9,893 matches
-
folclor, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Primăria și Consiliul Local Ciucea, organizează, miercuri 23 octombrie 2013, începând cu ora 16.30, la sediul Bibliotecii Județene „O. Goga”, Calea Dorobanților nr. 104, următoarele manifestări cultural - artistice: 1. Vernisarea expoziției fotodocumentare, cu tema: „Vetre de Istorie și cultură românească: Ciucea”, care cuprinde vechi documente și acte consacrate acestei localități și aflate la Arhivele Naționale, filiala Cluj. 2. Simpozionul cu aceeași temă, în cadrul căruia vor susține comunicări acad. prof. dr. Dumitru PROTASE, prof. dr. Ioan
COMUNICAT DIN PARTEA CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352503_a_353832]
-
spornice în duh, dar și în aspirația prefacerilor bisericii materiale la care slujește, întărite, îngrijite, împodobite și înconjurate de așezăminte cu formă și rosturi nu falnice, dar solemne, nu ivite din iureșul construirii fără capăt, dar din ardoarea ctitoririi de vetre de spiritualitate creștină, civică, educațională. O caldă conversație cu părintele Dorin Ploscaru nu e o semănare cu nemodestie de laude, dar e o deșirare a ghemului unei povești care oglindește clădirea de azi a vieții materiale și spirituale a satului
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
l-au mutat silit, într-o noapte, în localitatea Sârbi - Bihor, iar ulterior, adică în anul 1968 a fost chemat la Patriarhie și trimis ca misionar în Brazilia. În anul 1972 episcopul românilor din S.U.A. - Valerian Trifa - îl cheamă la Vatra - unde își desfășoară activitatea ca stareț și duhovnic al Mănăstirii „Înălțarea Domnului”, iar din anul 1988 se retrage la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Rives Junction, Michigan, SUA. Cu toate acestea nu a fost scos în evidență decât primul strat
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
da viață, căci adevărul consistă în a închipui lucrurile așa cum le vede Dumnezeu: cine crede în mine, nu va muri în veci. Credința a îndreptat vremile strâmbe, a alungat stafiile, a ars nelegiuirile și a adus icoana lui Brâncoveanu în vatra sufletului nostru, atât de doritor de îndreptare. După un șir de trădări, după o întemnițare crudă, strivitoare, Vodă Brâncoveanu și-a privit timpul petrecut în veac realizând că doar Cuvântul care a biruit moartea îl poate ajuta, îl poate îmbrățișa
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
IX-lea Monomachos le-a dat pământ, ulterior creștinându-i. Kegen a primit astfel titlul de patriciu și trei cetăți la Dunăre ca vasali. Numele de Pecineaga i s-a dat comunei în anul 1923. În urma unor descoperiri arheologice, în vatra localității s-a descoperit o pardoseală de cărămidă a unui edificiu roman, datând de prin secolul IV e.n. precum și monede din epoca romană, iar pe teritoriul satului Vânători, s-au scos la lumină urme din epoca elenistica, deci se poate
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
Peceneaga (jud. Tulcea), Pecineaga (jud. Constanța), pădurea Peceneaga (jud. Brăila) și muntele Picineagul (în fostul județMuscel). Comuna, într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940), deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători, aparținând ca administrație comunei Pecineaga. Prin 1882 -1883 a urmat în Dobrogea, migrația mocanilor oieri din zona Sibiului și al Brașovului, urmată la puțin timp de cei din partea Brăilei prin 1884, când vreo 30 de noi familii sosite
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
pentru că în anul 1857, în ziua cu pricina avusese loc la New York o manifestație de amploare - protestul țesătoarelor care revendicau abolirea valorilor tradiționale și a celor religioase, „în spiritul ateo-materialist al stîngii revoluționare”. Revenind la țara noastră, descoperirile arheologice din vetrele strămoșești, mai precis Schela Cladovei, o așezare preistorică veche de opt mii de ani, au dat la iveală șiraguri de pietricele de rîu vopsite în alb și roșu. Potrivit cercetătorilor, micile pietre colorate erau înșirate pe ață și se purtau
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
vin, din cel bun,/ dăruit de stăpân./ Altfel,/ odaia se năruie-n pulberi solare.//...// A sare miroase petala de măr,/ până și-agrafa de aur/ din negrul meu păr/ respiră, în noapte,/ catrene.//...// Mânzul cel alb nechează a drum,/ în vatra plesnită a iernii,/ acum,/ întreg a rămas doar pocalul/ cu urma subțire a buzei de scrum.” („A sare miroase petala de măr”); „Strigătul cocoșului/ sfâșie pleoapa grea/ a dimineții./ Complici,/ el și ea/ se întorc/ fiecare/ pe altă parte.” („Clovnii
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
