17,513 matches
-
al stocului de educație vezi Sandu, 2003: 259. ***** Indicele de dezvoltare a satului LEVEL 98 este un scor factorial calculat în funcție de capitalul uman al satului, indicele calității locuințelor, rata generală de fertilitate, indicele dezvoltării comunității și potențialul demografic, toate aceste variabile regăsindu-se în baza de date Indicatori de dezvoltare a satelor românești 1998 (D. Sandu, 1999); Indicele variază între -5,3 și 3,9 în ruralul românesc. Pentru Tălmăcel datele sunt indisponibile, Tălmăcelul nefiind cuprins în baza de date menționată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
doar itemul 6, cel mai apropiat mijloc de transport regulat fiind în Tălmaciu, la 3 km de sat. Un alt dezavantaj și în același timp un argument în plus pentru sărăcia unui sat este și mărimea lui. Aceasta este o variabilă deosebit de importantă a dezvoltării satului. D. Sandu consideră că Variația de mărime este variație a capitalului uman. În prezent în România, în termeni de sate, a fi mic, cu număr redus de locuitori, înseamnă a fi în mare măsură sărac
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
luarea lui în considerare ca sat sărac. Putem încadra Ludoșul și Tălmăcelul și în alt tip de tipologie, care să nu aibă legătură cu sărăcia? Literatura de specialitate pune la dispoziție o altă modalitate de clasificare a satelor, în funcție de alte variabile, cum ar fi: stocul de educație, ponderea imigranților interni în localitate, ponderea grupurilor minoritare de tip religios, ponderea minorităților etnice în sat și gradul de izolare al acestuia (Sandu, 2004). Pe baza acestor criterii, același autor construiește tipologia din tabelul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Resurse * consum mediatic ridicat; are încredere în oameni; * nivel ridicat de educație tânăr Localizare locuiește în regiunile sudice (Dobrogea, Muntenia, Oltenia). locuiește în Banat Sursa datelor: Sandu, 2003. Notă: Tabelul prezintă sintetic rezultatele unui model de regresie multiplă în care variabila dependentă este satisfacția față de democrația din România (scală de cinci trepte) iar predictorii sunt variabilele menționate în tabel. Interesantă pentru conturarea imaginii pe care românii o au despre democrație este și o cercetare realizată cu instrumentele psihologiei sociale în Banat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în regiunile sudice (Dobrogea, Muntenia, Oltenia). locuiește în Banat Sursa datelor: Sandu, 2003. Notă: Tabelul prezintă sintetic rezultatele unui model de regresie multiplă în care variabila dependentă este satisfacția față de democrația din România (scală de cinci trepte) iar predictorii sunt variabilele menționate în tabel. Interesantă pentru conturarea imaginii pe care românii o au despre democrație este și o cercetare realizată cu instrumentele psihologiei sociale în Banat, vizând reprezentările sociale ale tinerilor asupra democrației. Rezultatele arată că în mentalul colectiv al românilor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
al securității oferite de statul bunăstării. În țările în care supraviețuirea economică nu mai este o problemă, apare această trecere spre valori postmaterialiste, iar studiile extensive realizate de Inglehart demonstrează acest lucru. Alte studii arată că pe lângă creșterea economică, alte variabile de nivel național care influențează mutația spre valori postmaterialiste, sunt nivelul de inflație și șomajul (Castels, 2000). Pe scurt, caracterul controversat al conceptelor postmodernism / postmodernitate se referă la multitudinea de sensuri pe care le incumbă, astfel că paradoxal a devenit
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în România după 1989, datorită faptului că a existat o concepție limitată asupra modernizării, nu unitară, care a vizat mai mult elitele și straturile superficiale ale societății (Pasti, 1997: 20-27). Alte studii optează pentru o abordare empirică a modernității, ca variabilă explicativă pentru o serie de strategii acționale. Astfel, modernitatea socio-economică poate fi considerată variabilă independentă pentru comportamente ce presupun asumarea unui risc, cum ar fi realizarea unor investiții, demararea unor afaceri. Într-un astfel de studiu, Sebastian Lăzăroiu concluzionează că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
deși rezultatele trebuie interpretate cu precauție, pentru că itemii utilizați în cercetarea noastră și în EVS nu sunt similari). Pentru măsurarea atitudinii față de risc, având în vedere că aceasta nu este surprinsă ca atare, într-un singur item, am identificat o variabilă latentă prin analiza factorială a patru itemi din EVS 1999 (vezi variabila ANTIRISC, după modelul oferit în Voicu, 1999)14. Pentru a afla dacă există diferențe semnificative între mediile pe diferite arii culturale ale scorurilor factoriale ale acestei variabile, am
