2,508 matches
-
abordul transtoracic nu dă destule informații se practică ecocardiografie transesofagiană; - Rezultate tipice: dilatarea cavităților cardiace, hipertrofie miocardică, disfuncție ventriculară globală, cu hipokinezia pereților ventriculari, îngroșarea miocardului în sistolă este diminuată. Eventual tulburări segmentare ale mișcărilor pereților cardiaci, modificări morfologice ale valvelor și disfuncții (boli primare valvulare, insuficiență relativă mitrală), extravazat pleural sau pericardic. E. Cateterism cardiac drept - Se efectuează măsurarea presiunii capilare pulmonare blocate, din artera pulmonară și a presiunii atriale drepte precum și debitul cardiac. F. Cateterism cardiac combinat,drept și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cuprinde segmentul suprarenal și respectiv cel infrarenal (delimitare anatomică în funcție de emergența arterelor renale) [1, 12, 30]. Aorta ascendentă are aproximativ 5 cm lungime, având și ea două segmente diferite: segmentul inferior denumit și rădăcina aortei care se întinde de la nivelul valvei aortice până la joncțiunea sinotubulară, având aproximativ 3,5 cm lungime. Bazele valvulelor aortice sunt implantate la nivelul rădăcinii aortei, iar emergența celor două artere coronare mari (artera coronară stângă și respectiv dreaptă) este situată la nivelul sinusurilor Valsalva. Segmentul superior
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
factori cum ar fi creșterea volumului sanguin, a debitului cardiac și a presiunii sanguine [12, 18, 26]. Traumatismul direct al aortei poate să cauzeze, de asemenea, disecția aortică; traume iatrogene (cateterizări arteriale, inserție de balon intraaortic, chirurgie cardiacă, înlocuiri de valvă mitrală etc.) sunt recunoscute ca și cauze rare de disecție aortică [10]. SIMPTOMATOLOGIE Caracterul polimorf al simptomelor și semnelor este generat de variabilitatea sediului inițial și extinderii disecției, de atingerea ramurilor arteriale colaterale și terminale aortice [20, 26]. Simptomul inițial
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
factor asociat, favorizant. Sunt implicate următoarele mecanisme: a. hiperactivitatea plachetară prin producerea unui trombus hemostatic sau a unei tromboze venoase în următoarele entități patologice: splenectomie, sindroame mielodisplazice, infarct miocardic, diabet zaharat, trombocitemii esențiale, hiperlipoproteinemii tip II, CID, la purtătorii de valve cardiace mecanice, în caz de utilizare extensivă a anticoncepționalelor orale. b. hipercoagulabilitatea plasmatică prin -activarea factorilor plasmatici ai coagulării; -scăderea concentrației plasmatice sau a activității inhibitorilor naturali ai coagulării; -rezistența factorului V al coagulării la acțiunea de degradare a proteinei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
senzoriale slabe. Problemele de comportament și retardul în dezvoltarea vorbirii sunt caracteristici comune sindromului X-fragil. Copii prezintă de asemenea caracteristici fizice speciale cum ar fi: bolta palatină înaltă, strabism, urechi mari, fața prelungă, slabă tonicitate musculară, uneori ușoare anomalii la valvele mitrale. Cei mai mulți prezintă acel aspect caracteristic de față prelungă și urechi mari, existând copii fără această fizionomie. Multe spitale și laboratoare medicale efectuează teste de sânge în vederea punerii diagnosticului de sindrom X-fragil. Sunt recomandate o serie de tratamente, inclusiv medicație
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
scurtă și simplă cum ar fi defectul septal atrial. Este dificil de spus cine a fost primul care s-a gândit la metode speciale de management miocardic pe perioada intervenției. Probabil prima metodă a fost perfuzia coronariană retrogradă în chirurgia valvei aortice, raportată de Lillehei și colab. în 1956 și ulterior de Gott și colab. Oprirea cardiacă electivă a fost publicată de Melrose în 1955. Alte metode de protecție miocardică au fost propuse de Hufnagel și colab. în 1961, el fiind
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
metodă suplimentară pentru menținerea hipotermiei necesare, chiar dacă aceasta are și unele dezavantaje, precum distribuția neuniformă sau lezarea nervului frenic. Administrarea anterogradă a cardioplegiei prin rădăcina aortică permite distribuția imediată a soluției cardioplegice către toate miocitele (arterele coronare fiind patente și valva aortică competentă) și o mai bună menținere a hipotermiei. Deși majoritatea chirurgilor folosesc cardioplegia cu sânge, se poate folosi și cardioplegia cristaloidă pentru operațiile care necesită mai puțin de o oră de clampare a aortei [102]. Din ce în ce mai multe studii demonstrează
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
de radicali liberi de oxigen [103]. Deoarece leziunile de reperfuzie sunt mediate prin intermediul interacțiunilor dintre leucocite și endoteliul capilarelor coronariene, strategiile protective care pun accentul pe scăderea numărului leucocitelor și blocada chemoatractanților încep a fi investigate. În cazul în care valva aortică este insuficientă sau sunt prezente alte situații anatomice care afectează livrarea eficientă a cardioplegiei pe cale anterogradă, se va folosi calea retrogradă prin sinusul coronar, caz în care cantitatea de soluție cardioplegică va fi crescută, iar presiunea de distribuție va
