7,547 matches
-
în decursul desfășurării activității entității economice și care nu are legătură cu activitatea de bază a acesteia, duce la apariția de creanțe și datorii (imputații, despăgubiri primite/datorate terților, vânzări de imobilizări etc.) pentru care nu se pot folosi conturile uzuale de furnizori și clienți. În aceste situații, conturile utilizate vor fi: 461 „Debitori diverși”, cont de activ, cu ajutorul căruia se evidențiază creanțele față de entitate; 462 „Creditori diverși”, cont de pasiv, care ține evidența datoriilor entității față de terți. 5.2.6
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
bazează doar pe forța simbolică a cuvintelor, altele, însă, au nevoie de diferite obiecte ritualice: apă neîncepută, agheazmă, cruce, plante (ex. alun, cimbru, busuioc), animale (ex. câine, cocoș, corn de cerb), insecte, alimente (ex. aluat, borș, făină, sare, mămăligă), lucruri uzuale (ac, argint viu, cărbune, cuțit, furcă, fus).57 În Bucovina, apa antropomorfă participă direct la ritualul cuvântului, primind ofrandă din partea celui care descântă; "descântătorul", înainte de a începe a descânta, merge la un râu curgător, cu pâine și sare, ținând o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
LUNA VERDE Castel Film Apocalipsa altfel Pentru iubitorii, spectatorii ce gustă cu story cu sufletul la gură,în stricul sens al termenului, Luna verde este atipic, afabulatoriu , fără dezinvoltura pe care o conține faptul de viață într-o temă extra uzuală, a unui cotidian privit mereu conflictual , întotdeauna comprehensiv cu un ochi ce râde și altul ce plange. Sentimentul de disconfort chiar de insatisfacție a celui amăgit în promisiuni, ce instalează repede, recunoști ce se întâmplă dar este mai mult un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
poziționări față de informația transmisă se disociază (situația purtă torului de cuvânt, de exemplu, sau, în opera literară, a personajului narator de tip mesa ger, ori situația actorului - emițător al replicilor dramatice a căror sursă este autorul dramatic). În situația comunicării uzuale/instrumentale (nonartistice), emițătorul joacă rolul principal, atât ca locutor în cursul unui dialog/monolog oral, cât și ca autor al unui mesaj scris. Emițătorul este de cele mai multe ori individual, dar poate fi și colectiv (de pildă, DOOM, publicat în 2005
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ton etc., se dezvăluie informații despre: gradul de instruire, informația culturală sau de specia litate, prefe rințele, stările psihice, sentimentele, valorile, temperamentul, mediul social căruia îi aparține vorbitorul etc.). Funcția emotivă este centrată pe emițător, fiind mai accentuată în comunicarea uzuală și puternic estompată în comunicarea științifică sau în cea oficială. La nivelul discursului, este evidențiată prin mărci lexicogramaticale ale persoanei I (deixis al emițătorului) și prin alți indici ai subiectivității (interjecții, exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
jocuri de cuvinte, expresii și locuțiuni populare etc.) și stilistic (registre sti listice, figuri de stil), la nivel formal (elemente de versificație, așezarea specifică în pa gină pentru textul dramatic etc.) și structural (topică, recurență, imagini artistice etc.). În comunicarea uzuală/colocvială, funcția poetică se poate activa spontan, prin expresii/locuțiuni, figuri de stil uzuale, sau deliberat, în vorbirea/în scrierea îngrijită, elaborată, de expresivitate originală. Funcția poetică este dominantă în comunicarea artistică, generând valoarea estetică a discursului pe toate nivelurile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de stil), la nivel formal (elemente de versificație, așezarea specifică în pa gină pentru textul dramatic etc.) și structural (topică, recurență, imagini artistice etc.). În comunicarea uzuală/colocvială, funcția poetică se poate activa spontan, prin expresii/locuțiuni, figuri de stil uzuale, sau deliberat, în vorbirea/în scrierea îngrijită, elaborată, de expresivitate originală. Funcția poetică este dominantă în comunicarea artistică, generând valoarea estetică a discursului pe toate nivelurile de structurare a textului. În opera literară, această funcție acționează nu numai la nivelul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este evidentă și în textele legislative, care conțin frecvent, ca anexă, o listă a definițiilor termenilor utilizați în cuprinsul legii. În comunicarea cotidiană, metalimbajul este folosit spontan, ori de câte ori emițătorul și receptorul simt nevoia să controleze dacă folosesc același cod (sintagme uzuale: „Mă înțelegi?“, „Vreau să spun că..., adică...“, „Nu te înțeleg, ce vrei să spui?“, „Ce înțe legi tu prin...?“ etc.). Comunicarea artistică poate apela și ea funcția metalingvistică, orientată însă nu numai spre coduri lingvistice, ci și spre coduri culturale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ori, texte de graniță care îmbină dezideratele textului publicitar (strategii persuasive, acce sibilitate etc.) cu elemente specifice unui studiu critic (judecăți de valoare, limbaj specific paratextului, utilizarea unor termeni specializați etc.). 