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și în EVS nu sunt similari). Pentru măsurarea atitudinii față de risc, având în vedere că aceasta nu este surprinsă ca atare, într-un singur item, am identificat o variabilă latentă prin analiza factorială a patru itemi din EVS 1999 (vezi variabila ANTIRISC, după modelul oferit în Voicu, 1999)14. Pentru a afla dacă există diferențe semnificative între mediile pe diferite arii culturale ale scorurilor factoriale ale acestei variabile, am rulat o analiză Anova (F=2,90). Cele mai orientate spre risc
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o variabilă latentă prin analiza factorială a patru itemi din EVS 1999 (vezi variabila ANTIRISC, după modelul oferit în Voicu, 1999)14. Pentru a afla dacă există diferențe semnificative între mediile pe diferite arii culturale ale scorurilor factoriale ale acestei variabile, am rulat o analiză Anova (F=2,90). Cele mai orientate spre risc sunt ariile București-Ilfov, și Alba-Hunedoara, mediile acestora fiind semnificativ diferite față de zone din Moldova și Muntenia ca Botoșani-Vaslui, Buzău-Brăila sau Giurgiu-Teleorman-Ialomița-Călărași, care au o atitudine defavorabilă riscului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de itemi ce pot fi văzuți în graficul și tabelul de mai jos. Pentru a obține o imagine mai detaliată a profilului celor ce au o atitudine mai mult sau mai puțin flexibilă asupra rolului femeii în societate, am corelat variabilele ce surprind rolul femeii cu diverși predictori, ca sexul, vârsta, venitul, educația, etnia, regiunea, statusul marital. Am reținut doar corelațiile semnificative și doar celulele din tabele ce conțineau asocieri semnificative, rezultând tabelul 3.2. Datele sunt doar pentru rural (EVS
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt semnificative. Datele trebuie însă luate în considerare cu precauție, pentru că vârsta la care subiecții și-au încheiat studiile, nu este cea mai relevantă măsură pentru nivelul lor de educație, ea depinzând de sistemul educațional al țării sau de alte variabile. Interesul pentru viața politică și pentru participarea politică este un alt indicator ce arată gradul de modernitate. Datele provenite din diverse baze de date, legate de acest item, sunt contradictorii. Astfel cele din EVS 1999 arată un interes mediu al
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nici un astfel de club. Doar 2,4% își petrec timpul liber în astfel de cluburi, de câteva ori pe an. Urmărind itemii legați de petrecerea timpului cu prietenii, cu oamenii de la biserică și la cluburi și asociații, și calculând o variabilă latentă 18 (ce surprinde viața socială a subiecților) din acești trei itemi, observăm diferențe mari în funcție de regiunile țării. Astfel subiecții din Transilvania și Crișana-Maramureș tind să fie mai puțin activi sociali, pe când cei din Banat, Muntenia, Oltenia și Dobrogea sunt
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
desigur cei mai tineri tind să fie mai activi. Participarea civică manifestată prin acțiuni cum ar fi semnarea unei petiții, participarea la un boicot, la greve ilegale sau la demonstrații legale (pe care de asemenea am surprins-o printr-o variabilă latentă prin analiză factorială 19) este mai intensă la populația rurală masculină și de vârstă tânără și de asemenea în regiuni precum București, Muntenia, Crișana-Maramureș. Apartenența la asociații este în general scăzută în România, ruralul având, așa cum ne așteptam valori
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
europene, și în rural mai scăzută decât în urban. România este cea mai intolerantă dintre țările Europei față de homosexualitate (Voicu, 2005: 185). Analizele efectuate (în principal prin Anova) arată că nu există diferențe semnificative între mediile pe care le ia variabila latentă a toleranței față de avort, divorț, homosexualitate și relații extraconjugale în funcție de sex, venit, educație, mediu, status marital sau regiuni. Cu alte cuvinte, ruralul românesc este unanim în a respinge astfel de comportamente, asemenea urbanului de altfel. Toleranța față de acestea este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
compararea cifrelor obținute în România cu cele din Europa. Această comparație arată că în România, nivelele de intoleranță sunt mai ridicate la toți itemii analizați. Aceasta este situația generală. Dacă particularizăm și încercăm să conturăm un tablou specific pentru diversele variabile socio-demografice, obținem date extrem de interesante. O analiză factorială realizată pe itemii din graficul de mai sus, arată că în cadrul toleranței față de alte persoane, sunt cuprinși de fapt trei factori (vezi tabelul 3.3), pe care i-am numit toleranță etnică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1999 Notă: pentru musulmani si evrei nu exista date comune pentru toate țările din Europa, de aceea ele nu au fost figurate pe grafic. Cum se comportă românii din perspectiva celor trei tipuri de toleranță relațională? Există diferențe semnificative în funcție de variabilele sociodemografice? Acestea sunt întrebările la care am încercat să răspund în continuare, testând media celor trei factori în funcție de diferite variabile, prin Anova. Diferențieri interesante apar în funcție de aproape toate variabilele sociodemografice luate în calcul, astfel (datele sunt valabile doar pentru mediul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fost figurate pe grafic. Cum se comportă românii din perspectiva celor trei tipuri de toleranță relațională? Există diferențe semnificative în funcție de variabilele sociodemografice? Acestea sunt întrebările la care am încercat să răspund în continuare, testând media celor trei factori în funcție de diferite variabile, prin Anova. Diferențieri interesante apar în funcție de aproape toate variabilele sociodemografice luate în calcul, astfel (datele sunt valabile doar pentru mediul rural): Pentru toleranța etnică și rasială (mai jos sunt trecute doar aspectele între care Anova a relevat diferențe semnificative): * Toleranța
