7,855 matches
-
fiecare bucățică de viață prin sosul unor reflecții pseudofilozofice, mixtură de clișee, cel mai adesea, ori înșiruiri de termeni sonori necomunicând, practic, nimic. Să-i dăm pentru ultima oară cuvântul eroului: ,La fel se întâmplă și cu relațiile condamnate la uitare încă de la început. Misiunea este cu adevărat imposibilă pentru ambii protagoniști, dar omul prin natura sa este un tip care speră, care are drept motor imaginația și fantezia realizării lucrurilor imposibil de realizat. Menirea mesianică guvernează viața omenirii și pe
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
a lui Klaus Bernath, pierdută demult, moartă odată, într-un lagăr. Așadar, nu spectacolul lor, ci amintirile lui, puține cîte sînt, cu parfumul pătrunzător al teilor uscați fără vreme. De fapt, Klaus nu vine la spectacol. Îl cheamă tocmai singurătatea, uitarea și boala unui sat învins. A trăit, spune, printre oameni fragili, ale căror temeri i-au permis să prospere. Are, acum, nevoie să-și înghită propria-i slăbiciune, să-și scormonească iluziile dintre care teatrul ambulant din Lindenfeld nu e
Să nu superi un neamț bătrîn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11030_a_12355]
-
nucleul de formare și iradiere a potențelor lingvistice și stilistice) s-a subțiat văzând cu ochii. Sunetele ei rezistă cu greu presiunii limbii vorbite în zonă. Legăturile între enunțurile din limba română se realizează anevoios și, cu timpul, dispar până la uitare. Totul mi se pare că intră în jocul propagării undei de șoc, într-un mediu acvatic, care, prin înaintare, în forma cercurilor concentrice, își pierde puterea inițială, ajungând să fie domoală, până la contopire cu mediul în care acționează. La încheierea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
este perfecțiunea ei. 2469. Absurdul disperării este atunci când aceasta devine o normalitate, învingând. 2470. Absurdul neputinței este politică. 2471. Absurdul morții constă în viața de apoi. 2472. Absurdul facerii este creația păcatului. 2473. Absurdul Destinului constă în mântuire. 2474. Absurdul uitării este că și aceasta posedă propriul său adevăr prin amintirea sa. 2475. Absurdul ființei este nonsensul propriei sale existențe în păcat. 2476. Absurdul necesităților este dorința de saturație. 2477. Absurdul omenirii constă în cele șapte minuni ale sale, concepute prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Moartea. 2578. Adevărul va merge mereu la brațul Morții într-o Viață a iluziei. 2579. Adevărul va înțelege doar ceea ce nu poate fi înțeles. 2580. Adevărul va crede numai în necredința iluziei. 2581. Adevărul se usucă mereu primul la soarele uitării. 2582. Adevărul are țepi doar atunci când îl căutăm. 2583. Adevărul știe să mintă cel mai tare minciuna. 2584. Chiar și cel mai absolut fals este un adevăr. 2585. Cine poate alege adevărul falsului în locul vieții și să fie profund religios
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pentru tine însuți o dată pentru mine nu te voi iubi niciodată îndeajuns nu vei cunoaște niciodată femeia ideală ce locuiește în mine doar această frumusețe virtuală această senzație iluzorie ne fură controlul decantează atingerea clipei într-un ceremonial secret fragilă uitare de sine oglinda are două fețe îmi tatuează fericirea cu tine tu ești dansatorul de moment eu sunt dansul ce te conține Yin și Yang rezemați de secunda ce bate doar în propria inimă creștem odată cu timpul unul spre celălalt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
îți duc solia! Nu-mi pasă! Cred în visuri efemere, în zbor semeț înalț zădărnicia... Am vrut s-ascund de tine Poesia: Aminte ia, mă-njunghie himere! Bătrân de-acum, mă paște depărtarea: Ce bun e vinul când îl bea uitarea și ce ferice-i Moartea! Nu-i sunt frate! Te du, femeie,-n crânguri pe albine, Căci nimeni nu muri-va-n loc de mine: Tu dragoste îmi vei aduce, poate... SONETUL XV Aștept în gară trenul de pe urmă: Surâsul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-i sunt frate! Te du, femeie,-n crânguri pe albine, Căci nimeni nu muri-va-n loc de mine: Tu dragoste îmi vei aduce, poate... SONETUL XV Aștept în gară trenul de pe urmă: Surâsul tău a-nzăpezit privirea, Pe streașina uitării plânge firea și gheara depărtării iarăși scurmă... Sunt gata! Prea vitează-mi fu oștirea, Paharnicul neistovirii curmă Tăcerea, cum ciobanul a sa turmă își mână către stele nemurirea. Posac și singur rătăcesc de mine, Cu lacrima simțirii văd ruine, Adulmecând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
