4,445 matches
-
renunțăm la a mai visa modele fericite, pe care să le semănăm la modul iluminist În societate, și să Începem să construim pur și simplu insule de bunăstare pe măsura și după dorințele fiecăruia dintre noi. Să ne construim propria utopie fără pretenții de model global, propria insuliță care să coabiteze cu insulele celorlalți Într-un arhipelag necontradictoriu. O societate care nici nu depinde de un centru strivitor, dar nici nu se pierde În anarhie sau haos. Există poate un germene
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tine, că este un lucru benefic, că este necesară o deconstrucție. Nu am la rândul meu răspunsul, unde ne-ar putea duce cineva, pentru că nu cred decât În modificări nemesianice. Nu cred Într-o nouă metafizică sau Într-o nouă utopie, nu cred În continuități sau regularități. Toate acestea mă sperie când le disting În discursul unui intelectual, pentru că efectul lor real este deseori la fel de dur ca și cel al modelelor pe care le neagă. Până la un punct, la fel s-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ei nu au vorbit doar În numele unor simpli cetățeni, ci au lansat În forță, criticând, proiecția unor virtuți comunitare necesare. Nu cred că intelectualul a renunțat la o proiecție despre misionarismul său și Îmi explic acest lucru datorită gradului de utopie, În sensul de construcție proiectivă, ipotetică pe care creația artistică sau inovația științifică Îl conțin. Unda mea de optimism despre tranziție nu este, cred, greșită. Tranziția tuturor surprizelor, inclusiv a celor bune. Ea presupune o conștiință a crizei, pentru că Înseamnă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reîntoarce, ca În Vest, sub presiunea migrației economice. Sanda Cordoș: Atât aș mai vrea să spun: cred că nu ar trebui să uităm rolul spiritului critic, indiferent de pe ce poziție vorbim. Spuneai că intelectualul este cel care are proiecte și utopii, dar simt nevoia să adaug că e important să le justifice sau, știu eu, să le edifice, păstrându-și spiritul și exercițiul spiritului critic. Marius Jucan: Desigur, așa este. Vă mulțumesc tuturor. Generații fără memorietc "Generații fără memorie" Ștefan Borbélytc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se răsfăța Într-o excursie tinerească propriu-zisă. Doru Pop: Totuși, aici trebuie subliniat ceva - la un moment dat s-a spus acest lucru. Vorbim despre niște exerciții de memorie atât de fragmentară și lipsită de coerență culturală, Încât sunt chiar utopii. Când vorbim despre memoria rezistenței, se poate spune câți oameni sunt afectați În mod direct? Cred că mult mai important este să revenim la ideea conform căreia memoria este un proces cultural. Iar când discutăm despre un proiect cultural, despre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mea (1990), Razzar (1998, În colaborare cu Alexandru Pecican) și Imberia (2006); a publicat de asemenea prozele scurte din Darul acestei veri (2001), Clipuri (2001) și Zilele și nopțile după-amiezei (2005). A realizat antologia de interviuri cu Nicolae Breban O utopie tangibilă (1994), volumul de convorbiri polemice Vorbind (Împreună cu Gheorghe Grigurcu și Laszlo Alexandru 2004) și a publicat volumul de critică literară Rebel fără pauză (2004). Autor al unor volume de eseuri, studii și monografii istorice: Troia, Veneția, Roma (1998), Lumea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care, deconcertând prin asociațiile insolite și dezinvoltura (auto)producerii textului, provoacă realul să ia chipul anamorfozelor memoriei. Compozițiile sunt muzicale, contrapunctice, folosind laitmotivul. Decupajul în contingent alternează cu plăsmuirile imaginației deformante, normalitatea / anodinul cu fantasticul, suavitatea arcadică cu violența expresionistă, utopia cu demistificarea ei amară sau ironică - adevărat „bâlci cosmic”, observă Radu G. Țeposu, constatând „incoerența ontologică” a lumii acestor texte. O tensiune între poli opuși, între materie și spirit, îmbrățișare și ironizare a cosmosului există în întreaga poezie a lui
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
estetici interne a poeziei românești [...], evoluând în corelație cu poezia însăși”. Demers desfășurat în evantai, Eseuri despre vârstele poeziei ordonează, prin aplicații succesive, o perspectivă unificatoare, într-o subtilă gradație. Sub aspectul geometriei interioare, o carte ulterioară, Bacovia. Ruptura de utopia romantică (1994), se vădește la fel de stringent articulată atât ca sistematizare a temelor, cât și ca developare a interpretării. F. scrie, de pildă, despre „geometria textului bacovian”, care „descrie o rotire în descreștere și cădere, sugestie a iminentului crepuscul”, despre spațiu
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
în interiorul climatului generat de acești poeți.” SCRIERI: Poezia lui Mihai Beniuc, București, 1972; „Gând românesc” și epoca sa literară, București, 1973; Întâlniri..., Cluj-Napoca, 1976; Caragiale, Cluj-Napoca, 1984; ed. 2, București, 1997; Eseuri despre vârstele poeziei, București, 1990; Bacovia. Ruptura de utopia romantică, Cluj-Napoca, 1994; Lecturi sub vremi, Cluj-Napoca, 2000; Bacovia în 10 poeme, Cluj-Napoca, 2002; Chipuri tăcute ale veșniciei în lirica lui Blaga, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: George Popa, Mâhniri lângă leagăn, pref. edit., București, 1972; Ion Moldoveanu, Zbor peste ape, pref.
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
1992, 4; Poantă, Scriitori, 140-143; Aurel Rău, Vasile Fanache, ST, 1994, 4-5; Constantin Cubleșan, Continuând o tradiție, ST, 1994, 4-5; Cornel Munteanu, George Bacovia. Reconsiderări critice, APF, 1994, 10-12; Ștefan Melancu, Saturnianul Bacovia, APF, 1994, 10-12; Petru Poantă, Ruptura de utopia romantică, TR, 1995, 6; Florin Mihăilescu, Formă, semnificație, valoare, VR, 1995, 5-6; Simuț, Critica, 137-141; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 104-107; Ion Cristofor, O exegeză bacoviană, TR, 1996, 21; Gheorghe Grigurcu, Caragiale și demonii, RL, 1997, 20; Borbély
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
secol, coșmaresca lume subpământeană a ajuns sub conducerea monstruos-dictatorială a unui „Stăpân” ori „Părinte”. Sub transparentul înveliș al parabolei e o virulentă diatribă la adresa lui Stalin și a dictaturii sale. Societatea cesiumiștilor e descrisă în registru sumbru-grotesc, cu arsenalul literar propriu utopiilor negative cu mesaj implicit antitotalitar. În privința „anticipărilor”, din nou câteva au fost confirmate de realitate: terorismul planetar, manipulările genetice ș.a. SCRIERI: „Direcțiunea mișcării hârtiilor”, București, 1948; Brigada cântă pe mai multe voci, București,1949; Candidatul de partid, București, 1953; J.
