413,626 matches
-
dimensiune profund umană, aceea care interesează foarte tare aici. Purcărete pune un accent decisiv pe text, pe cuvînt în orice montare a lui. Prepară, uneori, și ani de zile o piesă, un scenariu, pînă cînd vine cu el în fața actorilor, urmînd să descopere, după aceea, împreună, trasee, nuanțe. Travaliul acesta este o etapă importantă în coagularea trupei. În acest interval de pregătire a textului, se nasc poveștile despre personaje, apar relațiile, care se desfac clar, firesc într-o citire impregnată de
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
Mircea Mihăieș Cartea lui Vladimir Tismăneanu este divizată în șapte capitole, premerse de-o introducere și urmate de-un epilog. Structura „romanescă” este astfel evidențiată de la bun început. Explicativă și, atât cât o îngăduie un tratat științific, personalizată, Introducerea, purtând titlul Why a History of Romanian Communism — „De ce o istorie a comunismului românesc?” — oferă motivația scrierii, pentru
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
compactă, liniară, incapabilă de reformă, plasată, de la început până la sfârșit, sub semnul stalinismului impenitent. Condițiile specifice ale dezvoltării comunismului românesc (o activitate de subterană, la începuturi, aservită până în cele mai mici detalii politicii expansioniste sovietice, luptele fratricide și facționiste, apoi, urmate de o restalinizare puternică, sub Dej și Ceaușescu) explică, până la un punct, misterul supraviețuirii radicalismului represiv ce-a marcat activitatea Partidului Comunist Român de la crearea sa, în 1921, până la prăbușirea din 1989. Dar misterul, în întregimea sa, persistă. Cum a
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
11-30. footnote> a realizat în practică va face Augustin în teorie: este vorba despre opera de catehizare, care nu este altceva decât o interpretare graduală a textului revelat. Ce vreau să spun în această introducere? Voi răspunde în cele care urmează. Dacă ar fi să răspund la întrebarea : „Ce este virtutea la Augustin? ”, două lucruri mi-ar reține atenția: definitio brevis et vera virtutis, ordo est amoris (De civitate Dei, XV, 22); virtus nihil aliud est quam summa caritas Dei (De
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de carte" (Miguel de Unamuno, Agonia creștinismului, Institutul European Iași, 1993, 40). footnote> care voia să fie acceptat în Biserica creștină își expunea motivele care l-au determinat să o facă și apoi primea o instrucție preliminară; b) instrucția era urmată de mărturisire: candidatul crede în ceea ce i s-a spus și va trăi potrivit acestor îndatoriri; c) urma „exorcizarea” prin închipuirea semnului crucii și prin impunerea mâinilor; d) primele trei etape au ca rezultat transformarea candidatului în catecumen și membru
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în Biserica creștină își expunea motivele care l-au determinat să o facă și apoi primea o instrucție preliminară; b) instrucția era urmată de mărturisire: candidatul crede în ceea ce i s-a spus și va trăi potrivit acestor îndatoriri; c) urma „exorcizarea” prin închipuirea semnului crucii și prin impunerea mâinilor; d) primele trei etape au ca rezultat transformarea candidatului în catecumen și membru al comunității creștine. În calitate de catecumen el ia parte la citirea Scripturii și la explicarea ei. Catecumen rămâne doi-trei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
închipuirea semnului crucii și prin impunerea mâinilor; d) primele trei etape au ca rezultat transformarea candidatului în catecumen și membru al comunității creștine. În calitate de catecumen el ia parte la citirea Scripturii și la explicarea ei. Catecumen rămâne doi-trei ani, apoi urmează pregătirea pentru primirea botezului; e) la începutul Postului Mare, catecumenul se anunță pentru botez și este înscris în registrul bisericii drept competentes, baptizomeni sau fotizomeni; f) în dimineața Învierii, competentes sunt botezați și miruiți, apoi primesc Sfânta Împărtășanie; înainte de afundarea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Panegyric in Late Antiquity, Leiden-Boston Köln, 1998; N. Lenski, A. Cain (eds.), The Power of Religion in Late Antiquity, Ashgate, 2009. footnote> etc. Mai puțin studiată a fost atitudinea scriitorilor creștini față de arta oratorică pagână. De aceea, în cele ce urmează, ne propunem să evidențiem modul în care Ioan Hrisostom a exprimat adevărurile de credință unui public educat nu numai după standardele și normele educației grecești, dar și corupt în mod divers prin discursurile oratorilor profani. Sângeroaselor persecuții suferite de creștini
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