4.4. Stilul colocvial/familiar Stilul colocvial reunește limbajul uzual (popular) urban și cel rural, îndeplinind funcția de comunicare în circumstanțele vieții cotidiene, în sfera relațiilor particulare. Scopurile actului de comunicare sunt multiple: informativ, persuasiv, educativ, prag matic, ludic, relaționare socială, delectare, manifestare a unor trăiri afective etc. În actul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de tip reflexiv (jurnalul, notița) ori gnomic (cugetări). În sfera comunicării orale, se folosesc în conversația particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este puternic individualizat, având o componentă afectivă accentuată; actul de co municare cotidiană reliefează gradul de instrucție, cultura, mediul socioprofesional, trăsături
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri sintactice formalizate, convenționale; - nivelul stilistic este structurat de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de sugestie și expresivitate, adresân duse imaginației și sensibilității cititorului; - în raport cu normele limbii literare, discursul artistic își arogă o mare libertate, abaterile fiind transformate întro sursă de expresivitate (stilul artistic este privit ca o formă de abatere de la normele comunicării uzuale de către Paul Valéry, Leo Spitzer, Charles Bruneau, Jan Mukařovský etc.); valorifică resursele expresive ale limbajului pe toate nivelurile de producere a semnificației (elemente grafice și fonetice, lexicul, morfologia și sintaxa), generând mesaje polivalente; - stratul sonor constituie o dimensiune esențială mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
literară denumește și totalitatea creațiilor artistice ale unui scriitor. Caracteristicile operei literare Funcția definitorie a textului literar este funcția poetică/funcția stilistică. Aceasta conferă textului atributul literalității, constând în capacitatea limbajului artistic de a sem nifica altceva decât limbajul comun, uzual. Ficționalitatea este o altă caracteristică esențială a creației artistice. Astfel, textul literar nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat. Acesta poate imita realitatea (raportul realitate-ficțiune este mimetic) sau o poate contrazice/deconstrui (raport nonmimetic între universul ficțional
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acasă, aici, acolo, departe, pretutindeni, sus, împrejur, în dreapta etc.); direcția organizării spațiale poate fi sugerată prin verbe: a se înălța, a zbura, a se prăbuși, a coborî etc. Spațiile poetice pot fi numite chiar prin creații lexicale inexistente în limba uzuală: Știu tot ce e mai departe de tine, / atât de departe, încât nu mai există aproape - / dupăamiază, dupăorizontul, dincolode marea... / și tot ce e dincolo de ele, / și atât de departe, încât nu mai are nici nume. (Nichita Stănescu, Către Galateea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
naștere prin transformarea cuvintelor din limbajul comun, neutre din punct de vedere expresiv, în semn artistic. Această transformare se produce prin modificarea sensului unui cuvânt (îmbogățirea sensurilor, reseman tizare și/sau simbolizare) ori printro abatere expresivă de la o construcție gramaticală uzuală (morfologică ori sintactică). Figurile de stil se clasifică în funcție de tipul de modificare și de nivelul textual la care se produce. 2.9.1. Figuri de sunet/de nivel fonetic (metaplasme) Aliterația este figura de stil ce constă în selectarea cuvintelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
exercită mai multe activități (unele fiind adeseori accesorii altora). De exemplu, un transportator care este mandatarul destinatarului, vânzătorul unei instalații căreia îi asigură și mentenanța. 3. Apoi, modul de acțiune al profesionistului este caracteristic: el îndeplinește activitatea sa cu titlu uzual, în mod obișnuit ceea ce implică repetarea acelorași acte și în consecință, durata. De aceea, expresia profesiune obișnuită, uzuală este un pleonasm. 4. Activitatea este remunerată (profesionistul execută contra unei remunerații, justificată prin serviciul pe care îl îndeplinește publicului) cu perspectiva
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
unei instalații căreia îi asigură și mentenanța. 3. Apoi, modul de acțiune al profesionistului este caracteristic: el îndeplinește activitatea sa cu titlu uzual, în mod obișnuit ceea ce implică repetarea acelorași acte și în consecință, durata. De aceea, expresia profesiune obișnuită, uzuală este un pleonasm. 4. Activitatea este remunerată (profesionistul execută contra unei remunerații, justificată prin serviciul pe care îl îndeplinește publicului) cu perspectiva de a avea profit. 5. Cel de-al cincilea criteriu este fără îndoială cel principal. El consta în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
