130,170 matches
-
și drepturile conexe. De data aceasta, e posibil ca „tribunul” să fi căzut într-o capcană. Că la ea vor fi participat și consilierul său specializat în diversiuni (i-am uitat numele) și prim-ministrul țării (și lui i-am uitat numele) e cât se poate de probabil. Presa a scris în mai multe rânduri despre aservirea canalului „Realitatea TV” președintelui pesedist. În acest caz, ar urma ca subordonații premierului — în speță, Ministerul Culturii și Cultelor — să intre pe rol, spre
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
prin confuzie) ficțiunea în realitate și Far West -ul lui John Wayne în ograda CAP -ului comunal. Dilemele “glimbocanilor” nu se opresc însă aici. Abrutizați de știrile comuniste din ziare și de discursurile televizate ale idolului lor, Nicolae Ceaușescu, ei uită ca prin farmec de problemele cotidiene ale balegii și nutrețului și caută să răspundă, în schimb, marilor chestiuni de geopolitică mondială. Din această perspectivă, CV -ul aceluiași Naslău Pavel cuprinde balansul ideologic absurd și dezaxat între preocuparea zootehnică și cea
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
și cea a genezei politice a globului pămîntesc (la fel de ușor “înființat” ca o organizație de Partid), par scoase dintr-un Abecedar pentru oligofreni. Împinsă dincolo chiar de limitele naționaliste ale megalomaniei ceaușiste (Traian și Decebal, clișee ale genezei autohtone, fiind uitați cu desăvîrșire), apariția “românilor” și a “României” (etern și inevitabil socialiste) e mutată în cronotopia Big-Bang -ului, într-o vîrstă premergătoare tuturor celorlalte și într-un pionierat al pionieratelor care nu-i poate face decît să pălească de invidie pe
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
abonării instituțiilor de învățămînt la această publicație consacrată închisorilor românești din timpul regimului comunist, spre aducere aminte a atrocităților cărora generațiile dinaintea noastră le-au căzut victimă. Nu se poate spicui dintr-un sumar excepțional, trebuie citit totul. Ca să nu uităm. Sau ca să aflăm. Cînd auzim tot mai des vocea sirenelor îngropării definitive a trecutului (pe cine mai interesează azi Securitatea? de ce să nu privim inainte? etc), nu putem decît să recomandăm tinerilor și educatorilor lor exact contrariul. Gulagul românesc trebuie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
voie să se angajeze politic și nici să se înscrie în partide. * Vă reamintiți uriașul scandal politic din jurul sediului Bibliotecii Naționale pe care, la un moment dat, pusese ochii guvernul? Povestea a fost îngropată atît de bine, încît, scrie ADEVĂRUL, “Uitat de toată lumea în an electoral, sediul Bibliotecii Naționale, prădat de hoți și degradat de vreme”. Asta înseamnă, în bani publici, că felurite lucrări în interior au fost compromise de intemperii, ceea ce înseamnă alți bani pentru aceeași distracție. * Pe prima pagină
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
partea de sus cu partea de jos a costumelor, complicînd, într-un fel, chiar și precizarea sexelor, dincolo de numele ce le-ar diferenția... Doamna Smith purtînd imenșii pantaloni ai Domnului Smith, iar acesta, crinolina soției. Și n-am să-i uit NICIODAT| pe extraordinarii actori Spolarics Andrea și Boer Ferenc în Doamna și Domnul Smith, pe Panek Kati și pe Bacs Miklos în cuplul Martin, pe Biro Jozsef în Pompierul, pe Krisztina Pardanschi în servitoarea-detectiv... și nici ceasul care este dat
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
pentru dumneavoastră o stimă deosebită, o imensă recunoștință. Dar, în afară de aceste probleme, v-au mai atras cîțiva scriitori români. - Bineînțeles. Am numit deja cîțiva. Ar mai fi de adăugat alții. Ca, de exemplu, Mihail Sadoveanu, a cărui carte Drumuri basarabene (uite, tot Basarabia!) a făcut obiectul comunicării mele în cadrul întîlnirii romaniștilor germani, în marginea căreia se desfășoară interviul nostru, aici la Leipzig. Sau, mai demult, Rebreanu, Baconsky, Bănulescu, Eugen Ionescu cu debutul său în limba română. O mulțime de scriitori și
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
nu merită să fii prea harnic. Iar românul hoț? Nu țin minte să fi dat de un asemenea stereotip. Românul haiduc, bandit, răzbunător, cîteodată sălbatic în anumite circumstanțe, în anumite situații istorice, cînd era asuprit - asta da. Și să nu uităm laturile pozitive ale imaginii: cum ar fi blîndețea, omenia, ospitalitatea, toleranța și altele. De altfel, în cărțile citate de mine se găsește și destul de multă autocritică germană. - Aș vrea să facem o completare. Cred că, alături de toate aceste merite pe