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
în mod greșit termenul „decadent” se aplică poeților (francezi în special) care căutau de fapt să se emancipeze de curentele vechi, iar în Reflexiuni asupra literaturii actuale se avântă cu mult entuziasm într-o pledoarie pentru „poezia energiei moderne”, opusă „utopiei poporaniste”. Densusianu se războiește cu adepții poporanismului de la „Viața românească” și în articolele Viclenii literaricești și Gardele pretoriene în literatură. Mai sunt rezumate conferințele Poezia psalmilor ținută de Gala Galaction și Muzica postwagneriană a lui Georgescu-Ștefănești. Revista publică de asemenea
FARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286965_a_288294]
-
București, 1978; Locuiesc într-o inimă, București, 1978; Hesperia, București, 1979; Lectura poeziei, urmată de Tragic și demonic, București, 1980; Poeme, București, 1983; Vânătoare cu șoim, București, 1985; Foamea de Unu, București, 1987; Interiorul unui poem, București, 1990; Născut în Utopia, introd. Gheorghe Grigurcu, București, 1992; Măștile adevărului poetic, București, 1992; Arie și ecou, Craiova, 1992; Lamentații, București, 1993; Aventurile lui Proteu, București, 1995; Mai mult ca prezentul, Craiova, 1996; Brutus și fiii săi, București, 1996; Eseuri, București, 1996; Poezii, București
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
amintirii, RL, 2000, 14; Iordan Datcu, Pericle Martinescu, diarist și eseist, ALA, 2001, 581; Ioana Pârvulescu, În miezul nopții, RL, 2001, 8; Ioana Pârvulescu, Vânătoare de scriitori, RL, 2001, 9; Cornelia Ștefănescu, Răgaz printre cărți, JL, 2002, 1-4; Georgeta Drăghici, Utopia autenticității, RL, 2002, 14; Dicț. scriit. rom., III, 115-116; Săndulescu, Memorialiști, 51-57. I.D.
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
și „analiza” detaliată a sistemului. Primul ciclu pare desprins din volumul de debut, cu care manifestă vădite afinități, inedite fiind doar aglutinarea lamentației istorice într-un spațiu textual definit și directețea aluziilor: „La întretăierea drumurilor comerciale/ se poate muri prin utopie sau uitare de sine./ O lume brutală, ai spune,/ dacă anumite previziuni nu te-ar mai fi dus cu vorba/ din epoca ming și te-ar fi părăsit în epoca tao./ [...] La întretăierea drumurilor comerciale/ memoria scapă esențialul, ca într-
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
mea (1998) este un jurnal-eseu centrat pe analiza perioadei comuniste. Autorul își mărturisește adeziunea la comunism, sedus fiind de aparența generoasă a țelurilor pe care le propunea, și afirmă că și-a dat seama târziu de efectele lui dezastruoase. Fantasma utopiei narcotizante a „celei mai bune dintre lumile posibile” și a „omului nou”, sovietizat, a constituit un prim stadiu al îndoctrinării. Impactul cenzurii, deturnarea rolului scriitorului și a artei sale, statutul acestuia de așa-zis privilegiat devin punctele nodale ale unei
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
Latine sau ale unor țări asiatice. Se poate pune întrebarea dacă, chiar și în aceste condiții, achiziționarea de către România a unei civilizații de tip occidental este posibilă și dacă acel „grad de libertate suplimentar” este o realitate sau doar o utopie? Experiența istorică confirmă că există cazuri în care modernizarea a avut loc, cel puțin în Europa. Exemple precum Finlanda, Norvegia, Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda sunt deja prea numeroase pentru a fi considerate excepții sau „întâmplări nerepetabile”. Chiar dacă nu există încă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și au puțină legătură sau nici una cu realitățile societății românești. O nouă tranziție Deoarece societatea rezultată după epuizarea obiectivelor politice ale tranziției coordonate politic de după comunism și din tranziția postcomunistă spontană nu se potrivește cu așteptările populației (și nici cu utopiile politice, de altfel), și deoarece noi reforme inițiate de clasa politică vor avea cu siguranță loc, iar ele vor fi, la fel de sigur, însoțite de schimbări spontane produse de societatea însăși, tranziția va continua în România, chiar dacă tranziția postcomunistă - cea care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dispune. Conform ideologiei dominante, întreprinzătorul pornește de la nimic și, prin efort, îndemânare, perseverență și relații, reușește să devină capitalistul român, călit în a identifica oportunitățile pieței, ingenios în soluții financiare și tehnologice și activ și eficient în aplicarea lor. Această utopie a fost testată de sute de mii sau chiar milioane de mici întreprinzători ce au apărut ca urmare a exploziei pieței de bunuri de consum și liberalizării ei spontane de după revoluție. Aceștia, în mare măsură, au repetat sintetic acel proces
