7,183 matches
-
preîntâmpinarea generalizării practicii neunitare, sesizarea neîntrunind, pe cale de consecință, nici condiția distinctă negativă a nepronunțării anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra problemei de drept și nici exigențele de dificultate care să necesite antrenarea acestui mecanism de unificare. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Ilfov - Secția civilă în Dosarul nr. 899/93/2023, în vederea lămuririi următoarei probleme de drept: posibilitatea recalculării indemnizațiilor de încadrare cuvenite reclamanților, conform Legii
DECIZIA nr. 122 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298480]
-
judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 30. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost identificate: – Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1316 din 24 decembrie
DECIZIA nr. 126 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298412]
-
de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 39. Prin urmare, instanța de trimitere avea obligația identificării în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuind astfel la a se stabili dacă problema de
DECIZIA nr. 126 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298412]
-
supreme rezolvarea de principiu a chestiunii de drept ivite, atunci când verifică și constată, în urma propriei analize, că aceasta este una reală și veritabilă. ... 42. Titularul sesizării face trimitere la „neconcordanța legislativă“ fără a demonstra necesitatea intervenției mecanismului de unificare a practicii judiciare în chestiunea care se susține că necesită interpretare, nesemnalând complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, astfel că rezultă cu evidență că
DECIZIA nr. 126 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298412]
-
a fi dezlegate printr-o interpretare de principiu a instanței supreme. ... 44. În sensul celor de mai sus, în condițiile în care opinia instanței asupra problemei de drept nu există, ci reprezintă doar o întrebare formală, reținând că mecanismul de unificare a practicii judiciare constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile nu poate fi valorificat decât în condițiile restrictive și cumulative de admisibilitate reglementate de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI
DECIZIA nr. 126 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298412]
-
unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. ... 108. În jurisprudența sa, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a statuat că scopul acestei proceduri este de a da dezlegări asupra
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
de drept“, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, are înțelesul unei probleme de drept dificile, cu un anumit nivel de complexitate, de a cărei lămurire depinde soluționarea litigiului. ... 50. Accesarea mecanismului de unificare a practicii judiciare se justifică numai în ipoteza în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în caz contrar fiind golite de conținut dreptul și obligația instanței de judecată de a soluționa litigiile potrivit
DECIZIA nr. 53 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291748]
-
de neconstituționalitate este inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 510 din 15 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 13 iulie 2006) ... ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 100. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată Decizia nr. 26 din 21 septembrie 2015, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 29 octombrie 2015, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIA nr. 53 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291748]
-
la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale. ... ... IV.2. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție IV.2.1. 52. Cu referire la problema de drept ce face obiectul sesizării, în cadrul deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 5 din data de 11 februarie 2019, pronunțată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 2 mai 2019, prin care
DECIZIA nr. 27 din 5 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294966]
-
Drepturilor Omului 55. În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului nu au fost identificate hotărâri care să prezinte relevanță pentru problema de drept analizată. ... ... ... V. 56. Direcția legislație, jurisprudență și contencios - Serviciul pentru studiul și unificarea jurisprudenței din cadrul instanței supreme, prin Adresa nr. 890 din data de 9 mai 2024, a comunicat că a fost identificată practică judiciară cu privire la problema de drept supusă dezlegării, fiind indicate deciziile nr. 48 din 26 mai 2023
DECIZIA nr. 27 din 5 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294966]
-
hotărârii prealabile față de mecanismul recursului în interesul legii, întrucât recursul în interesul legii are un domeniu de aplicabilitate mai extins, legiuitorul statuând că, în cazul în care există aceeași chestiune de drept invocată, concomitent, prin intermediul ambelor mecanisme de unificare, interpretarea este atribuită completului învestit cu soluționarea recursului în interesul legii. ... 68. Raportând condițiile legale de admisibilitate la sesizarea ce face obiectul prezentei cauze, se constată că acestea nu sunt îndeplinite cumulativ. ... 69. În speță, chestiunea de drept ce face
DECIZIA nr. 27 din 5 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294966]
-
din Codul muncii. ... 45. Celelalte condiții de admisibilitate decurg din existența unei chestiuni de drept, în sensul că impun legătura acesteia cu soluționarea cauzei pendinte pe rolul instanței de trimitere, respectiv absența unei dezlegări a acesteia într-un mecanism de unificare jurisprudențială ori a unui recurs în interesul legii în curs de soluționare care să aibă ca obiect aceeași chestiune de drept. ... 46. Așadar, pentru ca aceste condiții de admisibilitate să fie întrunite este necesară existența unei chestiuni de drept. ... 47
DECIZIA nr. 18 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294932]
-
diferite, ci despre un text de lege clar, al cărui conținut poate fi decelat cu ușurință prin coroborarea sa cu normele relevante în materie. ... 69. Nu în ultimul rând, se constată că instanța supremă a statuat anterior, în mecanismele de unificare a practicii judiciare, chiar cu privire la componentele de natură salarială vizate de sesizarea de față (menționate la paragraful 59 din decizie). ... 70. Chiar dacă nu a fost dezlegată o chestiune de drept identică celei ce face obiectul sesizării de
DECIZIA nr. 18 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294932]
-