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
din 1991). Cît privește pe cei care ne-au onorat cu vizita lor, vă pot da lista aproape întreagă. - O listă care va fi, desigur, o tabula gratulatoria. - În cartea de oaspeți ai Seminarului nostru figurează - sper că n-am uitat pe nimeni - următoarele nume, în afară de cele pomenite deja: Gabriela Adameșteanu, Maria Banuș, Ștefan Bănulescu, Silviu Berejan, Dan Berindei, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Matei Călinescu, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Ceaușescu, Iordan Chimet, Liviu Ciocârlie, Andrei Corbea Hoișie, Andrei Cornea, Paul Cornea, Ioana
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
restul de poeme de până la scrierea Levantului, există un poem, Rana, de care mi-am amintit citind aceste sonete: „o să suport condescendența tinerilor / o să las nasul în jos când o să vină vorba despre poezie, o să fac traduceri / ca să nu mă uite lumea, ca să pară că mai trăiesc, / sau o să-mi public cândva un volum de versuri din tinerețe / atât de proaste, că nu le băgasem în nici o carte / și o să am succes «de prestigiu», mi se va spune «autorul poemelor de
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
exersate și mai cu grijă întreținute spirite ale dreptății... Mă gândeam la Justiția noastră, la zeița bucureșteană cu cântarul măsluit, la zâmbetul ei pișicher... Intru prima dată la în acest an străbătând piramida imponderabilă, luminoasă, a arhitectului chinez, în timp ce mă uit pe sus, la acoperișul Luvrului vechi, prin sticla pe care bate o ploaie măruntă. Combinația, pe când îmi rotesc ochii înălțat treptat de scara rulantă,... amestecul Egipt, China și Franța, mi se pare o sinteză genială. Cel mai bine ar fi
Luvru by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13262_a_14587]
-
i se punea înăuntru un godin, să se încălzească... scriam că marele autor purta pe el o blană portocalie, să se vadă. Nu se știe dacă naturală sau artificială. În orice caz, culoarea bătătoare la ochi specifică agenților de circulație. Uitasem amănuntul, aducând vorba de Les deux magots, fieful sartrian. Țin minte că un ziar al vremii, de pildă, îl și numise pe scriitorul remarcat imédiat în vestitul local... comisarul cu circulația ideilor. De fapt, era un compliment. Apucând eu, tânăr
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
încurajate de Nora Iuga, George Almosnino sau Nicolae Manolescu. Foarte mulți dintre aceștia au plecat din lumea celor vii, însă în dragoste ca și în ură Ileana Mălăncioiu, nu atît de generoasă precum admiratul Preda, nu iartă și nici nu uită (taxîndu-l chiar pe Dumitru M. Ion pentru unica vină de a fi fost mai bine primit de critică la debut decît ea însăși: „Acest poet al cărui nume păstra inițiala tatălui, ca un școlar (...)”). Lectură obligatorie pentru orice amator al
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
A. are cu prisosință. * În același număr 50 din 2003, dl. E. Istodor are și el ceva de împărțit cu dl. Manolescu. I-a cerut o opinie la telefon, pe care dl. Manolescu i-a furnizat-o amical, dar a uitat să-i ceară și încuviințarea de a o face publică. În presa civilizată așa se procedează. Restul notiței e o înseilare de presupuneri ale autorului, a căror valoare gazetărească o lăsăm la aprecierea cititorilor Academiei Cațavencu. Exemele sufletești ale dlui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
cuvintele greu nimerite... Înțelesesem că ar fi fost o rușine din partea ei să stea alături de mine. Exact ca pe vremea stalinismului, cînd te îndepărtai ca de un lepros de dușmanul de clasă... Moment pe care nu am putut să-l uit niciodată... Acum, Ana nu mai era Ipăteasca de la patrușopt, cu pistolul în mînă... Acum, în intransigența ei brutală, bolșevică, era chiar Ana Pauker: cum seamănă între ele, cîteodată, contrariile, care, în aparență se exclud - nu și în jocul obscur al
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
bitematice ale Europei Centrale și de Vest, care înglobează experiența contrapunctului riguros. Dar noi, în provincialismul nostru, nu putem trece de tema cu variațiuni. Micul, dar vigurosul Institut de Tracologie s-a încumetat să-și propună forma tripartită, dar a uitat de motivul locului, cel al obedienței. Și pe când mai marii Ministerului Educației, care patrona acest Institut, n-au reușit să-și facă tema, n-au fost capabili să găsească soluții viabile, nedistingând urechile domniilor lor - fie ei și numiții Mihnea Costoiu
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
