3,641 matches
-
plin de entuziasm și ne pune în brațe un teanc de poze. Tocmai s-a întors din nord, unde a petrecut o săptămână la niște prieteni care lucrează în Nunavik, provincia cea mai nordică a Québecului. Joburile din Nunavik sunt vânate de proaspeții absolvenți, pentru că sunt bine plătite și nu prea există competiție pentru ele. — Bine, dar credeam că eschimoșii trăiesc în igluuri ! exclamă Hind dezamăgită să vadă pozele cu barăci în care trăiesc acum inuiții. Aiurea ! face manu. Nu mai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
vadă pozele cu barăci în care trăiesc acum inuiții. Aiurea ! face manu. Nu mai trăiesc în igluuri de mai bine de șaptezeci de ani ! Trăiesc bine-mersi în clădiri de beton sau de aluminiu, cu electricitate și apă caldă și nu vânează foci și balene, ci mănâncă de la supermarket ! Îmi cade în mână o poză a unui eschimos al cărui chip e aproape în întregime acoperit de o cagulă de iarnă și de o căciulă de blană cu urechi, care lasă dezgolit
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cele mai vitrege condiții de pe întreg globul pământesc. Am stat în flăcări ca să-mi usuc hainele și să mă încălzesc la minus treizeci de grade. Am dormit în adăposturi de zăpadă, în corturi de campanie sau sub cerul liber. Am vânat și mâncat carne crudă pentru a supraviețui. Am topit zăpadă și gheață ca să-mi potolesc setea. Asta e viața mea, acolo. Gândiți-vă bine ! Nu vreau să vă descurajez, vreau doar să știți în ce sunteți gata să vă aruncați
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Noi. Localnicii; noi, gazdele, am organizat, asta, din obișnuință. Că, așa, de fiecare dată, procedăm, cu oaspeții. Daa? Da, sigur că da. Fiindcă șeful a plecat, pe ceea parte, și, În drum către ferma de vaci, cu problema, o fi vânat, acolo, doi-trei urecheți, din care, doamna institutoare, soția lui, a făcut ce, Îndeobște, face, În asemenea cazuri. Că, dacă nu face, apoi, seara, când vine șeful ăl mare, acasă, lasă totul baltă... și ... că, acasă, ea e șefa numărul doi
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și iubitor, l-a Încălzit, de minune, pe Apă de Maluri, până, aproape, către prânz. Când s-a trezit, a exclamat: măi, ce vulpe șireată! N-a putut să mai aștepte, nițel, să mă trezesc, s-o pot, și eu, vâna, În voia cea bună?! Proasta! A mâncat curca, i-a lăsat capul și ghearele, și s-a dus, bezmetică, În lumea ei. Bă, da proastă vulpe! Ileana epocii de aur Ca să vedeți cum poate intra definitiv, În istorie, o gâgâlice
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
funcționar cu sarcini multiple (el era și gestionarul restaurantului) devenise, cel puțin pentru mine, un fel de cerber, omul de care nu se putea trece cu ușurință. Știam de altfel că una din misiunile lui era aceea de a-i vîna și de a-i da afară pe toți cei străini de Uniune, altfel spus pe toți bieții aspiranți la celebritate care nu aveau încă legitimație, dar doreau să se bucure pentru o oră sau două de pîntecele cald al restaurantului
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
dovedise pe Operă, umbla forțele de producție, cu târnăcoapele belite, să mătrășească și Teatrul Național... Au terminat Teatrul, au trecut la Grădina Botanică. Au culcat Opereta la pământ și i-a arvunit cheresteaua la niște tâmplari. Între timp, niște betoniști vâna ca-n Pampas și împărțise dihăniile de la Circ, prin ogrăzile de la niște cooperatori, care, îmboldiți de foame și de proasta educație, tăiase deja și belise pe niște crocodili și vârâse spaima în inimile la mai multe șopârle. Și-și împinsese
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
prin murdăria lor veselă și insistentă, biruiseră. Iar de pe la 1837, prin astuparea și cicatrizarea ei completă, Bucureștioara nu se mai regăsește pe nici o hartă. Doar actualii dezgropători ai rețelelor de canalizare ai I.C.A.B.-ului mai înțeapă, când și când, cîte-o vână de pământ viu, gras, miezos, îndopat cu împuțiciunile asimilate, semn că, pe sub scoarțele pavajelor centrale ale Bucureștiului, mai pulsează ceva din inima pârâiașului care circumscria punctele descântate ale orașului. 98 DANIEL BĂNULESCU - Dar de ce, fă? De ce-mpietrește?... Ce le-arăți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
