2,614 matches
-
pentru vânat, când erbivorele cu copita despicată (cerbi, elani, bovine, ovine etc.Ă pasc liniștite și nu suficient de atente. În restul zilei se odihnește liniștit Într-un loc retras, pe care Îl amenajează În pământ, numit vizuină, ferit de văzul și atacul altor prădători. Acesta este amplasat de regulă În văgăuni și râpe adânci, În desișuri de pădure, În crăpături ascunse din blocuri de piatră din munți stâncoși, iar unele subspecii preferă să se retragă În scorburile unor copaci seculari
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Vânătoarea și hrana lupului Vânătoarea și hrana sunt doi factori instinctivi indispensabili În viața lupului, care se leagă indisolubil unul de altul și fac corp comun În lupta sa pentru supraviețuire. Vânarea lupului de către om este dificilă Întrucât simțurile mirosului, văzului și al auzului le are foarte bine dezvoltate și se folosește de ele cu multă inteligență, mai ales noaptea, care este timpul preferat de vânătoare. Inteligența, acuitatea organelor de simț, mobilitatea și agerimea Îl scapă de multe Încurcături În fața celor
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de vânătoare a lupului singuratic, care se mulțumește cu un vânat mai mic, suficient pentru eforturile pe care le poate dezvolta și pentru satisfacerea poftei de mâncare. După cum s-a mai spus, lupul are toate simțurile dezvoltate, dar cel al văzului pe timp de noapte și al mirosului În special, Îl ajută enorm la identificarea și apropierea de vânat, la care concură acțiunea În echipă și modul cum este acoperit teritoriul, ținând cont că cel mai bine se poate furișa și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
repetându se după 6 luni, când intră din nou În călduri. Particularități și deosebiri, sub aspect anatomic și fiziologic, la câini, priviți În ansamblul speciei canis familiaris, se constată și În legătură cu aparatele care privesc simțurile: olfactiv, auditiv și cel al văzului. Sub aspect olfactiv, câinii sunt neîntrecuți În perceperea mirosului de la distanțe mari, dar cea mai mare acuitate a lui se constată la câinii din rasele Ciobănesc german și Ciobănesc Cehoslovac, care sunt aproape de neegalat În această privință. Aceste rase depășesc
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
serie de speculații, care pot fi legende sau adevăruri cu privire la marcarea teritoriului În care se simte În largul său sau că acel miros individual al urinei este un mijloc de comunicare dintre congeneri. Este regretabil că trebuie să spunem că văzul câinelui nu este cel așteptat, fiindcă miopia cuprinde peste 70% din populația de câini. De aceea se recomandă ca, chiar stăpânul, când se află la o distanță mai mare de 50-60 m de el, să semnalizeze prezența sa prin voce
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
omului, dar și În ce privește distanța de la care poate auzi, cât și localizarea locului de unde pleacă zgomotul, calități ce sunt exploatate cu succes În activitatea organelor de urmărire penală. Este de subliniat că, atât acuitatea auzului, cât mai cu seamă a văzului, sunt diminuate pe măsură ce câinele Înaintează În vârstă, fapt considerat ca fiind firesc la toate viețuitoarele, inclusiv la om. Funcționarea sistemului nervos central și periferic se bazează pe aceleași principii ca la om, toate excitațiile externe primesc răspuns de la centrul nervos
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Întâmplă În cazul unor rase feroce. Simțurile câinelui-lup sunt extrem de pronunțate, În special cel al mirosului și auzului, care n-au putut fi Încă egalate de vreo aparatură electronică, oricât de sofisticată ar fi aceasta. Așa cum s-a mai spus, văzul este mai diminuat la câine, de aceea pot să apară stări de confuzie În timpul folosirii, În mod deosebit noaptea, Însă această dificultate este compensată prin acuitatea ridicată a celorlalte simțuri. Dacă acuitatea mirosului se menține cât este În viață, celelalte
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mai repede, pentru că asociază tonul comenzilor (mai aspru sau mai domol) cu ceea ce le este permis să facă sau să nu facă. Compensarea și potențarea unui simț mai puțin dezvoltat prin acuitatea altora este caracteristică la câinele-lup. De pildă, simțul văzului fiind mult redus, este ajutat de cel al mirosului. Capacitatea vizuală este mult inferioară față de cea a omului. Omul sau obiectele aflate În stare statică la 100 de metri sunt văzute foarte slab de către câine, iar peste 150 de metri
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
infantilism genital, leziuni cronice ale tractusului genital, chisturi ovariene, călduri prea liniștite sau prea violente sau cele cu ciclul de călduri neregulat, cât și cele cu tulburări ale instinctului genezic sau matern. Se va acorda atenție deosebită examinării simțurilor mirosului, văzului și auzului. Pentru a verifica capacitatea olfactivă (mirosuluiă se scoate câinele pe un teren necunoscut pentru el, unde este lăsat liber să miroase, iar dacă această operațiune o face În mod obișnuit, ca și cum ar cerceta sub acest aspect terenul sau
