KorAP: Find »[drukola/base=vâscozitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...67 68 69 ...77 >

1,916 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

și până și în interpretarea (euristică) a analizei factoriale. Evident analiza CFD mai are multe etape de parcurs până la descrierea completă a hemodinamicii dintr-un vas sau o leziune particulară, necesită cunoașterea geometriei și proprietăților mecanice ale peretelui vascular, presiunea, vâscozitatea și densitatea sângelui, caracteristicile velocității sanguine. Cum putem să facem ca cercetarea pornită de la bolnav să se întoarcă la bolnav? O caracterizare a viitorului aceastui pacient prin estimarea globală a riscului cardiovascular pe care acesta îl prezintă și adăugarea la

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
markerii inflamației (ex. proteina C reactivă). În direcția teoriilor moderne referitoare la rolul inflamației la nivele reduse (“low grade inf ammation”) în aterogeneză au fost analizați o serie de markeri ai inflamației - VSH, fibrinogenul, numărul globulelor albe precum și factori reologici (vâscozitatea sângelui total) și trombogeni (numărul trombocitelor). AOMI, ca și alte forme de manifestare a aterosclerozei ar fi determinată de activarea leucocitelor, nivele crescute de fibrinogen, proteina C reactivă și interleukină. Totuși, puține se știu despre rolul inflamației și al disfuncției

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
1973, 1974, Lowe 1981) în cursul analizei relației dintre “policitemia de stress” și leziunile arteriale. De asemenea, nivelele hematocritului și ale fibrinogenului s-au corelat semnificativ cu incidența claudicației intermitente. Se cunoaște faptul că hematocritul explică 6784% din variabilitatea valorilor vâscozității sângelui total. Vâscozitatea sângelui total. În literatură valorile prezentate sunt la Tau 8.43 dynes/cm2 de 4.9 =/ 0.5 mPa.s iar la Tau 16.86 dynes/cm2 de 4.4 +/0.4 mPa/s22. Vâscozitatea sângelui total

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
1981) în cursul analizei relației dintre “policitemia de stress” și leziunile arteriale. De asemenea, nivelele hematocritului și ale fibrinogenului s-au corelat semnificativ cu incidența claudicației intermitente. Se cunoaște faptul că hematocritul explică 6784% din variabilitatea valorilor vâscozității sângelui total. Vâscozitatea sângelui total. În literatură valorile prezentate sunt la Tau 8.43 dynes/cm2 de 4.9 =/ 0.5 mPa.s iar la Tau 16.86 dynes/cm2 de 4.4 +/0.4 mPa/s22. Vâscozitatea sângelui total este mai crescută

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
variabilitatea valorilor vâscozității sângelui total. Vâscozitatea sângelui total. În literatură valorile prezentate sunt la Tau 8.43 dynes/cm2 de 4.9 =/ 0.5 mPa.s iar la Tau 16.86 dynes/cm2 de 4.4 +/0.4 mPa/s22. Vâscozitatea sângelui total este mai crescută la bărbați, vârstnici, obezi, cu consum crescut de Na+, de rasă neagră și s-a corelat pozitiv cu activitatea reninei plasmatice. Caracteristici individuale nemodificabile. Vârsta. Studiul Rotterdam, care a avut drept obiectiv evaluarea AOMI într-

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
turbulentă particulele de fluid sunt animate de mișcări turbionare și nu mai există straturi concentrice regulate. În fluxul turbulent porțiuni ale fluidului se mișcă radial dar și axial formând vârtejuri. Într-un sistem tubular dat pentru un fluid cu o vâscozitate cunoscută tranziția de la curgerea laminară la curgerea turbulentă se produce când viteza depășește o anumită valoare critică. Numărul Reynolds este parametrul hemodinamic fără dimensiuni utilizat pentru a prezice tranziția de la fluxul laminar la cel turbulent. Când fluxul este pulsatil și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de trombi, pierderea de energie este mai importantă decât în cazul curgerii laminare. Numărul Reynolds (Re) reprezintă punctul din care fluxul se modifică din laminar în turbulent și este proporțional cu raportul dintre forțele inerțiale care acționează asupra fluidului și vâscozitate: Re = forțe inerțiale/ forțe vâscoase La un număr Reynolds mic forțele vâscoase domină și fluxul este laminar. La un număr Reynolds mare domină forțele inerțiele și fluxul devine turbulent. κνη ρ vdvd ==Re unde ρ densitatea sângelui (gms.cm 3