azi pe roată? Lavină de-ntuneric, neaflată, Iubirea mea-nflorește-n somn migdalul. Să pun sub rug tăciunii fără vină Sau să m-ascund? Veni-vei pe lumină? Mă vei salva de apa cea adâncă? Voi fi biruitor sau doar uitare? Răspunde-mi tu, femeie, cu glas tare: Cenușa din cuvinte caldă-i încă! SONETUL XIX ți-am scris pe stele cântecele toate Dezvăluind cu teamă jurământul și am săpat cuvintelor mormântul Cu sângele rostirii, nu de frate! îmi spui că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ghimpele român din marea comunitate slavă, mă apucă un fel de disperare”, nota Eliade pe 9 martie 1944 (p.204). Fete de soare Fructe din nisip horesc cu fețe de ceară Pe la amiezi și nici un nume nu și-au dat Uitarea le-a cuprins din chip și-n sori s-au strecurat în vâlvătaia ce-a rămas din ceață Când s-au pornit să-și caute aleanul și norii au horit Să prindă-n ochiul veșniciei limpezimea întuneric Picături de tăcere
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
suficient pentru a tăia orice legătură între indivizii care vorbeau aceeași limbă, dar locuiau pe maluri diferite ale Dunării! Că ,vlahi", sau ,valahi" erau, pentru străini, absolut toți românii (chiar și astăzi, în maghiară, ,olah" înseamnă ,român") a intrat în uitare. Exista și există interesul ca separația lingvistică să poarte cu sine și o separație etnico-politică. Și asta cu atât mai mult cu cât românii din Vojvodina se autoidentifică fără nici o problemă drept ,rumâni". Marea dramă e aceea că în interiorul minorității
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
austro-ungare și trebuie să părăsească Sibiul, stabilindu-se la Cluj, ca protopop greco-catolic al orașului și întemeind aici propria revistă "Răvașul". Din anul 1948, îndură, ca și alți preoți și dascăli greco-catolici, drama Bisericii Române Unite și se stinge, în uitare, în 1956. Înaintea lui Al. Lupeanu-Melin, Dr. Elie Dăianu a încercat sub forma unor cărticele, evocarea marilor personalități ale Blajului. Pe unele le-a cunoscut personal. A scris despre Șincai și despre Cipariu, despre Moldovănuț și Bunea - personalități legendare pentru
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
fereastră mai scurt decît Tosca lui Puccini peste zidul castelului Sant'Angelo. Margareta din Gaițele preia din scrisoarea soțului ei către amantă ideea că acesta ar putea bea laudanum, un tranchilizant pe bază de opium. A fi o "băutură a uitării și a neantului" după livrescul soț, lichid aflat la îndemînă pe noptieră. Prinzînd din zbor sugestia, în timp ce frații săi sadici îi citesc înainte scrisoarea terifică, Margareta soarbe din licoare și... mortua est. În perioada comunistă, sinuciderea devine un păcat condamnat
Cronica neagra a personajelor literare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10140_a_11465]
-
amintind de Humanitasul anilor de început, cu coperți simple și siglă verde. Scrierea unor texte vorbite, măcar în parte, la Europa Liberă. "Exorcizarea vremurilor adormite", frumoasa metaforă sub care așază Virgil Ierunca o și mai frumoasă nebunie, donquijotescul turnir cu uitarea, cu iertarea leneșă, cu inconștiența, se face în Trepte, Priviri, Exil. Între ele, părți ale unei elegii sub arme, și sub timp, nu mai puțin de temut decît ele, încap Prieteni care au fost, savanți romantici în vremuri proaste, cărora
Popasuri. Zăbave by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10186_a_11511]
-
număra personalități de valoare excepțională, "generația tînără" a anilor ^30 a sfîrșit într-un dezastru, atît din cauza istoriei tragice, cît și din cauza propriei individualități a componenților ei: partea ei au fost pînă la urmă morțile premature, exilul, închisoarea, tăcerea și uitarea. O putem privi, retrospectiv, drept una dintre cele mai tragice generații din cultura noastră. Ar fi deci mai înțelept să ne imaginăm, prudent, cum vor arăta - în sintezele din nu prea îndepărtatul an 2030 - valurile successive de "optzeciști", de "nouăzeciști
Generație și degenerare by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10190_a_11515]
-
inima-i lividă!/ Groparul, de-ntristare, nu mai vine!// Ce mort frumos voi fi întru vecie!/ Țărâna rimelor mă va înghite/ Slujindu-te pe tine, Poesie!// Zălog etern al Clipei ostenite/ Fi-vor doar lacrimile unor urme/ În care nici Uitarea n-o să scurme...” Autorul visează Poezia ca pe un ritual complicat și dramatic, ca pe un mod de viață fastuos și fabulos. Theodor Răpan se dovedește poet născut, nu făcut, un talent veritabil care performează o autentică viziune a lumii
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
