2,479 matches
-
romantică a istoriografiei românești). La Școala Ardeleană, continuitatea romanilor după retragerea aureliană a legiunilor la sud de Dunăre la 271 e.n. asigură permanența românească pe teritoriul dacic. Prima formulare a tezei continuității civile a romanilor din istoriografia românească apare în umanismul tradiției cronicărești, însă politizată și pusă în slujba luptei de emancipare naționale devine abia la Samuil Micu. Într-o formă aproape inamovibilă, această teză a continuității avea să definească una din structurile cele mai rezistente ale conștiinței identitare și memoriei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-lea, când actorul colectiv central devine mișcarea muncitorească, reprezentată prin avangarda sa revoluționară, PCR, biserica este trecută în afara narațiunii istorice. Se poate conchide că ortodoxia a încetat să definească spiritualitatea colectivă a poporului român, care era acum concepută pe liniile umanismului socialist. Corrigendum: epurarea componentei monarhice a memoriei naționale românești. În trena evenimentelor politice ale secolului naționalist românesc (1848-1947) am urmărit constituirea ideii de regalitate, evoluată apoi în cea de dinastie ca addendum al memoriei naționale românești. Legea actualizării politice a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de muncă" pe trimestrul II al Secției propagandă 49, adoptat pe 8 aprilie 1974, se prevedea un întreg capitol de "Acțiuni politico-ideologice cu diferite categorii de intelectuali: 1. "Raportul cultură-cultură de masă. Implicațiile culturii de masă pentru progresul social"; 2. "Umanismul artei socialiste. Arta și cultura nouă, bun al întregului popor" (pentru membrii instituțiilor de spectacole); 3. "Arta și societatea. Funcția estetică a operei de artă" (pentru tinerii critici, scriitori și artiști plastici); 4. "Dialectica luptei dintre vechi și nou în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
A fost "Centenarul UMF", unde au publicat profesori și studenți chiar. În 1982, tovarășa Ceaușescu l-a trimis pe un instructor al CC al PCR și a transmis în Aula de la Cuza un mesaj din partea ei, la conferința "Știință, tehnică, umanism". Partidul și presa locală S.B.: În ședința biroului Comitetului județean de partid din 18 noiembrie 197495, Alecu Floareș critică revista Cronica, arătând că este neconvingătoare în cultura de masă, că nu reușește să cultive combativitatea, că nu are personalitate, că
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
tip filosofic: la el, a discursului ce are drept miză depășirea metafizicii. Nu ne-am putea explica altfel, de exemplu, prezența abundentă a elementelor de metodologie filosofică în Ființă și timp, în Probleme fundamentale ale fenomenologiei, chiar în Scrisoare despre umanism (adică și în lucrări mai târzii) etc. Aceste fapte, care pot fi luate, cumva, drept probe în susținerea ideii despre așezarea după coordonate judicativ-constitutive a ontologiei heideggeriene a umanului, sunt dublate de îndoieli și uimiri, așa încât opusul acestei evaluări este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
între lumea veche (l'Ancien Régime) și cea nouă, care avea să se nască sub semnul Revoluției franceze de la 1789, s-a cristalizat, în timp, sub forma unui larg și atotcuprinzător curent și sistem de gândire, asemănător Renașterii, Reformei sau Umanismului, ce a avut drept reper esențial rațiunea umană, devenită sinonimă cu lumina 68. Ridicându-se de la bun început împotriva tenebrelor moștenirii medievale, ca și a celor două valori întemeietoare ale universului lumii vechi: autoritatea și tradiția, Luminile respingeau arbitrarul, dogma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Într’un flacon În loc de metri pătrați, să se poată face mutageneză, selecție, multiplicare, mai mult, În condiții controlate, comparația - strict necesară - Între variante fiind scoasă de sub acțiunea divirgentă, ce Împinge spre eroare, a factorilor pedoclimatici. Dar omul păcătuiește și prin umanism. Dorința de a-și ajuta semenul căzut pradă vreunei boli, În momentul respectiv incurabile, Îl face pe om să dezvolte tehnici decavante, precum crioconservarea, În speranța găsirii În viitor a unui remediu, a unui leac. Or tehnicile in vitro permit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trebuie să Împăcați capra cu varza: tot mai prea mulți pe aceleași - sau tot mai puține - resurse, pe care le Împărțiți tot mai greu. Și, colac peste pupăză, ați devenit și umani - așa explicați voi evadarea și de sub selecția naturală -, umanism nelimitat prin Însăși esența sa, dar pus față’n față cu aceleași limitate resurse. Sau, altfel spus, dorința - electoral se cheamă promisiune - față’n față cu realitatea. Iar aici se strecoară și minciuna, căci acela care promite știe - te rog