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
vâscoase domină și fluxul este laminar. La un număr Reynolds mare domină forțele inerțiele și fluxul devine turbulent. κνη ρ vdvd ==Re unde ρ densitatea sângelui (gms.cm 3) d - diametrul vasului (cm), ηvâscozitatea (gm.sec.cm-2), υk (η/ρ) - vâscozitatea kinematică. Numărul Reynolds mai poate fi scris și sub forma: Momentum-ul sângelui este asociat cu velocități ale fluxurilor, respectiv cu linii de flux care nu urmează pur și simplu geometria vaselor - fluxuri complexe secundare care fluctuează în cursul ciclului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Turbulența apare dacă numărul Reynolds depășește 1000 pentru sânge sau 2000 pentru fluidele care nu conțin particule în suspensie. Dacă Re > 1000 modificările locale ale fluxului laminar determină apariția turbulenței. Dacă Re < 1000 modificările locale ale fluxului sunt contracarate de vâscozitate. Deoarece Re este sub 1000 în majoritatea segmentelor circulației arteriale periferice, turbulența nu apare aici în mod obișnuit. Pulsatilitatea generează periodic turbulență care este mai importantă în cursul decelerației sistolei. Nilsson, considerând valoarea medie a diametrului arterei femurale ca fiind

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
este mai importantă în cursul decelerației sistolei. Nilsson, considerând valoarea medie a diametrului arterei femurale ca fiind 5.9 mm și un debit sanguin mediu de 6.5 ml/s în această arteră, presupunând o valoare înaltă a forfecării pentru vâscozitatea kinematică a sângelui integral de 4. 10 6 m2/s calculează un număr Re în acest segment arterial. Față de animale (Re = 50 la șoareci, 600 la iepuri) la om (Re = 1500) fluxurile secundare lângă ramurile arteriale sunt mai pronunțate și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
nici rezistența hemodinamică (R) nu rămâne constantă între limitele largi ale fluxului. Astfel că rezistența calculată din legea Poiseuille reprezintă rezistența minimă (pierderile adiționale de energie sunt generate de accelerație, distorsiunile fluxului sau turbulenț ă care depind de 1/2ρv2, vâscozitatea unui segment vascular dat tinde să crească odată cu creșterea velocității fluxului în cazul în care nu apar modificări concomitente ale diametrului vascular aspectul grafic fiind de hiperbolă). Când vâscozitatea ar crește fluxul ar scădea și viceversa, dar în realitate atunci când

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
accelerație, distorsiunile fluxului sau turbulenț ă care depind de 1/2ρv2, vâscozitatea unui segment vascular dat tinde să crească odată cu creșterea velocității fluxului în cazul în care nu apar modificări concomitente ale diametrului vascular aspectul grafic fiind de hiperbolă). Când vâscozitatea ar crește fluxul ar scădea și viceversa, dar în realitate atunci când vâscozitatea devine foarte mică apare turbulența. Oscilația fluxului este determinată de variațiile în velocitatea sângelui din cursul ciclului cardiac cu fluctuații în magnitudinea stress-ului de forfecare și în direcția

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
unui segment vascular dat tinde să crească odată cu creșterea velocității fluxului în cazul în care nu apar modificări concomitente ale diametrului vascular aspectul grafic fiind de hiperbolă). Când vâscozitatea ar crește fluxul ar scădea și viceversa, dar în realitate atunci când vâscozitatea devine foarte mică apare turbulența. Oscilația fluxului este determinată de variațiile în velocitatea sângelui din cursul ciclului cardiac cu fluctuații în magnitudinea stress-ului de forfecare și în direcția sa asociate fluxului pulsatil ceea ce stă la baza creșterii permeabilității endoteliale. Legea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
stress de forfecare constant ca răspuns la modificările de flux10. Noțiunea de stress de forfecare oscilant este creată de către Ku (1985) pentru a denumi și cuantifica devierea ciclică a vectorului parietal față de alinierea sa axială. Stress-ul de forfecare depinde de vâscozitate (η) și de rata de forfecare (shear rate, γ): γητ ⋅= Rata de forfecare (γ) este egală cu gradientul de velocitate între straturile de fluid (∆v) și variația razei vasului (∆r): Astfel stressul de forfecare fiind forța de tracțiune exercitată de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
este din acest punct de vedere mult mai fidelă: Variațiile locale ale structurii plăcii de aterom sunt implicate în ruptura acesteia și nu numai stressul circumferențial înalt (el este doar o componentă a vulnerabilității plăcii). Stress-ul de forfecare depinde de vâscozitatea sângelui iar valorile acesteia în vecinătatea peretelui sunt dificil de determinat (erori de 20 50%). Este deosebit de importantă precizarea relațiilor dintre forțele mecanice și leziunile aterosclerotice la pacienți cu factori de risc identificați. Stress-ul de forfecare este nemodificat/ redus la

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
referindu-se la determinarea gradientului de velocitate în vecinătatea peretelui (au fost descrise tehnici ultrasonografice cu rezoluție înaltă și procesare a semnalului pentru eliminarea artefactelor provenind de la reflectori staționari sau cu mișcare lentă). Stressul de forfecare depinde și de cunoașterea vâscozității sângelui în vecinătatea peretelui vascular, o informație de asemenea dificil de cunoscut. Ku remarca faptul că măsurările stressului de forfecare determină erori de 20-50%38. O soluție pentru creșterea preciziei acestor determinării ar putea fi oferită de analiza computerizată a