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
299; 115; p.40). Deci, închiderea nasofaringiană apare ca realizată de un sfincter, ca fluieratul de către orbiculari și numai de o închidere în sens antero-posterior. Important pentru vorbire este folosirea coordonată a mușchilor care acționează în cele trei sfinctere (sau valve) care controlează curentul de aer respirat la nivelul buzelor, laringelui și nasofaringelui. Coordonarea este normală chiar de la naștere pentru procesele fiziologice ale respirației, suptului și deglutiției, ale fonației, apărând odată cu primele țipete care în primele zile de la naștere sunt de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Pacienții cu calcificări importante erau mai vârstnici, prezentau mai frecvent HTA, aveau o vechime mai mare în dializă și niveluri mai ridicate ale PTH. Gradul calcificării s-a corelat pozitiv cu vârsta, prezența hipertensiunii arteriale și cu gradul calcificărilor valvulare (valva mitrală era calcificată la 59%, iar cea aortică la 55% dintre pacienții dializați). b) Prezența la vârste extrem de tinere a calcificărilor coronariene la pacienții renali. Goodman [i col. [2000] au examinat, cu ajutorul CTEE, prevalența leziunilor calcifice coronariene la 39 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
de calcificare obținut a fost compatibil cu riscul foarte crescut de boală coronariană obstructivă în populația generală. Amplitudinea calcificărilor coronariene a fost direct și înalt semnificativ corelată cu prevalența infactului miocardic și a anginei pectorale, iar scorurile de calcificare ale valvei aortice s-au corelat cu prevalența claudicației și a anevrismului aortic. Severitatea calcificărilor coronariene a fost de asemenea în relație directă cu vârsta mai înaintată, sexul masculin, rasa caucaziană, vechimea în dializă și concentrațiile serice ale calciului și fosforului. în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
calcificărilor coronariene a fost de asemenea în relație directă cu vârsta mai înaintată, sexul masculin, rasa caucaziană, vechimea în dializă și concentrațiile serice ale calciului și fosforului. în schimb, doar vechimea în dializă s-a corelat direct cu severitatea calcificărilor valvei aortice. Leziunile calcifice, în acest studiu, nu s-au asociat cu anomalii ale metabolismului lipidic sau cu valorile albuminei serice [Raggi et al., 2002]. Tomografia computerizată cu emisie de electroni (CTEE) reprezintă un instrument foarte util de evaluare a calcificărilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
ani, față de creșteri cu 25% pe an la non-renali). Prevalența și amplitudinea calcificărilor coronariene se corelează cu sexul masculin, vârsta, vechimea în dializă, într-o oarecare măsură și cu hipertensiunea arterială, nivelurile serice ale parathormonului și valoarea produsului fosfocalcic. Calcificările valvei aortice impactul asupra hipertrofiei ventriculare stângi Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) este un predictor major și independent al morbi-mortalității cardiovasculare în populația generală, la bolnavii cu IRC în stadiile predialitice, la dializați și la cei transplantați renal. Există o legătură între
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
dintre pacienți prezentau regurgitare mitrală. HVS a fost evidențiată la majoritatea pacienților (77%). IMVS crescut, ca măsură a HVS, a fost semnificativ mai frecvent la subiecții cu calcificări aortice, nu și la cei prezentând calcificări mitrale. Pacienții cu calcificări ale valvei aortice aveau viteze mai înalte ale fluxului transmitral și gradiente de presiune transmitrală crescute în comparație cu cei fără calcificări, iar IMVS s-a corelat direct cu ambele variabile. Depunerile calcifice la nivelul valvei aortice se asociază cu hipertrofia ventriculară stângă (un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
cei prezentând calcificări mitrale. Pacienții cu calcificări ale valvei aortice aveau viteze mai înalte ale fluxului transmitral și gradiente de presiune transmitrală crescute în comparație cu cei fără calcificări, iar IMVS s-a corelat direct cu ambele variabile. Depunerile calcifice la nivelul valvei aortice se asociază cu hipertrofia ventriculară stângă (un predictor major al morbi-mortalității cardiovasculare) la pacienții hemodializați. Această legătură este stabilită probabil de rezistența crescută a valvelor la ejecția ventriculară, demonstrată de viteza fluxului transaortic și de gradientele de presiune. Calcificările
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
