2,039 matches
-
pe care vreți. Iar dacă sunteți nehotărâți - ca mine -, citiți-le pe amândouă și alegeți. Epilog 1 pentru pesimiști E luni, 14 mai, ora 5.59. Lionel sare în capul oaselor, ca un arc. Se uită spre masă. Vede că vaza e goală: buchetul de flori a dispărut. Se ridică puțin mai sus: vede că lipsește și o felie de tort. Se întoarce spre balcon: își vede lămâiul - de un verde strălucitor - purtând o unică lămâie, mare și galbenă. Coboară din
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Se privește în oglindă. În oglindă nu e nimeni. Epilog 2 pentru optimiști E luni, 14 mai, ora 5.59. Lionel sare în capul oaselor, ca un arc. Se uită spre masă: vede că buchetul de flori e tot în vază. Se ridică puțin mai sus: vede că tortul e neatins. Se întoarce spre balcon: își vede lămâiul - de un verde strălucitor - purtând o unică lămâie, mare și galbenă. Se gândește: cu o singură lămâie nu se face limoncello. Coboară din
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cutremure, adică, unde diferența dintre gradul 2 și gradul 3 Richter este mai mică decât între 7,2 și 7,3. Reacție nucleară, fatală, șoc, explica profesorul. „Da, da, înțeleg“, aproba resemnată gazda, mai aranjând fața de masă, mai mutând vaza cu nelipsitele flori aduse de gentilul domn profesor. Tolea vorbea deja despre mecanismul de creștere a taxelor prin amenzi de circulație, pentru gunoiul din fața casei, pentru tulburarea liniștii publice și trecea imediat la mișcarea ecologistă, imposibilă într-o țară ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
verzi, care flanchează o mică măsuță albă, așezată în fața unei canapele identice cu fotoliile. — Tu ai rămas tu... Ai cumva invitați, Irina? — Aș spune că nu. Aștept un amic, nu e musafir, răspunde din bucătărie gazda, aranjând florile într-o vază. — O, nici eu nu mă consider musafir, deși nu îndrăznesc să revendic chiar titlul de prieten. Prietenultău... — Nu, e vorba de altcineva... se grăbește Irina să întrerupă reveriile. Revine în cameră cu o vază înaltăși cilindrică, de aramă. Am chemat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
bucătărie gazda, aranjând florile într-o vază. — O, nici eu nu mă consider musafir, deși nu îndrăznesc să revendic chiar titlul de prieten. Prietenultău... — Nu, e vorba de altcineva... se grăbește Irina să întrerupă reveriile. Revine în cameră cu o vază înaltăși cilindrică, de aramă. Am chemat un vechi amic, sămai stăm de vorbă. Nu știe că e ziua mea. Numai așa,sănu fiu singură. Mă calmează. Tăcerea, discreția, oboseala lui... Și înverșunarea ascunsă, zavorâtă. Neclintită, da... Se așază pe celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în lichidul acela, apoi suflau în el și la capătul celălalt apăreau niște bule ca niște baloane de săpun care, pe măsură ce se sufla în ele creșteau și își schimbau forma până ce ușor-ușor începea să se contureze o formă anume: o vază pentru flori, un obiect ornamental sau diferite alte obiecte cu forme armonioase. Copiii priveau fascinați de acele forme în continuă shimbare, unele dintre ele chiar colorate. Să mergem mai departe, copii. În sala unde intraseră era o masă uriașă în jurul
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
acele forme în continuă shimbare, unele dintre ele chiar colorate. Să mergem mai departe, copii. În sala unde intraseră era o masă uriașă în jurul căreia erau așezate multe femei care pictau în diverse culori și modele acele obiecte de sticlă: vaze, căni, farfurii, bibelouri. Viviana privea fascinată, era ca la ora de desen când lucra cu acuarele și pensule. Tare mult i-ar fi plăcut să poată picta și ea măcar un singur obiect. Vino mai aproape, o îndemnă o muncitoare
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
le păstrezi ca amintire. Mulțumesc! Femeia îi zâmbi și își văzu în continuare de lucrul său. Haideți să mergem, copii! le spuse ghidul. Atunci, Viviana observă că fiecare copil primise câte un obiect din sticlă: un pește, o floare, o vază mai micuță. Pot să păstreze obiectele? întrebă tovarășa învățătoare. Da, sunt oricum rebuturi. Știți, pentru export se lucrează cu exigență. Îi conduse apoi într-o sală de expoziție, unde erau expuse tot felul de obiecte de o rară frumusețe, dar
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