oare francezii și l-or fi amintit, cu acest prilej, pe autorul Ciumei? N-am văzut încă revistele de la finele anului trecut. * În numărul pe sept.-oct. 2003 din revista sibiană Euphorion, o pagină din jurnalul Mihaelei Stănișor. N-am uitat-o pînă acum pe tînăra eseistă. Jurnalul este admirabil gîndit și scris. O mică revelație de sfîrșit de an literar. Vanghelion cu șampanie PSD Revelionul și concediul prelungit în care s-au aflat românii bugetari de sărbători au fost două
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
acest punct de vedere uitarea nu semnifică doar o lacună informațională, ci și o abdicare de la condiția umană lucidă prin definiție, o cădere în subumanitate: „Am trăit cu toții într-un regim criminal - și asta, eu cel puțin nu o voi uita niciodată - și îi socotesc pe cei care uită, sau se fac că uită, niște imbecili. Un regim criminal, cel mai antiuman și antinațional cu putință, slujit de oameni care nu numai că acum sînt mai liberi, dar chiar și conduc
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
o lacună informațională, ci și o abdicare de la condiția umană lucidă prin definiție, o cădere în subumanitate: „Am trăit cu toții într-un regim criminal - și asta, eu cel puțin nu o voi uita niciodată - și îi socotesc pe cei care uită, sau se fac că uită, niște imbecili. Un regim criminal, cel mai antiuman și antinațional cu putință, slujit de oameni care nu numai că acum sînt mai liberi, dar chiar și conduc țara, au încă toată puterea. Așa sîntem noi
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
o abdicare de la condiția umană lucidă prin definiție, o cădere în subumanitate: „Am trăit cu toții într-un regim criminal - și asta, eu cel puțin nu o voi uita niciodată - și îi socotesc pe cei care uită, sau se fac că uită, niște imbecili. Un regim criminal, cel mai antiuman și antinațional cu putință, slujit de oameni care nu numai că acum sînt mai liberi, dar chiar și conduc țara, au încă toată puterea. Așa sîntem noi, românii, ca lotofagii din Odiseea
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
cu bani sau în diverse ocazii”, ba chiar „i-a ajutat să plece în străinătate - știind că nu se vor mai întoarce - de pildă, pe Toma Pavel sau pe Sorin Alexandrescu”, Gelu Ionescu ne mai informează că „a murit singur, uitat și în mizerie”. Pot confirma această dezolantă circumstanță printr-o mărturie personală. Mă aflam internat la spitalul Elias, în februarie 1990, într-un salon învecinat cu cel în care, alături de încă cinci bolnavi, își trăia ultimele zile celebrul lingvist și
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
țesuturilor cu cuvintele: „scenă repetată exasperant la infinit./ noaptea cad în mine însumi/ de la cea mai mare înălțime a mea./ sub propriii mei ochi are loc propria mea prăbușire./ cu plăcere perversă, cu o nedisimulată dorință de cruzime,/ cum se uitau spectatorii romei la gladiatorii sfîșiați de lei,/ așa mă uit eu la mine cum cad și/ mă fac praf. dimineața/ adun ce-a mai rămas. un braț,/ inima golită (ce s-a ales și de ea, binecuvîntata, cea în formă
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
în mine însumi/ de la cea mai mare înălțime a mea./ sub propriii mei ochi are loc propria mea prăbușire./ cu plăcere perversă, cu o nedisimulată dorință de cruzime,/ cum se uitau spectatorii romei la gladiatorii sfîșiați de lei,/ așa mă uit eu la mine cum cad și/ mă fac praf. dimineața/ adun ce-a mai rămas. un braț,/ inima golită (ce s-a ales și de ea, binecuvîntata, cea în formă de/ cruce!...),/ gura plină de cuvinte aiurea,/ creierul (în care
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
criticului (Editura Fundației Culturale Române, 2000), Gabriel Dimisianu a inclus, pe lîngă studiile critice publicate în ultimii ani și o amplă secțiune de portrete și evocări ale unor scriitori din deceniile șase și șapte ale secolului XX, mulți dintre ei uitați astăzi. Dacă despre stilul critic al lui Gabriel Dimisianu (model de precizie și echilibru, care și-a făcut din fidelitatea lecturii principala carte de vizită) nu mai sunt multe de spus după o carieră întinsă pe o perioadă de jumătate
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
Marina Constantinescu Sînt matinală. Adică, mă trezesc devreme dar nu-mi place să sar din pat. Îmi place să stau, să mă uit pe geam, să mă pierd în valurile gîndurilor și imaginilor din mine. Să mă acomodez ușurel cu ziua, cu mine, cu ceilalți. Îmi place să asist cum zgomotele cele mai diverse acaparează strada, curtea, pe mine. Cum nemișcarea se transformă
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]