca limbă maternă una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară. Limba rusă este considerată "neoficial" limba de comunicare interetnică, iar fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
este limba în care vorbesc de obicei.. Majoritatea rușilor, ucrainenilor, găgăuzilor și bulgarilor au indicat ca limbă maternă una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară. Limba rusă este considerată "neoficial" limba de comunicare interetnică, iar fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. Doar 5% din moldoveni au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. 380.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au declarat limba rusă ca
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
la 250,000 locuitori neînregistrați. Sunt mai mult de 25 comunități nebăștinașe cu o populație de cel puțin 10,000 de oameni. Este vorba de turci, poloni, ruși, libanezi, palestinieni, sârbi, italieni, bosniaci, vietnamezi, americani, români, bulgari, chinezi, austrieci, ghanezi, ucraineni, francezi, britanici, spanioli, israeliți, thailandezi, iranieni, egipteni, sirieni. De obicei, cele mai vorbite limbi străine în Berlin sunt turca, engleza, rusa, araba, polona, kurda, vietnameza, sârba, croata și franceza. Turca, araba, kurda și croata sunt auzite mai mult în partea
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
Revoluția 1989. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Caransebeș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,15%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,13%), ucraineni (1,4%) și germani (1,07%). Pentru 12,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,07%), dar există și minorități de baptiști (3,5%), romano-catolici (3,5%) și penticostali
Caransebeș () [Corola-website/Science/296877_a_298206]
-
independența Republicii Moldova. Când parlamentarii moldoveni au ales calea independenței mai degrabă decât cea a unirii cu România, președintele Mircea Snegur a dezvoltat doctrina numită "un popor, două state". Această doctrină susține că Republica Moldova este o "„patrie a moldovenilor români, ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari ș. a., toți cetățeni egali în drepturi și toți deopotrivă moldoveni, fie că aparțin limbii, istoriei și culturii poporului român, rus, ucrainean, găgăuz sau bulgar”". După alegerile din 1996, identitatea românească a populației majoritare și băștinașe a început să
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
practic situația românilor basarabeni este că, atâta vreme cât nu va fi modificată Constituția republicii Moldova, ei sunt considerați „minoritate națională” în propria lor patrie dacă se declară „Români”, singura cale de a evita această clasificare fiind să se declare „Moldoveni”, în timp ce ucrainenii și rușii se pot declara nestingherit ce sunt, fară ca nicio lege să-i constrângă să se afirme „diferiți” de semenii lor din Ucraina și Rusia și să se declare „moldoruteni” sau „moldomuscali”.
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
aproximativ 175 euro. In anul 2013 acesta a ajuns la aproximativ 800 de euro. Rata somajului atinge numai 1,5%. Saint Petersburg a fost întotdeauna populat preponderent de ruși , deși cuprinde mai multe minorități etnice considerabile, cum ar fi germanii, ucrainenii, finlandezi, și oameni din Europa de Est. Cetățenii se pot muta în oraș numai dacă dovedesc că au unde locui și au o slujbă în Sankt Petersburg sau s-au căsătorit cu un locuitor care se află într-una dintre situațiile de
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
limba română și instituții de învățământ cu predare în limba română, insă drepturile moldovenilor care reprezintă o minoritate importantă aici nu sunt respectate în totalitate. În ținutul Bugeac, care cuprinde 9 raioane din vestul regiunii Odesa, pricipalele grupuri etnice sunt ucrainenii (40%), bulgarii (21%), rușii (20%) și moldovenii/românii (13%). La 28 mai 1999 s-a deschis la Cernăuți un consulat al României. Pentru prima oara România a deschis un consulat la Cernăuți în 1892 (Austro-Ungaria), care s-a desființat însă