în care Goncea îl vizită pe Băcănel-Obănceanu, era chiar ajunul Sfinților Mihail și Gavriil. Mantinela cocea ceva la bucătărie. Bătrânul Afinoghiu aranja pe o măsuță de la fereastră un portret al Regelui Mihai I, un buchet de flori uscate, într-o vază roșie, o bucată de bentiță tricoloră și câteva decupaje din presa anilor ’30-’40, în care erau fotografii ale ale Marelui Voievod de Alba Iulia, cum se intitula pe atunci viitorul ultim rege al românilor, împreună cu tatăl său, Carol al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de lemne, dând parcă să zboare. Pintenatul se prăbuși, după un rotocol scurt în aer, peste o găină ce trăgea să scoată o râmă de sub o cioată de salcâm. Femeia de la lumânări ieși din biserică și aruncă apa dintr-o vază de flori. Un fel de vază. O sticlă de plastic de bere „Comandor Günther“, tăiată pe la mijloc. Îl văzu pe popa Băncilă urmărind cum cocoșul acela calcă găina. Se apropie de el. - Mașina asta nu prea o mai umblă părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Pintenatul se prăbuși, după un rotocol scurt în aer, peste o găină ce trăgea să scoată o râmă de sub o cioată de salcâm. Femeia de la lumânări ieși din biserică și aruncă apa dintr-o vază de flori. Un fel de vază. O sticlă de plastic de bere „Comandor Günther“, tăiată pe la mijloc. Îl văzu pe popa Băncilă urmărind cum cocoșul acela calcă găina. Se apropie de el. - Mașina asta nu prea o mai umblă părintele. Decât doar la vreun maslu, vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
aștept, Vlad joacè cu piesele albe și are prima mutare, atac dublu cu damă din deschidere, în varianta din apèrarea sicilianè, Vlad conduce jocul atacând pe flancul regelui, înaintând cu pionii g și h, ea terminè cu florile și, apucând vaza, trece în cealaltè camerè, eu o urmez învèluind-o din spate cu o privire lucidè de prèdètor, negrul va acționa pe flancul damei, deschizându-și prin înaintarea pionilor drum spre mijlocul tablei, cautè un loc pentru vaza cu flori și, strategic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cu florile și, apucând vaza, trece în cealaltè camerè, eu o urmez învèluind-o din spate cu o privire lucidè de prèdètor, negrul va acționa pe flancul damei, deschizându-și prin înaintarea pionilor drum spre mijlocul tablei, cautè un loc pentru vaza cu flori și, strategic, aștept sè se așeze ea întâi, dacè s-ar fi așezat pe fotoliu, dar, nu, alege canapeaua, eu așezându-mè foarte aproape de ea pe canapea, avantaj cu cal în d5, albul ezitè, Observând cè sunt nebèrbierit, mè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
ajutè sè vèd ceea ce altèdatè îmi imaginăm numai, Matei recunoaște din descrieri încèperea în care, de atâtea ori, niște acorduri simple și vrèjite de pian l-au smuls din somnul de dinaintea nașterii, atrègându-l în luminè, Îmi amintesc, mai ales, de vază mare de porțelan chinezesc, pictatè în culori vii, vaza pe care pèrinții ei o aduseserè din Chină și pe care mama, din precauție, a mutat-o de pe pian undeva pe o comodè, temându-se că fiica ei, din neatenție, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
recunoaște din descrieri încèperea în care, de atâtea ori, niște acorduri simple și vrèjite de pian l-au smuls din somnul de dinaintea nașterii, atrègându-l în luminè, Îmi amintesc, mai ales, de vază mare de porțelan chinezesc, pictatè în culori vii, vaza pe care pèrinții ei o aduseserè din Chină și pe care mama, din precauție, a mutat-o de pe pian undeva pe o comodè, temându-se că fiica ei, din neatenție, atunci când grèbitè își aruncă caietele de note muzicale pe pian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
și pe care mama, din precauție, a mutat-o de pe pian undeva pe o comodè, temându-se că fiica ei, din neatenție, atunci când grèbitè își aruncă caietele de note muzicale pe pian sè n-o rèstoarne și s-o spargè, Vaza aceea, își amintește Matei, se reflectă în oglindă mare, ovalè, încadratè într-o ramè de lemn sculptat, situatè pe perete, deasupra mèsuței cu serviciul de ceai de argint, Vrei sè-ți spun unde mè ascundeam? Da! îmi spune taină locului ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
la tine, rege, să cer pe-Arald al meu". De-ai fi cerut pământul cu Roma lui antică, Coroanele ce regii pe frunte le așează, Și stelele ce vecinic pe ceruri colindează, Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai vrei pe Arald, căci nu mai vrei nimică. Ah! unde-i vremea ceea, când eu cercam un vad Să ies la lumea largă... și fost-ar fi mai bine Ca niciodată-n vieață să nu te