-i îngăduie să facă și să redacteze corect un comentariu de natură istorică - căci la acest aspect ne referim. Fie nu are cunoștințe suficiente, fie este depășit de complexitatea unor probleme, sfârșind, de aceea, în eroare sau inconsecvență, fie nu urmează fidel și corect modelul asumat, fie are grave carențe de tehnică a redactării științifice. Iată câteva exemple. La p. 13 (Tabel cronologic), 174 (nota 37) și 175 (nota 39) (Note), dl. Mîrșanu scrie că Valerianus a fost împărat până în 259
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
inscripția de la Dionysopolis). Se recurge și la analiza numelui Burebista și se face referire la încadrarea cronologică a domniei acestuia (în special controversa asupra anului 82 a.Chr, considerat în istoriografia românească ca moment de început pentru domnia regelui dac). Urmează descrierea evenimentelor politice din timpul domniei lui Burebista, asupra cărora nu vom insista. Această primă parte se încheie cu analiza religiei geto-dacilor, remarcându-se abordarea separată a religiei geților de cea a dacilor, ca element de diferențiere etnică între aceștia
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a fixa condițiile geopolitice în care se vor desfășura războaiele dacice purtate de romani. După prezentarea contextului politic extern, au torul se referă la regalitatea dacică în perioada cuprinsă între moartea lui Burebista și urcarea pe tron a lui Decebal. Urmează războaiele dacice ale împăratului Domitian, ca un preambul al campaniilor militare ale lui Traian. Regatul dacic din timpul domniei lui Decebal este tratat din perspectiva personalității regelui dac și a organizării sociale și politice a regatului său. În ceea ce privește războiul dacic
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
campaniile militare ale împăratului Traian. Așezările romane din provincie sunt tratate din perspectiva celor cu caracter urban (cele 12 orașe din Dacia și evoluția statutului lor juridic) și a celor rurale, unde, din păcate, informațiile sunt mult mai puține. Apoi urmează analiza populației provinciilor dacice realizată din perspectiva izvoarelor scrise și epigrafice în special. Sunt trecute în revistă structurile sociale din Dacia romană, fiind atinse problema sclaviei, a colegiilor sau chiar a tulburărilor de natură socială. Un alt aspect important din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fiind împărțită în mai multe capitole. Ele sunt precedate de o Introducere, numită Cucerirea Daciei de romani (p. 19-47). Partea I, Dacia în apărarea Imperiului Roman (p. 49-100), este divizată în șase capitole (acestea au mai multe sub capitole), după cum urmează: I. Organizarea provinciei Dacia de către Traian (p. 49-64); II. Hadrian și întărirea apărării Imperiului. Cele două Dacii (p. 65-71); III. Cele trei Dacii (p. 72-75); IV. Începutul marilor atacuri barbare la Dunăre (p. 76-85); V. Dacia sub dinastia Severilor (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
analiza originii etnice și a poziției sociale a dedicanților). Concluziile sunt susținute, în fiecare caz, de hărți ale distribuției documentelor epigrafice, sculpturale și edificiilor de cult și grafice ale procentajelor referitoare la cronologie, compoziția etnică sau socială. Sistemul acesta este urmat cu consecvență în fiecare analiză, care astfel devine un studiu complet. Volumul a doilea al lucrării, „Corpus-ul epigrafic al cultelor orientale în Dacia romană” (vol. II, Corpus epigráfico de los cultes orientales en la Dacia romana, p. 698-1046), constituie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
deplin de repertoriile detaliate, care denotă o bună cunoaștere a izvoarelor directe (monumente epigrafice și sculpturale) și o atentă și asiduă muncă de înregistrare a acestora. De asemenea sunt susținute și de o analiză modernă și pătrunzătoare, bine fundamentată metodologic, urmând principiile metodei istorico-comparative. Observațiile pertinente și inovatoare fac din lucrarea d-lui Juan Ramón Carbó García o reală contribuție la istoria religiei provinciei Dacia, în special, și la studiul religiilor Imperiului Roman, în general. Acestă importantă lucrare ar trebui publicată
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Titus, Traianus, Aurelianus. footnote>. Recent, Casa Editorială Demiurg și-a asumat responsabilitatea traducerii și publicării lucrării din 1978 a lui Glen W. Bowersock dedicate lui Iulianus Apostata. Însă nu despre conținutul cărții, bi necunoscută specialiștilor, vom vorbi în cele ce urmează, ci despre traducerea discutabilă prin care Irina Ioniță și Cristina Ioniță, patronate de Alexandra Ioniță, directoarea demiurgicei case editoriale, au deformat, uneori radical, cuvintele și ideile lui Bowersock, falsificând, totodată, realitatea istorică. Persoane fără pregătire în domeniul istoriei antice, necunoscătoare
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
târziu publicării lui Iulian Apostatul, în 1979 - „the typescript of his forthcoming annotations on the third book of Zosimus in the Collec tion Budé” (p. IV); iată traducerea: „manuscrisul dactilografiat al adnotărilor ulterioare (sic!) /în loc de „aflate sub tipar” sau „care urmează să apară” - n.n./ la cea de-a treia carte a lui Zosimus în (sic!) /pentru „din” - n.n./ Colecția Budé” (p. 13). Lăsând deoparte erorile din traducere, să menționăm că nici unul dintre responsabilii versiunii românești nu s-a ostenit să actualizeze