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de iar cea determinată de Jiang de 95 +/20 cm/s la lotul normal și la lotul cu factori de risc. Stressul parietal de forfecare (τ): Stressul de forfecare este definit ca tangenta profilului velocității la peretele vascular înmulțită cu vâscozitatea dinamică a sângelui. Pentru determinarea stressului de forfecare la nivelul joncțiunii în formula de mai sus s-au utilizat velocități medii citate în literatură iar sângele a fost asimilat unui fluid newtonian (ceea ce constituie o netă simplificare a analizei). Pentru

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
o reducere de > 90% a diametrului pentru ca leziunea să devină hemodinamic semnificativă în repaus și de numai 50% pentru ca să devină manifestă la efort. În cazul unei stenoze de 100% gradientul presional nu este exact zero din cauza pierderilor adiționale de energie. Vâscozitatea sângelui alături de inerția acestuia determină pierderile de energie în circulația periferică. Vâscozitatea poate fi definită ca frecarea apărută între straturile contigui de fluid, fiind consecința puternicelor atracții intermoleculare care tind să reziste la deformare (vezi mai sus). Influența inerției este

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în repaus și de numai 50% pentru ca să devină manifestă la efort. În cazul unei stenoze de 100% gradientul presional nu este exact zero din cauza pierderilor adiționale de energie. Vâscozitatea sângelui alături de inerția acestuia determină pierderile de energie în circulația periferică. Vâscozitatea poate fi definită ca frecarea apărută între straturile contigui de fluid, fiind consecința puternicelor atracții intermoleculare care tind să reziste la deformare (vezi mai sus). Influența inerției este dependentă de masa (densitatea) sângelui și de velocitatea fluxului: și deoarece densitatea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
flux turbulent) valoarea k este 1.06, dacă profilul este parabolic (cum este în cazul fluxului laminar) valoarea k devine 2.0. În cazul unui flux pulsatil profilul parabolic nu este niciodată atins 65. Importanța pierderilor de energie generate de vâscozitate și inerție depinde și de aspectul stenozei: pierderi mai mari energie asociate stenozele excentrice față de cele simetrice în condițiile aceleeași reduceri a dimensiunilor lumenului. Pierderile de energie la ieșirea dintr-o regiune stenozată sunt mai mari decât la intrare (excesul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
vas după stenoză; rs și r raza lumenului stenotic și cea de referință; k - constantă care variază de la 1.0 pentru un orificiu abrupt și <0.2 pentru un orificiu care se deschide gradat la un unghi de 60. Contribuția vâscozității este relativ redusă comparativ cu cea a forțelor inerțiale. În 1974 Gould dezvoltă conceptul rezervei de flux ca măsură a severității stenozei 36 simplificând ecuația Young care era derivată din ecuația fluxului fluidelor descrisă de Poiseuille, toate aceste ecuații fiind

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
pierderea de presiune asociată cu expansiunea bruscă și decelerația fluxului la ieșirea din stenoză corelată cu pătratul fluxului sanguin. Parametrii “f” și “s” sunt determinați din geometria stenozei utilizând arteriografia cantitativă (lungime, aria minimă de secțiune) fiind corelați și cu vâscozitatea și densitatea sângelui și fiind relativ constanți. Parametrul f mai este denumit și rezistența Poiseuille (Rp) iar s rezistența turbulenței (Rt)40. Rezistența Poiseuille se datorează fricțiunii vâscoase presupunând fluxul laminar în porțiunea convergentă a stenozei iar rezistența turbulenței se

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în porțiunea convergentă a stenozei iar rezistența turbulenței se datorează separării la ieșirea din stenoză ca urmare a formării vortexului - turbulenței în porțiunea divergentă a stenozei 24. Astfel: Rp = C1 x lungimea obstrucție/ (aria minimă de secțiune) 2 cu ; η vâscozitatea sângelui = ; ρ densitatea sângelui = 1.0 g/mm3. În diverse studii se utilizează diverse valori teoretice ale fluxului pentru care se calculează scăderea teoretică de presiune (∆P). Viscoelasticitatea peretelui arterial Importanța distensiei peretelui arterial depinde de rigiditatea sa determinată de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
rol hemodinamic) și în homeostazia sanguino-tisulară (rol nutritiv). În vasele mici legile hemodinamicii sunt foarte complexe (sângele nefiind este un fluid omogen): presiunea critică de obstrucție la care vasul se închide este pentru arteriole de 10 mmHg72. în vasele mici vâscozitatea aparentă se reduce prin acumularea axială a hematiilor cu formarea unui strat periferic de plasmă de câțiva microni grosime (unii autori amintesc chiar de capilare “plasmatice” în care proporția elementelor figurate este foarte redusă 6); deformabilitatea hematiilor deține un rol

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
amintesc chiar de capilare “plasmatice” în care proporția elementelor figurate este foarte redusă 6); deformabilitatea hematiilor deține un rol împortant în microcirculație. În capilare hematiile trec una câte una deformându-se ca urmare a marii lor flexibilități. În mod normal vâscozitatea sângelui este de 3 ori mai mare decât cea a plasmei darprin capilare sângele nu se mai comportă ca o suspensie de particule solide ci ca o suspensie de picături de lichid deformabile. Comportamentul non-newtonian al sângelui. Vâscozitatea aparentă a

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]