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
populația Lituaniei se ridica la 3043400 de locuitori, dintre care 84% sunt de etnie lituanieni care vorbesc lituaniana, limba oficială a țării. Există mai multe minorități semnificative, cum ar fi polonii (6.6%), rușii (5.8%), belarușii (1.2%) și ucrainenii (0.5%). Polonii sunt cea mai mare minoritate, concentrată în sud-estul Lituaniei (). Rușii sunt a doua cea mai mare minoritate, concentrată mai ales în două orașe. Ei constituie minorități considerabile în Vilnius (14%) și Klaipėda (28%), și o majoritate în
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
comandă o armată germană), cu care a format "Grupul de armate Dumitrescu". După semnarea armistițiului, a încercat să retragă armatele române cât mai departe de sovietici, însă, cu toate acestea, 130.000 au fost luați prizonieri în timpul ofensivei Frontului 3 Ucrainean. Trupele rămase au ajuns în zona Ploiești și București, capturând aproximativ 4500 de soldați germani. A fost trecut în rezervă la trei săptămâni după actul de la 23 August. Pe 15 mai 1946 a fost pus sub acuzație de Tribunalul Poporului
Petre Dumitrescu () [Corola-website/Science/298271_a_299600]
-
află 98% din diamantele din Rusia, 90% din rezervele de gaze, 70% din zăcămintele de petrol și 65% din zăcămintele de cărbune. Siberia are o densitate a populației de numai 3 persoane pe kilometru pătrat. Majoritatea siberienilor sunt ruși și ucraineni rusificați. Etnicii ruși sunt descendenți ai slavilor care au trăit în Europa de Est cu câteva mii de ani în urmă. Grupuri de origine mongola și turcica precum buriații, tuvinienii și yakuții trăiau, inițial, în Siberia iar descendenții lor încă mai trăiesc
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
redesfășurării de forțe au rămas spații neacoperite de sovietici, pe unde rămășițele "Armatei a 2-a" germane scăpate din încercuirea de la Danzig au reușit să se strecoare traversând Oderul. La sud, generalul Ivan Konev a mutat greutatea atacului Frontul 1 Ucrainean (FU1) din Silezia Superioară la nord-vest de râul Neisse. Cele trei fronturi sovietice aveau împreună 2,5 milioane de oameni (incluzând și 78.556 soldați ai (Armata 1-a Poloneză), 6.250 de tancuri, 7.500 de avioane, 41.600
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
republicile ne-slave, dar și în Ucraina, au întâmpinat cu bucurie pe cuceritori ca eliberatori de sub dictatura stalinistă. Dar ei au aflat că noii stăpâni sunt chiar mai răi decât cei vechi. Mișcările de eliberare națională nou apărute ale belorușilor, ucrainenilor, cazacilor și a altor popoare oprimate din Uniunea Sovietică erau privite cu suspiciune de Hitler. Unele dintre ele au fost cooptate în forțele Axei, altele au fost brutal oprimate. În nici un teritoriu cucerit nu au fost acceptate măsuri de autoguvernare
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
lin, oblete, caras, babușca etc.) Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Siret se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,05%), cu o minoritate de ucraineni (2,6%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,3%), dar există și minorități de romano-catolici (5,37%), penticostali (3,69%), greco-catolici (3,65%) și creștini după
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
căpitanul Joseph von Gutter, localnic, contribuie la apariția Societății muzeului din Siret, o societate de istorie și arheologie. În urma unui recensământ, în 1869 orașul Siret numără 6.484 de locuitori, dintre care 30% români, 28% evrei, 25% germani și 16% ucraineni. Este menționată existența „Clubului Român” (1870) care avea o secție literară, una muzicală și o sală de lectură. În 1871, Societatea muzeului din Siret realizează prima colecție arheologică din Bucovina. Această colecție a fost donata Muzeului Țării de la Cernăuți. În
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