calcificări, iar IMVS s-a corelat direct cu ambele variabile. Depunerile calcifice la nivelul valvei aortice se asociază cu hipertrofia ventriculară stângă (un predictor major al morbi-mortalității cardiovasculare) la pacienții hemodializați. Această legătură este stabilită probabil de rezistența crescută a valvelor la ejecția ventriculară, demonstrată de viteza fluxului transaortic și de gradientele de presiune. Calcificările arteriale și complianța arterială Calcificările arteriale au loc la nivelul intimei, în asociere cu placa aterosclerotică, similar la pacienții renali și la cei non-uremici, cu observația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
riscul de a se complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene, antecedente de endocardită infecțioasă Grup B (cu risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare (Tabel 8.5). Tabel 8.5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare (Tabel 8.5). Tabel 8.5 Etiologia endocarditelor pe valve native și pe proteze valvulare Pe valve native Pe proteze valvulare Steptococi si enterococi 55-60% 30% Stafilococi 25% 45% Alte bacterii+ fungi 5-10% 1520% Hemoculturi negative
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare (Tabel 8.5). Tabel 8.5 Etiologia endocarditelor pe valve native și pe proteze valvulare Pe valve native Pe proteze valvulare Steptococi si enterococi 55-60% 30% Stafilococi 25% 45% Alte bacterii+ fungi 5-10% 1520% Hemoculturi negative 10% 5-10% Infecțiile sistemice 153 Etiologia probabilă după poarta de intrare: Dentară: streptococi orali
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare (Tabel 8.5). Tabel 8.5 Etiologia endocarditelor pe valve native și pe proteze valvulare Pe valve native Pe proteze valvulare Steptococi si enterococi 55-60% 30% Stafilococi 25% 45% Alte bacterii+ fungi 5-10% 1520% Hemoculturi negative 10% 5-10% Infecțiile sistemice 153 Etiologia probabilă după poarta de intrare: Dentară: streptococi orali si negrupabili, HACEK* Cutanată: stafilococi Urogenitală: BGN
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ganglionilor, secționarea vagilor și aderențelor restante. În efectuarea disecției mediastinale presiunea arterială trebuie strict monitorizată și menținută. Hipotensiuni tranzitorii pot apare ca urmare a compresiunii mediastinale și afectării temporare a returului venos cardiac. Nu sunt necesare vasopresoare, simpla repoziționare a valvelor sau retragerea mâinii care disecă în mediastin și o plasare în poziție ușoară Trendelenburg restaurează prompt presiunea arterială. Se controlează hemostaza și integritatea pleurală prin inflația plămânilor, se reperează spațiul pleural care eventual trebuie drenat. Se meșează mediastinul cu un
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
deschisă cu bypass cardio ‑pulmonar rămâne standardul terapeutic actual. Anatomie Orificiul aortic ( ostium aortae) situat anterior și la dreapta formă circulară, privește posterior, superior și la dreapta, simetrice: posterioară, dreaptă și stângă (anterolaterală) orificiului mitral, coplanar, are și prezintă 3 valve semilunare figura 25.1). Marginile convexe ale valvelor sunt aderente, iar marginile libere prezintă nodulii lui Arantius care asigură închiderea centrală valvulară. Marginea fixă a cuspelor este aderentă de scheletul fibros împreună cu rădăcina aortei. Recesul fiecărei cuspe se numește sinusul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
actual. Anatomie Orificiul aortic ( ostium aortae) situat anterior și la dreapta formă circulară, privește posterior, superior și la dreapta, simetrice: posterioară, dreaptă și stângă (anterolaterală) orificiului mitral, coplanar, are și prezintă 3 valve semilunare figura 25.1). Marginile convexe ale valvelor sunt aderente, iar marginile libere prezintă nodulii lui Arantius care asigură închiderea centrală valvulară. Marginea fixă a cuspelor este aderentă de scheletul fibros împreună cu rădăcina aortei. Recesul fiecărei cuspe se numește sinusul lui Valsalva și prezintă ostiile arterelor coronare. Pe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
normală - se indică circumcluzia, anuloplastia comisurală, constricția sino-tubulară sau înlocuirea rădăcinii aortei;mobilitate crescută - se indică reinserția comisurală, resuspensia cuspidiană, rezecția cuspei triunghiulare;mobilitate scăzută - se indică comisurotomia, mobilizarea marginii libere și extensia cuspei. b) Protezarea valvulară Înlocuirea sau repararea valvei aortice se face sub circulație extracorporeală (CEC) și este determinată de preferința individuală a chirurgului operator (tabelul 25.2). Abordul este clasic prin sternotomie mediană și presupune canularea arterială a aortei ascendente, canularea venoasă prin canulă unică introdusă în atriul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
canulă unică introdusă în atriul drept (AD), cardioprotecția în normotermie sau hipotermie moderată (30 0C) prin administrarea de cardioplegice în ostiile coronare și retrograd, prin sinusul coronarian. În toate cazurile se clampează direct aorta și se administrează antifibrinolitice. Se excizează valva aortică, se măsoară orificiul și se alege proteza (mecanică sau biologică) adecvată, care se suturează cu fire separate cu sau fără petec, sau cu fir „în surjet”. c) Evoluția postoperatorie Pacientul vârstnic protezat valvular trebuie atent urmărit postoperator în timp
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]