care este incident“ (paragraful 81). ... 76. Același raționament este valabil și în ceea ce privește inaplicabilitatea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin raportare la jurisprudența dezvoltată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu privire la caracterul neplafonabil al componentei salariale constând în valoarea de referință sectorială. ... 77. Prezintă relevanță, din această perspectivă, Decizia nr. 3 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422
DECIZIA nr. 18 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294932]
-
iar neacceptarea acestora trebuie motivată în cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau într-o notă însoțitoare. ... 122. Prin urmare, Curtea a reținut că avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat înainte de adoptarea actului normativ. Urmărirea și implementarea cerințelor impuse de Legea nr. 24/2000 asigură coerența întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
actului normativ. Urmărirea și implementarea cerințelor impuse de Legea nr. 24/2000 asigură coerența întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate. Consiliul Legislativ are obligația de a contribui la asigurarea coerenței și unificării legislației. Avizul Consiliului Legislativ este de natură să contribuie la unitatea și coerența textului actului normativ care urmează a fi adoptat, astfel că art. 79 alin. (1) din Constituție nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului trebuie
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
pe când cea de-a doua, în cadrul controlului concret pe calea excepției de neconstituționalitate. ... 125. În esență, prevederile constituționale ale art. 79 normează un aspect de colaborare între autoritățile publice implicate în procesul de legiferare în vederea asigurării sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. Conținutul avizului Consiliului Legislativ se circumscrie unor propuneri, opinii sau puncte de vedere din perspectiva finalității pentru care este dat, iar avizul în sine are rol consultativ și nu decizional în procesul de legiferare. Solicitarea și
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
se aplică limita de adâncime pentru a identifica potențialele fisuri. Limita de adâncime este determinată automat folosind informațiile locale de macrotextură ale suprafeței drumului. Imaginea rezultată a fisurilor este apoi procesată. Ultimul pas al algoritmului de detectare a fisurilor este unificarea fisurilor pentru a forma segmente continue (rețea de fisuri) (figura 11). Figura 11. Fisuri colmatate și necolmatate ... 2. Modulul de procesare a făgașelor permite utilizatorului să preia informațiile privind adâncimea făgașului, lățimea făgașului etc. pentru o anumită secțiune de drum
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295641]
-
Jurisprudența instanțelor naționale în materie 31. În raport cu conținutul întrebării adresate instanței supreme nu s-a apreciat necesară consultarea instanțelor naționale cu privire la chestiunea de drept sesizată. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 32. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu au fost identificate decizii relevante pentru soluționarea sesizării. ... ... IX. Jurisprudența Curții Constituționale 33. Nu au fost identificate decizii relevante ale Curții Constituționale cu privire la chestiunea de drept
DECIZIA nr. 211 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299930]
-
de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 24. Evaluând sesizarea ce face obiectul prezentului dosar, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că primele două cerințe de admisibilitate sunt întrunite. ... 25. Astfel, litigiul în cadrul căruia s-a formulat sesizarea se află în curs de judecată în primă instanță la Tribunalul Alba
DECIZIA nr. 182 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299897]
-
de odihnă suplimentar. ... 27. Celelalte condiții de admisibilitate decurg din existența unei chestiuni de drept, în sensul că impun legătura acesteia cu soluționarea cauzei pendinte pe rolul instanței de trimitere, respectiv absența unei dezlegări a acesteia într-un mecanism de unificare jurisprudențială ori a unui recurs în interesul legii în curs de soluționare care să aibă ca obiect aceeași chestiune de drept. ... 28. Așadar, pentru ca aceste condiții de admisibilitate să fie întrunite este necesară existența unei chestiuni de drept. ... 29
DECIZIA nr. 182 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299897]
-
de drept. ... 29. Prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun ca o condiție de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile existența unei „chestiuni de drept“ veritabile, aptă a declanșa acest mecanism de unificare a practicii judiciare, iar noțiunea de „chestiune de drept“ are înțelesul dat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiți de legiuitor sunt aceiași, iar art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede
DECIZIA nr. 182 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299897]
-
art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 37. Pe de altă parte, astfel cum rezultă din jurisprudența evidențiată la pct. VIII din prezenta decizie, se constată că instanța supremă a statuat anterior, în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu privire la natura și regimul juridic al dreptului la concediu reglementat prin art. 18 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992. ... 38. Chiar dacă nu a fost dezlegată o chestiune de drept identică celei ce face
DECIZIA nr. 182 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299897]
-
stabilirea unor condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, potrivit Legii nr. 31/1991, are drept consecință acordarea concediului de odihnă suplimentar. ... 42. Cea de-a doua întrebare prealabilă cu care a fost sesizată instanța supremă, în cadrul acestui mecanism de unificare, vizează două aspecte, respectiv condițiile de acordare a sporului pentru condiții de muncă prevăzut de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, raportat la principiile nediscriminării și egalității reglementate de art. 6 alin. (1) lit. b) și c) din Legea-cadru
DECIZIA nr. 182 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299897]
-
de drept trebuie să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, având în vedere faptul că instanța supremă a statuat anterior în mecanismele de unificare a practicii judiciare cu privire la chestiunea de drept referitoare la limitarea sporurilor în temeiul art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 48. Astfel, prin Decizia nr. 15 din 28 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 182 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299897]