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
as colleague for the year 356” - p. 90: „Întâlnirea lui Iulian cu Constantius a fost făcută cunoscută de consulatul pe care el i l-a atribuit în calitate de camarad (!), (sic!) în anul 356” în loc de: „Numirea lui Iulian de către Constantius a fost urmată de consulatul pe care i l-a acordat, fiindu-i el însuși coleg pentru anul 356”; p. 37: „În legătură cu remarca despre Iulian, (sic!) în Breviarium al lui Festus (sic!), găsim o afirmație asemănătoare în cronica ecleziastică a lui Ieronim. Autorul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
85, 113, 129 („e posibil, (sic!) să fi început”; „să aștepte sosirea armatei lui Nevitta, (sic!) și”), 163, 164, 174, 175 (virgula între subiect și predicat: „Tonul fanfaron, insistent și rănit al acestei afirmații, (sic!) anticipă deziluzia împăratului ce va urma, (sic!) cu antiohienii recalcitranți și cu alții care i-au refuzat pretențiile”, ca și la p. 233) 183, 188, 198, 199, 201 (între principală și completivă di rectă, ca și la p. 251), 206, 207 (lipsa virgulei după gerunziala aflată
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
insitent, wounded tone of this remark anticipates the subsequent disenchantment of the emperor with the recalcitrant Antiochenes and the others who refused his demands” - p. 175: „Tonul fanfaron, insistent și rănit al acestei afirmații, (sic!) anticipă deziluzia împăratului ce va urma, (sic!) cu antiohienii recalcitranți și cu alții care i-au refuzat pretențiile (sic!)”; p. 115-116: „Thus, with the aid of Ammianus, Zosimus, and the surviving writings of Eunapius, we have succeeded in recovering an acount of the Paris acclamation...” - p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Aceasta reprezintă teza de doctorat a autorului, Descoperiri ro mane în teritoriile dacice dintre Carpați și Prut (sec I a.Chr. - V p.Chr.), susținută în anul 2010. Primul capitol, Introduction (p. 9-23), este structurat pe mai multe subcapitole, după cum urmează: A. Approach motivation and necessity (p. 9-10); B. Methodological remarks (p. 10-11); C. The general background (p. 11-13) și D. History of researches (p. 13-23). În acest capitol autorul prezintă considerentele de la care a pornit în întocmirea unui repertoriu arheologic
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
natura lor (monografii, volume colective, studii, reviste), unui riguros examen și printr-un exercițiu constant de citit și scris. În ceea ce ne privește, vom continua să rezervăm o bună parte a activității noastre științifice și editoriale analizei literaturii de specialitate, urmând o tradiție care, cândva, făcuse din școala ieșeană de istorie modelul istoriografiei critice. Este și rațiunea pentru care am purces la formularea câtorva opinii pe seama celui de-al XII-lea volum din Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Timisiensis editat de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
singur în spatele blocului după ce-a aflat de la Jurnalele Tv că, în sfârșit!, UDMR și PSD, re-înfrățindu-se, au încins un ceardaș “Conciliant” în municipiul Arad, exact pe locul unde va fi amplasată statuia celor 13 generali maghiari. Ceardașul a fost urmat de câte o “Învârtită de pe Someș” cu final de “Periniță” în holul fiecărei nou-înființate facultăți cu limbă de predare maghiară. Cele două dansuri - prelucrări contemporane de folclor pe o temă mai veche, reorchestrate - au fost starostite de dl Marko Bela
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
intervalul 1948-1964 (“obsedantul deceniu”, “proletcultism”, “sociologism vulgar” ș.a.m.d.) au fost formulate de foarte timpuriu și în termeni neechivoci. Între altele, o tribună culturală, cum a fost Gazeta literară de-a lungul unui deceniu și aproape jumătate de existență (urmată de România literară, alte trei decenii și jumătate), trebuie privită și ca un document inestimabil pentru cunoașterea istoriei noastre literare din regimul trecut. Lucrurile se cuvin luate așa cum sînt și rediscutate fără prejudecăți.
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
au ieșit in corpore rânind de-a dreapta și de-a stânga drumului național. Întocmai cum, prin munți și muscele, fragezi entuziaști ai naturii înzestrați cu mănuși de plastic, strâng de sub molizi, tufani și curpeni grămăjoarele de resturi - pentru sezonul ce urmează. Dacă asta ar fi totul, cel puțin în câte o limpede dimineață și până spre seară, o admirabilă curățenie pretutindeni domnind și occidental parfumată ne-ar încuraja să ne și urcăm în tren - Doamne ferește! - spre capul Finister, căpșunari, bucătari, meșteri
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]