serii e strânsă-n vitralii albastre cromatica lor stinsă încă arde solitar la balcoane sau pe prispe de aur din legendele cavalerului alb aripi de foșnet de păsări ori tălăngi de mioare mi-amintesc de dorul de pământ din vechea vatră unde murgul sirep al morții fuge pe câmpia desmorțită de aburul dimineților de vară când razele soarelui cad ca reflectoarele pe marea scenă a naturii of valery te-ai metamorfozat în pillat care strânge mierea de aur în bărdace de
LOGOS ŞI EROS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351272_a_352601]
-
strâmt și demodat. Contesă, toamna asta nu mă lasă La mine să te chem, iar, în palat. Te invit la dans, doar noi într-un tangou. Crivățul ne saltă prin mansarde. Turțurii vor crește trași la indigou. Niciun foc în vatră nu va arde. Vom dansa pe gheață până la finiș, Înotând prin valuri de zăpadă. Azi, contesă, suntem titluri de afiș, Dar mâine... cortina o să cadă! Referință Bibliografică: E toamna asta ca o agonie... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
E TOAMNA ASTA CA O AGONIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351299_a_352628]
-
s-au spus la han, multe cât frunzele copacilor, dar au zburat și ele odată cu frunzișul toamnelor. Multe oale s-au spart aici, oameni buni, mulți peștișori din râul ista ce-o dat nume țării, mrene și cleni, prăjiți pe vatră în talgere de lut, au crănțănit drumeții timpului. Au mistuit crapi și cârlani la proțap, au molfăit, în plăcinte poale-n brâu, brânza multor turme de oi de pe-aici ori dinspre munte, unele fiind, poate, ale lui Nechifor Lipan
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
Damen passo doble”, un volum de publicistica, și "Amor prohibit/Die verbotene liebe”, volum de versuri cu traducere în limba germană, care au prins viața grație strădaniilor Editurii "Nico”. Evenimentul a fost organizat de Despărțământul județean Mureș al ASTREI, Revista "Vatra Veche” și cotidianul "Cuvântul liber”. Au participat numeroși iubitori de carte și, evident, prieteni ai autoarei, căreia i se contura, parcă, o seară de excepție. Cei care au dorit să-și exprime opinia în privința aparițiilor editoriale ale autoarei au fost
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
a prăpădit Vecinii s-au certat s-au alungat și Apoi s-au mutat, ulița e pustie, nu un Cântec, nu un joc, câinii nu mai latră Găini, iepurași, viței și purcei cu toții Au dispărut; Jușca, pisica, stătea covrig Pe vatra albă și veche a lui bunica Aburi de pâine proaspătă, caldă, lapte De vacă, pere din pom, prune uscate Sunt numai în vis, îmi amintesc cu drag Suflet nostalgic, lacrimi în ochi îmi aburesc Vederea, Măicuța a murit, casa s-
MĂICUŢA de STELLA REEVES în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351321_a_352650]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 699 din 29 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poezii de Ion I. Părăianu TOTU-N LUME ... Suflă vântul cu putere peste leagănul de piatră și mai șterge din durere celor ce-au rămas pe vatră . Crucile parcă-s mai albe, de ne'nțeles este scrisul; florile spânzură salbe spălate prea des cu plânsul . În firidă, jos, pe soclu pâlpâie o lumânare, iar din poza, cu monoclu, trist privește mama-n zare . Într-un brad de pe
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351358_a_352687]
-
patru veterani cu gospodăriile la Miroslovești, judetul Iași, comună aflată pe frontul Moldovei, rupt la 23 august 1944, are o noimă pentru demersul basarabeanului Vasile Șoimaru, căci aceste locuri au semnificația frângerii celeilalte aripi a speranței readucerii pământurilor românești la Vatra Neamului. Osteneala autoasumată a intelectualului basarabean pe drumurile dintre fluviul Don și râul Moldova e un pilduitor omagiu pentru ceea ce a reprezintat exemplul de demnitate si de jertfă al Armatei Romane, dăruit idealului Unității Naționale. Referință Bibliografică: COTUL DONULUI 1942
EROISM, JERTFĂ, TRĂDARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351332_a_352661]
-
Acasă > Manuscris > Cugetări > ȚARA MEA Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 699 din 29 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Țara mea Țara mea este vatra pe care ard focurile în jurul cărora s-au adunat serile strămoșii noștri, unde au spus nepoților basmele cu Feti Frumoși, Ilene Cosânzene și zmei. Este Plaiul mioritic sacralizat în scrierile sale de poetul Lucian Blaga! Țara mea este aerul pe
ŢARA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351364_a_352693]
-
se joace cu „mărgelele de cristal”, cu acea bucurie atât de rară a sufletelor care nu s-au îndepărtat niciodată de candoarea copilăriei. Cu peste trei decenii în urmă, marele scriitor Romulus Guga semnala calitățile prietenului nostru, Romeo, în revista VATRA, aflată și ea, pe atunci, în rândul întâi al publicațiilor literare românești: „Recrudescențele lirice - exemplificate copios prin năstrușnice versuri, citate ca modele de cum nu trebuie scrisă poezia - se datorează, poate, și căderii în dizgrație a genului satiric. Considerând necesară stimularea