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care a răsărit lângă Bacău, spulberat de vânt și mânat de ploi Anume, asta e, dacă vreți, una dintre abdicările de la jurământul lui Hipocrat care jalonează istoria medicinei. Căci un medic, Guillotin, Îi este inventatorul, și a fost convins de „umanismul“ morții pe acea cale, visând chiar uzul ei Într’un soi de eutanasie deși, ca orice medic, trebuia să știe că tartaca retezată, mai precis creierul, mai trăiește, perfect conștient, Încă vreo 5 lungi minute, timp În care și-ar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Pentru patrie pentru popor, Ion Lăncrăjan cu Îndreptățiri, Letay Lajos cu Sănătate fericire, Corneliu Leu cu Omul flacără al revoluției noastre, Horia Lovinescu cu Istorie și artă, George Macovescu cu Fantastica energie hotărârea de neînfrânt a Președintelui, Mircea Malița cu Umanismul Revoluționar, Pompiliu Marcea cu Strălucit ctitor de cultură, Marosi Peter cu Criterii, Aurel Martin cu Înflorirea culturii naționale, Meliusz Jozeff cu Acel om și cuvintele, Miko Ervin cu În dialog cu țara, Simion Mioc cu Lumina cărților, Florin Mugur cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
substanță identităților culturale; o substanță care să le salveze (și să ne salveze) de procesele de totalitarism, cuprinse în actuala extindere a globalizării în domeniul cultural. Aceasta din urmă, sub pretextul că exercită toleranță și universalism, sfârșește prin a strivi umanismul transnațional de care avem nevoie, înlocuindu-l cu slogane trecătoare și cu apelul la o postmodernitate (și la un postmodernism) care nu rareori sunt niște alibiuri pentru a permite intelectualilor să se sustragă misiunii pedagogice de a începe, de fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
artă 31 Izolare în sine Armonie interioară 32 Dizarmonie interioară Liniște 33 Frămîntare Plăceri 34 Chinuri Salvarea sufletului 35 Cultul vieții "lumești" Familie armonioasă 36 Familie dezorganizată Fericire 37 Suferință Prietenii 38 însingurare Realizare în dragoste 39 Eșec în dragoste Umanism, generozitate 40 Egoism următoarele exemple: curaj, orizont larg, autocontrol, ascultare, putere de comunicare, indulgență, politețe, tact. în legătură cu distincția valori finalități și valori instrumentale, Schwartz și Rubbel (2005) apreciau că delimitarea realizată de M. Rokeach nu este necesară, neputînd găsi argumente
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la fel de sigur precum în vremurile calme. Implicarea politică a scriitorilor irlandezi este mai mult rezultatul unei istorii problematice, care, atingînd însăși identitatea atît de problematica a irlandezilor, nu a lăsat prea mult cîmp de manevră altor opțiuni. Putem remarcă totuși umanismul acestor oameni, care, în ciuda crizelor istoriei, nu s-au aruncat în brațele extremismului. XVII James Joyce și ideea de Europa în românul Ulysses 210 James Joyce s-a născut în anul 1882 într-una din suburbiile Dublinului, capitala provinciei Irlanda
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
semit. Prin Bloom, Joyce are posibilitatea de a descrie naționalismul și xenofobia irlandezilor din acea perioadă. Aceștia nu trebuie judecați prea aspru, deoarece naționalismul și xenofobia nu erau niște păcate exclusiv irlandeze, întregul continent fiind dominat de aceste sentimente extremiste. Umanismul cinic al lui Joyce îl apropie de Renaștere mai degrabă decît de doctrinele politice ale timpului său. 4. Stephen Dedalus și imaginea să asupra Europei Stephen Dedalus exprimă o viziune apocaliptica asupra istoriei Europei dominate de marile puteri războinice: "aud
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
conținutul programei școlare de predare a limbii materne, Eî, nr. 1-2, 1992, 136-143, [din Lehrplan der Muttersprachlainterrieks, Berlin, 1989, p. 1-51, cu 4 fig.]. [47] DAVID, GHEORGHE, Lupta dramatică pentru... gramatică. [Conferința Națională a SȘF, cu tema “Valori formative ale umanismului în școala românească”, Buc., 12-13 iun 1992]. în: CrRom, 4, nr. 13-14, 1992, p. 11. [48] DELEANU, MIHAIL. Romanul Neamul Șoimăreștilor de Mihail Sadoveanu. în: LRAL, 1992, p. 142-144. [49] DERȘIDAN, I., Primatul textului, cercetări metodice și literare, Ed. Cogito
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ca de altfel și în alte domenii). Libertatea în domeniul discursului ar putea fi salvată de o definiție adecvată a libertății. De unde ar trebui să pornim pentru a o putea constitui? De la ce înțeles al umanului sau în orizontul cărui umanism? În ce măsură parafrazez (involuntar) cele citite sau gândesc ceva nou? Răspunsul la această întrebare necesită o întreagă teorie a cunoașterii. Fără a forța o cale de mijloc, sunt sigur că mă desfășor în intertext, că ceea ce doresc a fi gânduri proprii
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ego, inconștient, transcendental ș.a.) iar postmodernitatea este în căutarea unui alt centru ce pare a coincide cu intersubiectivitatea (poate o centrare pe noi în loc de eu). Caracteristica esențială a acestor abordări o constituie centrarea discursului pe o formă sau alta de umanism (chiar dacă în cazul credinței esențială este Divinitatea tot omul este centrul; unul camuflat, aș spune); ceea ce sugerează că suntem în căutarea unui nou umanism (poate un umanism a cărui esență o constituie noul). * Care este sensul explicației cauzale: descoperirea unor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