anul 2007, de când Tiberiu Iacob-Ridzi a devenit primar al Petroșaniului, se lucrează la reabilitarea Cartierului Aeroport. Conform recensământului din 2002 în Petroșani traiesc 40.407 români, 3.815 maghiari, 528 țigani, 275 germani, 25 evrei, 22 italieni, 19 slovaci, 17 ucraineni, 16 polonezi, 12 cehi, precum și 59 persoane care aparțin altor etnii. Recensământul din anul 2002 a relevat că în Petroșani există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 77 persoane
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
în 2011, populația orașului Sulina se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81,93%). Principalele minorități sunt cele de ruși lipoveni (9,88%), greci (1,69%) și ucraineni (1,23%). Pentru 4,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,48%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (3,82%). Pentru 4,07% din populație, nu este
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
noi străini se stabilesc în fiecare an în Cehia. Imigranți vietnamezi au început să se stabilească în Cehia în perioada comunistă, fiind invitați să muncească acolo de către guvernul cehoslovac. Astăzi, trăiesc circa 70.000 de vietnamezi în Republica Cehă. Spre deosebire de ucraineni, vietnamezii vin în Cehia să se stabilească permanent. La începutul secolului al XX-lea, Chicago era al treilea oraș din lume ca număr de locuitori cehi, după Praga și Viena. Conform recensământului din 2006 din Statele Unite, 1.637.218 de
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
sau lângă Buenos Aires. Aproximativ 90% din populație este de origine europeană. O mică parte a populației este metisă. Datorită imigrării masive, între anii 1850-1940, au sosit în Argentina aproximativ 6.608.000 de imigranți spanioli, italieni, dar și francezi, englezi, ucraineni, polonezi, germani, ruși, irlandezi, scandinavi, evrei. Argentina găzduiește și numeroși rezidenți din țările vecine, cum ar fi Bolivia sau Paraguay, dar și un număr tot mai mare de imigranți asiatici, majoritatea din Hong Kong, Taiwan sau Coreea. Studii recente realizate de
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
populație trăia în mediul rural și 54% în cel urban. Conform datelor oficiale preliminare a recensământului populație, publicate pe 4 februarie 2010, principalele grupuri etnice sunt: kazahi — 63,1 % din populația totală a țării, ruși — 23,7 %, uzbeci — 2,8 %, ucraineni — 2,1 %, uiguri — 1,4 %, tătari — 1,3 %, germani — 1,1 % și alte naționalități — 4,5 %. Numărul kazahilor în intervalul 1999—2009, conform datelor, s-a mărit cu 26 % (sau cu 2,1 milioane de oameni), uzbecilor cu 23 % (sau
Kazahstan () [Corola-website/Science/298112_a_299441]
-
s-a mărit cu 26 % (sau cu 2,1 milioane de oameni), uzbecilor cu 23 % (sau 87 de mii), uigurilor cu 6 % (sau 13 mii). Numărul germanilor însă a scăzut considerabil cu 50 % (sau 175 mii), dar și cel al ucrainenilor cu 39 % (sau 214 mii), al tătarilor cu 18 % (sau 46 de mii) și al rușilor cu 15 % (sau 683 mii). Capitala Kazahstanului este Astana, însă cel mai mare oraș este Almatî, fosta capitală a statului. Kazahstanul este o țară
Kazahstan () [Corola-website/Science/298112_a_299441]
-
prin îndepărtarea etnicilor kirghizi din marile orașe și colonizarea cu ruși sau cu locuitori din alte zone ale Uniunii Sovietice (conform ultimului recensământ sovietic din 1989, etnicii kirghizi reprezentau aproximativ 22% din populația orașului Frunze (Bișkek), peste 60% fiind ruși, ucraineni și oameni din alte țări slave. Kirghiztanul a fost cea mai rusificată republică a URSS, conform acestui recensământ, peste 36% din cetățenii kirghizi declarând rusa ca prima lor limbă). În iunie 1990, tensiunile etnice între uzbeci și kirghizi au ieșit
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
din populație (în 2007). Principalele minorități sunt rușii (9%) concentrați în partea de nord a țării și uzbecii (14,5%) predominant în sud. Alte minorități mici sunt tătarii (1,9%), uigurii (1,1%), tadjicii (1,1%), kazahii (0,7%), și ucrainenii (0,5%). Kirghiztan și-a schimbat semnificativ componența etnică de la obținerea independenței. Procentajul de etnici kirghizi a crescut de la aproximativ 50% în 1979 până la aproape 70% în 2007, pe când procentajul de grupuri etnice europene (ruși, ucraineni și germani) și cel
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]