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
câine tânăr, bine conformat, robust. Dacă femela este primipară va fi montată cu un mascul mai În vârstă, cu experiență; Înainte de montă, partenerii vor fi ținuți În cuști separate, dar alăturate, pentru a se putea cunoaște prin simțurile mirosului și văzului, fapt ce va grăbi apropierea lor. 4. Efectuarea montei Așa după cum s-a mai spus, femela trebuie să fie În călduri și să primească masculul care, la rândul lui, să aibă capacitatea de a intra oricând În erecție pe baza
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
organismului lor, ca și pentru cel al omului, activitate care Îi destinde și-i relaxează, le stimulează nevoile fiziologice și le pune În circulație sângele, Îi revigorează și-i face mai vivace, Împrospătându-le astfel acuitatea atenției, mirosului, auzului și văzului, menținându-le utilitatea pentru nevoile stăpânului. Câinii, luați În general, indiferent de rasă și grupa În care sunt clasificați, pot fi plimbați pe oriunde, dacă nu sunt stabilite restricții: În locuri special amenajate, pe străzi și drumuri deschise, În livezile
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
grave, materializate prin vomă, diaree, uneori amestecată cu striații de sânge, erupții pe piele (beșicuțe roșii). Frecvent apar Îmbolnăviri ale sistemului nervos manifestate prin crize de epilepsie, paralizii sau mișcări necontrolate a unor grupe de mușchi de la nivelul membrelor, pierderea văzului și auzului. Datorită contagiozității rapide a bolii, măsurile de prevenire și de combatere trebuie să fie drastice pentru a preîntâmpina mortalitatea În procent de aproximativ 90% care se Înregistrează În aceste cazuri. Neuropneumopatia este o boală a câinelui asemănătoare cu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
În această lucrare, preferând să prezentăm câteva aspecte comportamentale din practica creșterii câinelui-lup. B. Unele aspecte practice aă Comportamentul cățeilor de la naștere până la Înțărcare Cățeii se nasc cu ochii Închiși, acoperiți de pleoape timp de mai multe zile, Însă acuitatea văzului se Înscrie pe viață, Înapoia celorlalte simțuri principale cu care este Înzestrat. Din această cauză se Întâlnesc la acești patrupezi unele stări de confuzie asupra obiectelor din jur și ceea ce este mai grav se referă la faptul că, de multe
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
română iar Ion Druță prestigios scriitor după un peripliu prin țările europene apărea la televiziunea din Chișinău cu știri profetice. Emisiunile în limba română ale posturilor de radio occidentale nu mai erau ascultate cu storurile trase la geam ci în văzul lumii, cu comentarii asupra unor dizidenți de la București, Cluj, Iași, unii suspect de curajoși. Cartea lui J. Urwics „Fără pașaport prin URSS” în care se descriau ororile sistemului concentrațional circulau ca un preludiu la „Vin americanii”. Cercul basarabenilor din
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
judecătoria de district ei sunt înregistrați ca populație sedentară. Pentru exemplificarea graiului este redat un fragment de vers popular cules în localitatea Moča: Ceastă casă afumată De cinci ani nemăturată Frunză verde de ovăz Că mi-i ciudă când o văz ... Etnonimul karavlah dispărut astăzi era atribuit acelora care ei înșiși se numeau astfel. Cu acest nume erau înregistrați în actele oficiale pentru a deosebi românii emigrați din țară de macodoromâni, aromâni, fârșeroți, morlaci, vlahi. Existența lor în sate, de cele mai multe
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Cu șase luni În urmă, Constantin Brâncoveanu primea vestea mazilirii sale, iar În Vinerea Mare Însoțit de o gardă turcească a ajuns la Istanbul și aruncat În temnița Edicule (Cele Șapte Turnuri) Împreună cu cei patru feciori și cu vistiernicul Ianache. În văzul tuturor, Constantin și-a luat rămas bun spunând: „Dacă aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru păcatele mele, facă-se voia Lui! Dacă sunt Însă fructul răutății omenești, pentru pieirea mea, Dumnezeu să ierte pe dușmanii mei’’. Torturile suportate În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
găsesc noile coordonări ale activitații centrilor nervoși, realizate prin mecanismul fiziologic al legăturilor temporale. Din punct de vedere fiziologic, deprinderile motrice pot fi considerate ca reflexe condiționate complexe, bazate pe formarea unor legături multiple și variate între regiunile kinestezice, vestibulare, văzului și auzului din scoarța cerebrală care realizează relațiile complexe cu mediul în care se desfășoară activitatea. În desfășurarea activității cântatului la vioară, însușirea tehnicii este condiționată de formarea deprinderilor motoare care constituie obiectul procesului de instruire. Odată cu dezvoltarea lor, se