execută contra unei remunerații, justificată prin serviciul pe care îl îndeplinește publicului) cu perspectiva de a avea profit. 5. Cel de-al cincilea criteriu este fără îndoială cel principal. El consta în organizarea sa funcțională (în scopul realizării activități sale uzuale) adesori foarte elaborată (o uzină, o întreprindere) dar și rudimentară (trusa medicului) gratie căreia el poate fi eficace, și care îl ajută să prevină să evite riscurile de a produce prin activitatea sa prejudicii terților. Această organizare se relevă în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cazul în care prin lege nu se prevede altfel. Efectele pe care le produc actele juridice unilaterale Deși a luat naștere în mod valabil, producerea efectelor de către actul juridic unilateral poate fi condiționată sau nu de comunicarea acestuia. În mod uzual pentru a produce efecte actul juridic unilateral nu este supus comunicării. El leagă pe autorul manifestării de voință doar prin simpla manifestare de voință. În schimb nu generează drepturi și obligații în sarcina altor persoane, precum destinatarul ofertei. Cu toate
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
reorganizare prevede ,,o reducere a garanțiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeșalonarea plăților în defavoarea creditorului". Deci, pentru anumite creanțe, există posibilitatea ca prin planul de reorganizare să fie reduse accesoriile unei creanțe. Noțiune de,,accesorii", în sensul juridic uzual, include majorările, penalitățile, dobânzile etc., inclusiv dobânda moratorie legală. Referitor la soarta diferenței dintre valoarea cu care creanța a fost înscrisă la masa credală și cea cuprinsă în planul de reorganizare art. 137 alin. 2 din Legea nr. 85/2007
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
dobândă. Independența creanței (datoriei) de dobândă moratorie față de datoria principală se relevă atât în privința naturii juridice cât și pe tărâmul condițiilor de fond și a celor procesuale necesar a fi întrunite pentru obținerea efectivă de către creditor a dobânzii moratorii. Asimilată uzual, printr-un reflex aproape mecanic, dobânzii pe care creditorul ar putea sa o obțină dintr-un plasament avatajos dacă el ar fi primit punctual plata, dobânda moratorie nu are în realitate alt obiect decât de a compensa prejudiciul abstract și
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
-și dovedi paguba. Dificultăți deosebite de evaluare a daunelor cu respectarea principiului reparării integrale a prejudiciului a generat situația marilor handicapați și a persoanelor aflate stadiul vegetativ. Progresele reanimării medicale au favorizat apariția și dezvoltarea unei categorii particulare de victime, uzual numită mari handicapați, având indicele de invaliditate permanentă de 100%. Multe urmarea unor politraumatisme severe, care aduc atingere sistemului medular (măduvei, SNC), în stadiul vegetativ cronic, aceste victime trebuie sa facă obiectul unei asistențe permanente simple, duble sau chiar triple
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
a utilităților, autoritățile administrative, o serie de ramuri economico-industriale considerate strategice (industria de apărare, aerospațială, de producere a energiei electrice etc.). După alte opinii domeniul infrastructurilor critice ar cuprinde numai rețelele de transporturi, financiar-bancare și administrative, în timp ce în multe analize uzuale abordarea infrastructurilor critice se limitează doar la investigarea sistemelor de transporturi dintr-o anumită arie teritorială. În ceea ce ne privește, ne vom ralia opiniei ce consideră drept părți componente ale infrastructurilor critice, pe de o parte nervurile comunicaționale (rețelele de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
ochii celorlalți (opinia publică, sistemul media). O societate unde cultura scrisă își are efectele sale: posibilitatea de a gândi original, dar și alunecarea spre îndoctrinare social-politică, fanatism și intoleranță față de cei care nu sunt cu media, cu sistemul, cu formele uzuale de gândire și de comportament, promovate de un anumit regim social-politic. Forme de comportament, dar și forme de docilitate și de slugărnicie. În viziunea lui Foucault, schimbarea regimului de individualizare stă la baza formării tuturor științelor, analizelor, practicilor "cu radical
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cadrului didactic capacitate empatică, intuiție, antrenând calități speciale ale gândirii, imaginației, atenției, precum și utilizarea unor metode și tehnici specifice pentru înregistrarea și prelucrarea datelor obținute. În ceea ce privește cunoașerea psihologică, se poate invoca prezența unei cunoașteri empirice, realizată aproape inconștient în timpul activităților uzuale, dar și de o cunoaștere sistematică, realizată prin mijloace și metode specifice, cu un nivel mai ridicat de obiectivitate (aceasta implicând apelarea la un limbaj științific și la metode specifice cunoașterii psihologice: observația, convorbirea, metoda biografică,chestionarul, testele, experimental etc.
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]