restaurant de lux) cu măsline, cașcaval, ness sau cu oricare alt produs delicat. Cu dezlegarea de a transporta în strada Perone întregul purcoi de haleală, închiriind un taxi. Papașa, la volanul taxiului oprit, pândea, prin vecinătățile Casei de Comenzi, să vâneze vreun barosan și-o vânase pe Gabi, escrocînd-o și oferindu-se s-o ajute să-i descarce marfa direct prin debaralele din Perone. Stăpâna plătind, cîntărindu-l din ochi și plăcîndu-l și pe noul șofer. Înroșindu-se, bătu genele puțin, făcu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cașcaval, ness sau cu oricare alt produs delicat. Cu dezlegarea de a transporta în strada Perone întregul purcoi de haleală, închiriind un taxi. Papașa, la volanul taxiului oprit, pândea, prin vecinătățile Casei de Comenzi, să vâneze vreun barosan și-o vânase pe Gabi, escrocînd-o și oferindu-se s-o ajute să-i descarce marfa direct prin debaralele din Perone. Stăpâna plătind, cîntărindu-l din ochi și plăcîndu-l și pe noul șofer. Înroșindu-se, bătu genele puțin, făcu ochii mari de mirare 206
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
că sluga vorbea ca din cărți. - Nu rîdeți! se răstea la ei Mielu. Nu râdea nimeni, cine să râdă, așa i se părea lui. - Nu rădeți, că Dumnezeu pe cei buni u face vânt, pentru că dacă ești pasăre, tot te vânează vânătorul, dacă ești broască, te mănâncă șarpele, pe când vântul, ehe, lui nu-i nici cald, nici rece, pătrunde oriunde, nu-l poate opri nimeni... și eu vânt o să fiu, și pisică. Iar dușmanul meu, broască și șoarece, să-l chinui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o mai ținea pe Didina. Simțea că îmbătrînește. Până în vară 1-a terminat Paraschiv și pe Rică, căruțașul de-l băgase la pârnaie cu Gheorghe. Îl găsise în câmpul Herăstrăului cu căruța lui. Cărase niște cireșe. Avea alți cai, numai vână. Cum a dat cu ochii de el, și-a adus aminte: - Treanță, n-o fi ăsta Rică? - El e, da lasă-l! - Ce să-l las, că din pricina lui am stat eu la mititică... Și-a băgat brișca-n burta
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
valabil? Cu bunăvoință, Dumnezeu încape într-o definiție; omul, nu. Acestuia totul i se aplică, totul îi "merge", ca oricărui lucru ce este și nu este. Lenea e un scepticism al cărnii. Nevoia de a dovedi o afirmație, de-a vâna argumente în dreapta și-n stânga presupune o anemie a spiritului, o nesiguranță a inteligenței și a persoanei în genere. Când un gând te năpădește cu putere și violență, el izvorăște din substanța existenței tale; a-l dovedi, a-l împresura
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
simți măgulit, el... nici măgulit nu-i... Știe că i se cuvine amor și mă-ntreabă numai, precum un dascăl pe eleva lui, amicabil însă destul de rece; "Adevărat vorbești? " O altă femeie, mai mândră de frumuseța ei, ar fi ieșit vânată de mânie și jignită de moarte din casă. Nu se oferă o femeie spre a fi refuzată. Ea? Era tristă. Ar fi plâns... ar fi plâns de-ar fi murit, dar nu putea fi supărată pe el. Și el, cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
poate găsi un om ca el într-o păpușă ușoară, într - această mască de ceară a mea? Se înțelege... Altul s-ar simți măgulit, el nici măgulit nu-i... O altă femeie, mai mândră de frumuseța ei, ar fi ieșit vânată de mânie și jignită de moarte din casă. Nu se oferă o femeie spre a fi refuzată. Ea? Era tristă. Și el, cu cât o privea mai mult, cu atâta o găsea mai frumoasă. Avea milă de ea, deși nu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cugetărei, nu mișcări spirituale în propriul sens al cuvântului; e o nervoasă viață fizică, nu o esistență nobilă, personală, cu ținte precise, determinate. Și toate acestea pentru ca nu pleacă de la un pozitiv spre a ajunge la alt pozitiv, ci pentru că vânează fantome nerealizabile, idei mari poate, cari însă nu-s imanente punctului dat în timp or în spațiu. De aceea lipsește continuitate în progres, pentru că lipsește punctul pozitiv de la care să pornească continuarea. E o viață fizică, nu una politică *; o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în când treceam pe lângă o colibă acoperită d[e] zăpadă, care fuma în pustiu. Acolo se schimbau caii. Am mers, am mers până ce am ajuns la satul sibiric unde era să mă colonize pe mine. Era aproape de marea înghețată. Aicea vînez: mi-am cumpărat din orașul sibiric patine cu cari colind pe gheață nopți întregi, cu gândul apriat de-a mă rătăci, de-a da în apă... de-a muri. Adesea zbor astfel noaptea prin câmpiile de gheață, cu cojocul nins
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