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
vor deplasa în îndepărtata Românie doar pentru a vizita un decor de Hollywood transpus în termeni reali rămâne o enigmă pe care cei care au acordat creditele nu au dezvăluit-o niciodată. Evenimentul remarcabil este însă faptul că o asemenea utopie de afaceri a găsit finanțare. Al doilea element semnificativ al acestei istorioare este evidențiat de faptul că, la circa un deceniu de la falimentul proiectului „Dalas”, un alt proiect, la fel de lipsit de realism, a fost inițiat cu multă seriozitate. Este vorba
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
and West, George Allen & Unwin Ltd, London Negrescu, Dragoș, „Un deceniu de privatizare în România”, în Ruhl, C, Daianu, D (eds), 1999, Tranziția economică în România. Trecut, prezent și viitor., World Bank și CRPE, București Nozik, Robert, 1997, Anarhie, stat, utopie, Humanitas, București OECD, 2002, România, evaluare economică, OECD Offe, C, Ronge, V, 1984, „Theses on the Theory of the State”, în A.Giddens, D. Held, (eds), Classes, Power, and Conflict, Macmillan ONU, 2000, The United Nations Millenium Declaration, New York Ornea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
puteau opune capitalului internațional, capitaliștii incipienți ai Grupului de la Visegrád au încercat să „colonizeze” țări lăsate în urma procesului, precum România, Bulgaria, Ucraina etc. Rezultatul nu a fost un succes. Unii autori consideră că este vorba de succesul ideologic al unor utopii politice occidentale, care, precum Huntington, nu acordau României nici însemnătate și nici chiar existență. Cf. Bădescu (2004). „Inima lui Stalin” este porecla pe care muncitorii necalificați din minerit o dau lopeții de mari dimensiuni cu care sunt încărcate, manual, cărucioarele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
LL, 1993; Al. Andriescu, Mircea Eliade, „Jurnalul”, CL, 1994, 7-8; G. Gibescu, Ipostazele personalității lui Mircea Eliade, VR, 1994, 11-12; Mircea Muthu, Tânărul Mircea Eliade, TR, 1995, 13; Teodor Vârgolici, Pe urmele lui Mircea Eliade, ALA, 1997, 354; C. Stănescu, „Utopia” lui Mircea Handoca, ALA, 1997, 358; Teodor Vârgolici, Bibliografia operei lui Mircea Eliade, ALA, 1998, 405; Gheorghe Grigurcu, Ediția critică Mircea Eliade, JL, 1998, 1-2; Dan C. Mihăilescu, Dinspre Nobel spre soldățeii de plumb, „22”, 1998, 43; Z. Ornea, India
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
secției de știință la „Scânteia” (1968-1972), secretar (1972-1990), apoi consilier al Uniunii Scriitorilor. Între 1977 și 1991 a fost coordonatorul Societății Europene de Science Fiction, membru al mai multor societăți (World SF, H. G. Wells Society, Asociația Internațională pentru Studii asupra Utopiei ș.a.). A colaborat la Survey of Science Fiction Literature (Salem Press, 1979), Grande Enciclopedia della Fantascienza (1980), Science fiction et fiction spéculative (Bruxelles, 1985), Anatomy of Wonder (New York-Londra, 1987), Utopia e modernità (Roma, 1989). Debutează în 1948 cu versuri
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
SF, H. G. Wells Society, Asociația Internațională pentru Studii asupra Utopiei ș.a.). A colaborat la Survey of Science Fiction Literature (Salem Press, 1979), Grande Enciclopedia della Fantascienza (1980), Science fiction et fiction spéculative (Bruxelles, 1985), Anatomy of Wonder (New York-Londra, 1987), Utopia e modernità (Roma, 1989). Debutează în 1948 cu versuri și recenzii în ziarul „Păreri tutovene”, iar primul volum, placheta de versuri pentru copii Centru înaintaș, îi apare în 1954. Are o bogată activitate în presă cu privire la literatura SF, știință contemporană
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]