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
perspectiva celor trei tipuri de toleranță relațională? Există diferențe semnificative în funcție de variabilele sociodemografice? Acestea sunt întrebările la care am încercat să răspund în continuare, testând media celor trei factori în funcție de diferite variabile, prin Anova. Diferențieri interesante apar în funcție de aproape toate variabilele sociodemografice luate în calcul, astfel (datele sunt valabile doar pentru mediul rural): Pentru toleranța etnică și rasială (mai jos sunt trecute doar aspectele între care Anova a relevat diferențe semnificative): * Toleranța crește odată cu venitul și nivelul de educație * Cei din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Dobrogea, aflată la polul opus, adică cu o proporție semnificativ mai mare de subiecți ce optează pentru un dezacord puternic cu afirmațiile legate de protejarea mediului (aceste rezultate au reieșit identificând cu Anova regiunile ce au medii semnificativ diferite ale variabilei latente obținute din v8, v9, v10). Există deja în literatura de specialitate prelucrări pe baza de date EVS 1999 în ce privește orientările postmoderne (Voicu, 2005: 185-188), inclusiv în privința orientării spre nevoi superioare. Astfel, România apare a fi mai puțin interesată de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
masculin, cei din urban, cei din București, tinerii (18-25 de ani), cei cu venit ridicat și cei cu studii medii și superioare. Consider însă că itemul trebuie interpretat cu precauție, pentru că formularea este interpretabilă. Tabel 3.4: Importanța muncii în funcție de variabilele socio-demografice Cu totul de acord / Acord Mai mult împotrivă / Cu totul împotrivă V91: Este umilitor să primești bani fără să muncești pentru ei. 62,9% 16,1% * Bărbații * Cei cu venit ridicat * femeile V93: Munca este o datorie către societate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Esența comunității așa cum apare ea sintetizată în primele scrieri sociologice despre comunitate este locuirea împreună a unui grup de oameni, într-un spațiu dat, comun. De aici, de la această idee pornește studiul sistematic al comunității, care adaugă apoi și alte variabile relevante pentru construcția acestei idei. R. Nisbet adaugă alte elemente la ideea de localizare, considerând că prin comunitate se înțelege ceva ce merge cu mult dincolo de simpla comunitate locală. Termenul cuprinde toate formele de relaționare care sunt caracterizate printr-un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
gos podărit slăbesc tot mai mult motivația oamenilor de a se implica în bunul mers al satului. Cel mai important este însă faptul că oamenii asistă neputincioși la degradarea materială și morală a satului lor. Voi examina în continuare alte variabile relevante pentru a completa imaginea celor două comunități. Pământ, muncă, teritorialitate Poate că nici una din problematicile globalizării nu este atât de relevantă în discuția despre comunitate ca aceea a teritorialității, a relației cu pământul. Globalizarea aduce cu ea extrateritorialitatea, lipsa
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comunitare, implicarea în problemele comunității și informarea și interesul oamenilor față de problemele comunității și inițiativele Primăriei. Indicatorii pentru fiecare din cele trei dimensiuni (disponibili în baza 2005) sunt prezentați în Anexa 4.1. Am utilizat în plus o serie de variabile independente pentru analiza celor de mai sus: sat3 (dacă satul a fost cooperativizat sau nu), codarie (ariile culturale ale României 24) și tip-loc (gradul de dezvoltare al comunității comune sărace, mediu dezvoltate și dezvoltate) din Eurobarometrul Rural 2005 și sat1
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ocupația, educația, pentru testarea unor ipoteze de lucru. Din păcate cercetarea nu conține itemi relevanți pentru alte aspecte comunitare, în special cele culturale (credințe comune, ritualuri, obiceiuri, etc), astfel că imaginea asupra comunității pe care o voi surprinde prin analiza variabilelor de mai sus, va fi inevitabil una fragmentară. De altfel, acest risc de a nu regăsi în bazele de date folosite toți itemii de care are nevoie este unul cunoscut și acceptat pentru cercetătorul ce folosește metoda analizei secundare. Capital
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]