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
relației definite de Lyons (1977: 291) ca o relație semantică paradigmatică dintre un lexem mai specific, subordonat, și un lexem mai general, supraordonat, al cărui sens îl include pe cel al termenului subordonat. Lexicul percepției 8 cuprinde și substantive ca văz, auz, miros etc., adjectivele care denotă proprietăți ale entităților (formă, gust, culoare etc.)9, verbe ca a vedea, a auzi, a mirosi etc., structuri de tip adverbial pe văzute, pe auzite, pe mirosite, pe gustate, pe simțite, pe atinse etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
lexical al verbelor de percepție 10 Verbele de percepție se organizează în câmpuri lexico-semantice pe baza următoarelor proprietăți semantice comune sau distinctive 11: - conțin semul comun inerent [+Percepție]12; - conțin semul variabil [de un anumit tip], concretizat prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]; În interiorul fiecăruia dintre cele cinci microcâmpuri identificate - al percepției vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative -, verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Astfel, se disting ca membri
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională Verbele prototipice cu trăsătura semantică [- Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe cu ajutorul văzului 18"; (9) a auzi "a percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului"; (10) a mirosi 1 "a simți cu ajutorul mirosului; a percepe prin simțul mirosului". (11) a simți "a avea, prin intermediul organelor de simț, senzația sau percepția unui lucru, a unui fapt
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
auzi, a mirosi 1 la clasa verbelor de percepție se exprimă similar în termenii definițiilor substanțiale: pe lângă prezența semului comun [A percepe], se observă și prezența unui sem individualizator variabil, care exprimă mijloacele diferite de captare de informației senzoriale: [Cu ajutorul văzului/auzului/mirosului]. Componenta nonintențională a percepțiilor denotate de aceste verbe este prezentă prin menționarea trăsăturilor văz, auz, miros, care sunt proprietăți inerente ale referenților cu trăsătura [+Animat]. Verbul a simți este nonspecificat cu privire la tipul de percepție senzorială exprimată. A simți
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pe lângă prezența semului comun [A percepe], se observă și prezența unui sem individualizator variabil, care exprimă mijloacele diferite de captare de informației senzoriale: [Cu ajutorul văzului/auzului/mirosului]. Componenta nonintențională a percepțiilor denotate de aceste verbe este prezentă prin menționarea trăsăturilor văz, auz, miros, care sunt proprietăți inerente ale referenților cu trăsătura [+Animat]. Verbul a simți este nonspecificat cu privire la tipul de percepție senzorială exprimată. A simți redă atât percepții fizice senzoriale, cât și percepții abstracte, cognitiv-afective, fiindcă, așa cum se specifică în definiția
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de percepție Folosind generalizarea lui Vendler (1967), se observă că unitățile verbale din clasa verbelor de percepție din română se împart în41: (a) Verbe de stare 42: a vedea "a avea proprietatea de a percepe vizual; a avea activ simțul văzului", a auzi "a avea proprietatea de a percepe auditiv; a poseda simțul auzului", a simți, a arăta, a suna, a mirosi "a emana un miros". Stările sunt nedeterminate temporal, deci nu pot fi descompuse în unități discrete de timp în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
alt context situațional, față de contextul (39), în care se exprimă proprietăți echivalente evenimentelor generice: (37) Vedem casa roșie din curtea școlii. (38) Îl aud că strigă la mine. (39) Liliecii aud, dar nu văd. ("au și își pot exercita simțul văzului, sunt văzători") * Trăsătura numărabil operează distincția proces unic - proces iterativ. Verbele de percepție pot exprima această opoziție doar atunci când se raportează la o predicație subordonată: (40) L-am văzut intrând. (proces unic) (41) L-am văzut intrând și ieșind de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție pot exprima această opoziție doar atunci când se raportează la o predicație subordonată: (40) L-am văzut intrând. (proces unic) (41) L-am văzut intrând și ieșind de nenumărate ori. (proces iterativ) Când exprimă proprietăți de tipul "a avea capacitatea văzului/auzului/mirosului etc.", verbele de percepție nu participă propriu-zis la opoziția unic-iterativ. În contextele de acest tip, în care verbului i se asociază un circumstanțial instrumental sau temporal, se produce și o modificare a calității proprietăților desemnate - acestea se recategorizează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]