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
furie, cu fața roșie ca focul, e nevoie de trei polițiști-bărbați ca s-o țintuiască de perete. Și chiar și atunci răcnește: „Curvă! Târâtură! Lăsați-mă, cretinilor, lăsați-mă să-i rup gâtul!“, până când Charlotte intră în baie cu o vază cu garoafe, zvârle florile pe jos și toată apa i-o toarnă doamnei Jim în cap și pe față, stropind și o polițistă. Charlotte e uluitoare. Exact de asta era nevoie. Doamna Jim amuțește și intră în stare de șoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
să mă răzbun, tu știi că pentru tine fac totul, mirele meu, așa cum sunt între patru pereți, sunt mai liberă decât Mama, nu-i nimic, am să improvizez, să zicem că perdeaua e rochia mea de mireasă, florile false din vază sunt buchetul meu de nuntă, nici nu știe Mama te rog să nu-i spui, Mitică rochia de pe Ea, croită de mine în atâția ani, fir cu fir, e rochia așteptării, e țesută cu dragoste, paietele pieptarului sunt lacrimile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cărei adepți sunt. Invitat în casă, vezi emisiuni din urmă cu 50 de ani, alb-negru, deși aparatul e de ultimă generație și antena parabolică își deschide gura spre cer. În biblioteci zac cartonate tomuri marxist-leniniste. Steagul roșu sovietic înfipt în vaza cu flori, pozele de combatanți din războaiele mondiale și decorațiile generalului Averescu precum și crucea de fier hitleristă. Copiii uită să-și șteargă nasul, femeile stau cu mâinile în poale și se uită golite de idei la ecranul cu femei îmbrăcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
tot Domnului, cum este scris în legea lui Moise, în mijlocul bucuriilor și cîntărilor; după rînduiala lui David. 19. A pus ușieri la porțile Casei Domnului, ca să nu intre nimeni spurcat prin ceva. 20. A luat pe sutași, pe oamenii cu vază, pe cei ce aveau putere peste popor, și pe tot poporul țării și a coborît pe împărat din Casa Domnului. Au intrat în casa împăratului pe poarta de sus, și au pus pe împărat pe scaunul de domnie al împărăției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
un băiețel de 3,800 Kg. Stăteam Într o rezervă și prin geamul Întredeschis, razele blânde ale soarelui Îmi mângâiau fața. Am deschis ochii cu oarecare teamă și am privit În jur: eram Înconjurată de jucării, baloane, iar În două vaze se aflau flori albe și roșii, care te Îmbătau cu parfumul lor. Am zâmbit amar... La un moment dat a intrat una dintre asistentele care a asistat la naștere. Bună dimineața! Cum se simte tânăra și frumoasa mămică? Bine, mulțumesc
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
bănuitori. Dacă vine cineva de la Paris, nu înseamnă neapărat că e colaboraționist. —Trebuia să vii să-mi spui mie, zise Roche. Fata se întoarse spre Charlot: — Nici măcar nu ne trecea prin gând că pe-aici locuiește așa un om de vază, ce zici? Roche atinse căluțul cu biciul și căruța o luă din loc; de la depărtare, se văzu brațul retezat al lui Roche, ca un ciomag de lemn, ascuns în mâneca întoarsă și cusută deasupra cotului. — Acum ți-ai mai făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Sfinții Arhangheli Toți sfinții din calendare ne fac mai frumoasă viața; luminoasă este fața florilor când râd la soare! Sfinții-Arhangheli, din contrarii, fac în lume armonia; când lucrată-n noi e via trecem lesne peste-avarii. Sentimente inocente schimbă florile în vază; cât de mult ne luminează calendarele prezente! Numai aripi printre astre, trecem peste orice-abis cu tăria unui vis și emoțiile noastre. Bucuriile adânci unde-și află rost credința, ne veghează-n veci ființa cu-ale spiritului stânci. 2012 Cu brăduțul
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
frumoși, și că nu e un salon obișnuit de coafură. Se vede până și prin vitrină că e scump. Oglinzile în fața cărora se gătesc clienții sunt plasate pe fiecare perete, iar între ele, două mese vechi și rotunde susțin niște vaze chinezești, pline de crini albi imenși. Mai sunt acolo și niște canapele imense de pluș, așezate una în fața celeilalte, pe care stau nervoase persoanele cu programare, răsfoind reviste specializate ca să-și găsească coafura perfectă înainte de întâlnirea cu foarfeca. Geraldine merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]