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
al publicațiilor literare românești: „Recrudescențele lirice - exemplificate copios prin năstrușnice versuri, citate ca modele de cum nu trebuie scrisă poezia - se datorează, poate, și căderii în dizgrație a genului satiric. Considerând necesară stimularea genului, vă prezentăm o promisiune târgumureșeană: Romeo Morari”. (Vatra, nr.24, 20 martie 1973). Cartea este prefațată cu măiestrie de două personalități emblematice ale intelectualității mureșene (și nu numai), domna prof.univ.dr. Voica Foișoreanu-Guga, care își intitulează expozeul „Frumoșii nebuni ai marilor orașe” (citându-l pe prozatorul Fănuș Neagu), și
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
Peutingeriană). Hercules, despre care anticii spun că era pelasg, recunoscut în legendele românești ca fiind Iovan Iorgovan „fecior de mocan”(I. Teodorescu-Poezii Populare), mai are, la egipteni, epitetul de Gigon (Hesychius). ” (Prof. Maria Ciornei) Lângă Caransebeș este menționată așezarea Gagni, vatră a acestor gugani străvechi. „Gagate” sau „ambra vrăjitoarelor” (cărbune sapropelic) este piatra sacră a planetei Pluto. Sumerienii numeau Gugu - „cel care arată calea” - planeta Pluto. Legendele lor spun că preotul zeificat care slujea templul lui Pluto era Saue - Isimud, „Cel
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
lumea, care a găsit răspunsul marilor întrebări existențiale, care știe că veșnicia s-a născut la sat, și pentru care AXIS MUNDI este pământul din care s-a ridicat în lumină, casa părintească, satul, cu biserica, datinile și jocul din vatra satului. Dacă citim noua carte a lui Mircea Istrate (cu o Prefață de Cezarina Adamescu) în cheia prolificului poet care ne-a obișnuit cu poezie patriotică, admirabilă, putem conchide că autorul răzbună, cu încă o carte, perioada de tăcere în
MIRCEA DORIN ISTRATE- SATULE, BURIC DE LUME , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351348_a_352677]
-
l-ați secat de tot! Nu-i permiteți să facă un act de dreptate, în Țara cvasi-democratică a Românilor, care, sub elitele voastre, tind să devină din ce în ce mai puțini, mai impuri, mai imorali, mai debusolați și mai străini, de propria lor vatră?! Alexandru OBLU București iulie 2012 Referință Bibliografică: Alexandru OBLU - ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” / Alexandru Oblu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 557, Anul II, 10 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Alexandru Oblu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
din chirpici, noroi sau praf, fumuri împrăștiate din bucătării în aer liber sub șetre cu acoperiș din stuf și carton, cu sobe tencuite în fugă din amestecul paielor cu pământ galbui lipicios și apă scoasă cu căldarea din puțuri, cu vetre în care ardeau alene cu flacără pâlpâindă ciocălăi uscați de porumb, vreascuri rămase de la toaletarea pomilor roditori sau curățirea aracilor din vii, găteje de oțetari sau arbuști pitici. Adierea vântoaselor dinspre lac și cherhana, praful ridicat ca o ecranare a
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
ficăței de doine populare, mușchiuleț de pătrunjel prăjit în untură de metaforă picantă, șuncă de ghicitori, sarmale de umor alb, cozonaci de trohei însiropați cu tril de privighetoare, mujdei de epitete ornante, cârnați epici și gogonele lirice, toate acestea, din vetrele noastre culturale, din bidoanele noastre literare, păstrate din moși-strămoși și din muici-strămuici, alături de vin divin și nemuritoare țuici. S-aveți poftă șchioapă!, salivă, ioc!,crampe, neam-deloc! Să ne vedem la anu mai ușori și cu capul, plin de fluturi, în
URĂ, URĂRI, URĂTURI ŞI MURĂTURI de JANET NICĂ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350846_a_352175]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PLOUĂ NOAPTEA CU PITICI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Unii dintre ei se-ntorc După cum îi cheamă vatra Soarele-ncălzește piatra La intrare în New York Brațe de statuie reci Sugerând diurn căldura De pe care cade zgura, Cum cad boabele din teci Libertate - o parolă Care nu mai are miez Fiecare fa diez Un pretext de farandolă Câte goarne
PLOUĂ NOAPTEA CU PITICI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350841_a_352170]
-
limba română. Adevărat că o mai iau în răspăr “analfabetele” cu patru clase primare de la români, că nu știe sârmana intelectuală cum să scape de gură lor... Apropo, aceste femei cu patru clase primare de la români au păstrat focul în vatra românească basarabeana. Mamelor noastre le datorăm în cea mai mare măsură, faptul că astăzi, Basarabia mai simte românește.
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]