întregi, cu gândul apriat de-a mă rătăci, de-a da în apă... de-a muri. Adesea zbor astfel noaptea prin câmpiile de gheață, cu cojocul nins, încît par un om de zăpadă, zbor ca o viziune a Nordului ce vânează departatele stele înecate în Orient, neguri și stânci de gheață ce se ridică verzi cu fruntea ninsă în razele lunei. Adesea răsare lumina polară cu înmiitele și sublimele sale colori și se răsfrânge asemenea [unui] luminos vis ceresc în valuri
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
are o formă democratică. Să nu uităm că și Hitler, și Mussolini au devenit șefi de guverne în urma unor alegeri obișnuite pe care ulterior le-au transformat în lovituri de stat. Pe scurt, în toate aceste cazuri anarhia socială este vînată doar pentru a instala mai bine violența și subordonarea. Ceea ce numim în Est cultul personalității, iar în Vest personalizarea puterii nu sînt decît două variante extreme ale aceluiași troc, în ciuda enormelor diferențe dintre ele. Zilnic poporul renunță la povara suveranității
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și averii tale". E un selfmade leader, nu un inel într-o verigă, iar cuvîntul definitiv îi aparține tot lui Charles de Gaulle: "Nu am nici predecesor, nici succesor". Faptul îi dă o putere extraordinară, cvasi-nelimitată. Doar un uzurpator poate vîna cu ușurință un alt uzurpator. De unde extrema sa slăbiciune, obligația de a fascina în permanență mulțimile, de a dovedi prin miracole sau victorii că posedă încă acel dar pentru care a fost ales și că prestigiul său e intact. Cam
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
unei vieți mentale automatice și nu datorează nimic logicii, raționamentului. Ideea sugerată pe un ton ferm și fără drept de apel declanșează imediat actul: de la ordin la executarea lui, de la creier la corp, calea este dreaptă. O astfel de idee vînează și înlocuiește tot ceea ce gîndea și credea individul în stare de veghe. Iar cînd se difuzează de la un individ la altul, printr-un fel de contagiune, ca o gripă, îi uniformizează pe toți, îi aduce la un numitor comun. Ia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
50, părinții le spuneau copiilor: „Ia și mănâncă tot din farfurie, pentru că, uite, În China copiii mor de foame”. În prezent, afirmă el, părinții ar trebui să le spună copiilor: „Treci și fă-ți temele, pentru că slujba ta este deja vânată de copiii din China”. O veche nouă realitate Natura afacerilor se schimbă, iar impactul schimbărilor respective este resimțit de managerii de pretutindeni. După cum afirmă futurologul Alvin Toffler, peste 2.000 de slujbe se pierd În Statele Unite În fiecare zi. Multe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
viziune, și prin tehnică, Ulise se Înscrie În familia unor Valery Larbaud, Blaise Cendrars sau Paul Morand. Debutul poemului anunță deja o atare perspectivă, echivalînd cu o schiță de program: Îți Închin un imn ție veac al mediocrității nu mai vînăm ursul sur prin munții americii brațele noastre nu mai sîngeră păduri sălbatece ne operăm visele ca intestine singuri ne Închidem În mucegaiul birourilor... Renunțînd la ipostaza eroică tradițională, poetul Își Îndreaptă În schimb atenția spre „mediocritatea” timpului său, redimensionîndu-și „inspirația
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Ulise, Închinată „veacului mediocrității”, unde Închiderea În „mucegaiul birourilor” apare situată În contrast net cu libera mișcare Într-un spațiu elementar, al contactului direct cu lumea frustă a naturii, sau În opoziție cu visele, cu alții agenți eliberatori: „nu mai vînăm ursul sur prin munții americii / brațele noastre nu mai sîngeră păduri sălbatece / ne operăm visele ca intestine / singuri ne Închidem În mucegaiul birourilor” (subl. n.) Același poem va vorbi mai departe despre „singurătatea” [care] ca o temniță te izolează”, despre
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pentru a le atrage imediat, pentru a devora prada cu înverșunată furie, fără să le mai poată fi luată. Erau insensibile la frig și la căldură și refuzau orice haine, chiar și pe gerurile aspre ale iernii, dezgropau mortăciuni și vânau orătăniile. Fetițelor le era frică de lumina zilei (aveau fotofobie) și preferau noaptea (nictalopie), ascunzându-se toată ziua la umbră și acționând noaptea, gemând și urlând... Micuța Amala a murit de nefrită în 1921, iar Kamala nu a trăit decât
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]