eu). Caracteristica esențială a acestor abordări o constituie centrarea discursului pe o formă sau alta de umanism (chiar dacă în cazul credinței esențială este Divinitatea tot omul este centrul; unul camuflat, aș spune); ceea ce sugerează că suntem în căutarea unui nou umanism (poate un umanism a cărui esență o constituie noul). * Care este sensul explicației cauzale: descoperirea unor relații între entități diferite ori liniștea spiritului prin furnizarea unei explicații ce "se potrivește"? Cauzalitatea aparține "realității exterioare" ori conștiinței? Ea este un fel
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a acestor abordări o constituie centrarea discursului pe o formă sau alta de umanism (chiar dacă în cazul credinței esențială este Divinitatea tot omul este centrul; unul camuflat, aș spune); ceea ce sugerează că suntem în căutarea unui nou umanism (poate un umanism a cărui esență o constituie noul). * Care este sensul explicației cauzale: descoperirea unor relații între entități diferite ori liniștea spiritului prin furnizarea unei explicații ce "se potrivește"? Cauzalitatea aparține "realității exterioare" ori conștiinței? Ea este un fel de a fi
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
stă exact în faptul-de-a-crede, care donează un centru de orientare și constituie un factor stabilizator al ființei. Absența credinței nu are chipul ateismului, ci al anarhiei, omul fără de credință fiind lipsit de fundament. De aceea, modernitatea a avut nevoie de umanisme care denotă, toate, încercările omului de a-și fi propriul fundament. Heidegger consideră că un ustensil iese în evidență, rupând șirul trimiterilor cotidiane, abia când se strică. Motivul pentru care nu ne putem plictisi în România: e plină de oameni
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
decât pe pretențiile sale de raționalitate universală. * Omenirea și-a creat propriul mediu în care să-și găsească al său acasă: cultura. Să observăm că o mare parte a culturii s-a ivit chiar în perioadele tinderii către Divinitate. Noul umanism dă seama de o omenire care-și este suficientă sieși, având suficiente motive de satisfacție dar și de temere. Omul contemporan își este propriul ideal și propria-i spaimă. Cărțile citite fac parte din "genetica" propriei gândiri. * Esențială pentru Stat
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pe încercarea de a reprezenta o cât mai fidelă oglindă a ordinii cerești, niciodată cultura „profană”, mai precis tradiția clasicismului grec, nu a putut însemna ceva în sine. Încercarea de a decela cu tot dinadinsul preocupări care să poarte semnele umanismului așa cum a fost el prezent în Apus nu duc decât la deformarea înțelegerii modalității bizantine de a face cultură. Cu siguranță, cultura, ca preocupare ce ține de „învățătura din afară”, a jucat aproape întotdeauna un rol important în expresia spiritualității
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în fața taberei adverse. Se conturează un veritabil mediu intelectual și știm că, în tabăra iconoclastă, neoplatonismul juca un rol cheie, mai cu seamă datorită dimensiunii sale mistice. John Meyendorff îl consideră pe Fotius ca fiind părinte a ceea ce se numește umanismul bizantin. Patriarh al Constantinopolului, născut la 820, Fotius fost o personalitate de o erudiție vastă, atitudinea sa față de cultura clasică fiind relevantă. Cu o evidentă preferință pentru Aristotel, în defavoarea lui Platon, Fotius recunoaște valoarea tradițiilor antice grecești, rezervându-i însă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sale, scrie multe lucrări de filosofie, niciodată tipărite, abordează și teme teologice încercând să propună o soluție de compromis în chestiunea filioque, însă interesul său principal era legat de matematică și teoria muzicii. Maximus Planudes este un alt nume al umanismului secolului al XIIIlea. Cu o formație preponderent autodidactă, a fost un fin matematician, recomandând folosirea numerelor arabe; scrie de asemenea o geografie istorică, însă a fost prețuit de contemporani mai ales pentru lucrările sale filologice și gramaticale. Semnificativ este faptul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
De altfel, sfârșitul secolului XIII aduce o reorientare, cel puțin pentru o parte din intelectualitatea bizantină, a atitudinii față de latini, chiar dacă rezerve serioase în privința orientării teologice a Occidentului continuă să existe. Să nu uităm că toți acești reprezentanți ai noului umanism erau implicați din interior în chestiunile care priveau Biserica, și o făceau mai ales din dorința de a accentua trăsăturile care distingeau spiritul răsăritean. În același timp, au fost tentați de a scrie pe tema unei posibile rezolvări a diferenței
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]