purcede!// O, dulcele final se întrevede,/ Din somn lăuntrul Clipei se deșteaptă,/ Vino la seceriș, holda e coaptă -/ În mine Maica Domnului se-ncrede!// Fărâma neființei sunt și-mi pare/ Că voi lega Înaltul de Câmpie,/ Hotarele topindu-se-n uitare.// Ce-ntârziată sau nescrisă lege/ Îngăduie să moară-n Poesie/ Amorul, prefăcut în fărdelege?” (Sonetul CCXCIX). Iubitorul de artă autentică identifică în cartea lui Theodor Răpan, FIIND 365 + 1 Iconosonete, cu ilustrații din CESARE RIPA „DELLA NOVISSIMA ICONOLOGIA” (Padova, 1625), creatorul
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
Lampa lui Aladin; X - BRUMĂREL - Orb în lumină; XI - BRUMAR - Evlavii; XII - UNDREA - Acatistul iubirii; ... Și, în fine: Sonetul bisect! - pentru ritmul cuaternar al Terrei. Poetul sonetist THEODOR RĂPAN este un petrarchist autentic (dar nici pe sonetistul-sculptor nu-l dă uitării, pe „divinul” Michelangelo: „Cu Michelangelo nimic nu piere:/ În mine rugul, flacăra în tine!/ Fac parastas credinței, pe albine/ Trimit spre ceruri glas denapoiere” - cf. Sonetul CCXCVIII) - senzual, dar nu lasciv („Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
De vii la mine, potcovește-ți calul!/Cin’ să mă tragă-n fugă azi pe roată?/ Lavină de-ntuneric, neaflată,/ Iubirea mea-nfloreșten somn migdalul!” - cf. Sonetul XVIII) : „Bătrân de-acum, mă paște depărtarea:/ Ce bun e vinul când îl bea uitarea/ Și ce ferice-i Moartea! Nu-i sunt frate!/ Te du, femeie,’n crânguri pe albine,/ Căci nimeni nu muri-va-n loc de mine:/ Tu dragoste îmi vei aduce, poate...”! Otrăvirea prin iubită/iubire este/se face, de fapt
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
zicea că nu mai e bebeluță. Tatăl lui Sofi se întorcea radiind, cu ochii ieșiți din orbite, dacă reușea să găsească câte un cent. Nu amintea niciodată de frumoasa Beatrice care din cauza dejnădejdii apucase cărările libertății. Libertate, care libertate, libertatea uitării?! - Îți dai seama, un cent, ce puteai să iei cu un cent? Când era ziua lui norocoasă, venea la lăsatul nopții zornăind câte zece cenți și atunci cumpăra pâine sau carne, de unde să mai știu ce se putea cumpăra cu
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
jucat cartea disidenței, nu a făcut apeluri la postul de radio "Europa Liberă" și nici nu a condamnat regimul Ceaușescu în marile cotidiane occidentale, nu a stârnit nici un fel de scandal în jurul persoanei sale) a dus la foarte rapida sa uitare în țară. Nici un alt scriitor de o valoare comparabilă, pus la index de autoritățile comuniste, nu pare să fi fost abandonat cu atâta voluptate de lumea literară românească. și, pentru că după 1990 s-a vorbit mult despre revizuiri și despre
Corola de minuni a spaimei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10233_a_11558]
-
îmbrățișarea și sunt ceața/ de la pervazul lumii, dimineața./ Nu te mișca: mă risipește/ oricare gest când luna se pornește./ Eu sunt doar bruma de pe crizanteme,/ timp îngroșat pe vechi desen de steme./ În preajma ta sunt ceață, brumă, rouă,/ povară de uitare veșnic nouă - / supus iubirii, grabei și erorii, evanescent ca norii și ca zorii" (Plata luntrașului). Sentimentul pascalian de fragilitate a ființei umane la scara Universului devine abisal odată cu trecerea poetului în spațiul francez. Destinul său este cel al unui anti-Ovidiu
Corola de minuni a spaimei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10233_a_11558]
-
mult pe fiul babei Dochia, deși pe aceasta o așteptăm an de an să își lepede cojoacele. Cineva și-a amintit de el cu câțiva ani în urmă, dar puterea sa de a zăpăci sufletele fetelor s-a stins odată cu uitarea noastră. Resuscitarea e anevoioasă acum, mai ales când competitorul său din 14 februarie se menține în formă cu pilule de comercial, îmbunătățite de la an la an. Theodora Ștefan
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/96772_a_98064]
-
mult pe fiul babei Dochia, deși pe aceasta o așteptăm an de an să își lepede cojoacele. Cineva și-a amintit de el cu câțiva ani în urmă, dar puterea sa de a zăpăci sufletele fetelor s-a stins odată cu uitarea noastră. Resuscitarea e anevoioasă acum, mai ales când competitorul său din 14 februarie se menține în formă cu pilule de comercial, îmbunătățite de la an la an. Theodora Ștefan
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/96774_a_98066]
-
univers au dispărut, iar de respectivul mod de viață s-a ales praful: , Așa a fost lumea copilăriei ei, lume fabuloasă, în care timpul curgea tumultos, amestecînd de-a valma oameni și lucruri, peste care de mult s-a așternut uitarea. Gligori acum e praf și pulbere. Praf și pulbere sînt și Fevronia și Nicanor și babulea Tatiana, ce mai bîntuie din cînd în cînd prin curte numărînd orătăniile. Pentru micuța Mașa, lumînările erau țurțurii, iar crengile încărcate cu chiciură - sfeșnice
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]