3,681 matches
-
fi și aplaudat poate, strigând ca proștii: bis! Creatorul, care de pe atunci încă îl dispensase de conservator, unde nu mai avea ce să învețe, potrivindu-i între sprâncene un nas fără pereche, i-a htărăzit și-un nume pe măsură, vestind ca o reclamă, organul epocal: Tănase! S-ar fi putut să-l cheme oare Tita Rufo sau Talleyrand? Imposibil! De data aceasta, marele arhitect al universului a, cum se zice, nirnerit-o. Toate însușirile genului, Tănase le întrunește la superlativ: înfățișare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-a apropiat (bis). Din ceruri, din ceruri vă vine-ncoronat Ca un împărat, ca un împărat De la Dumnezeu cel sfânt și binecuvântat. Bucur Și iată, și iată, că vine-ncoronat cu flori ca o mireasă. Anul Nou Eu sunt Anul nou vestit De lume foarte dorit (bis). Ah! Ce îngozitor am obosit până am ajuns pe acest pământ, căci Dumenzeu din ceruri m-a trimis pe Anul Vechi să-l găsesc și de pe acest pământ să-l gonesc. - Bună ziua (seara) veterane. Anul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Atunci, Irod, chemând în ascuns pe magi, a aflat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat Steaua. “Și, trimițându-i la Bethleem, le-a zis Mergeți și cercetați cu de-amănuntul despre Prunc și dacă Îl veți afla, vestiți-mi și mie, ca, venind și eu, să mă închin Lui. Iar ei, ascultând pe rege, au plecat și iată, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit și a stat deasupra, unde era pruncul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pre poporul Israil". Atunci Irod într-ascuns chemând pe magi, i-a ispitit despre vremea când s-a arătat steaua. Și trimițându-i în Bethleem. Le-a zis: - Merge-ți, cercetați unde este pruncul. Dacă îl veți afla, să-mi vestiți și mie, ca și eu venind să mă închin lui. Iar ei, ascultând pe Împăratul s-au dus. Și iată steaua, pe care o văzuseră la răsărit, mergea înaintea lor, până a venit și a stătut deasupra, unde era pruncul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Care s-au scris mai-nainte s-au 'plinit precum și scrie Moise la cartea întâie O, o, o minune! De la răsărit răsare O stea cu lumină mare. Razele ei răspândește, Pe trei magi călăuzește O, o, o minune! Steaua magilor vestește, Vifleemul îl primește Și din prorocia rară Pe Mesia îl aflară. O, o, o minune! Lăudând întru mulțumire, Mărire întru-nălțime, Pe pământ împăciuire la oameni bună- nvoire. O, o, o minune! Domn, Domn Am plecat să colindăm Domn, Domn
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
in brate sa purtatu. Cu chip de om a venitu Și pe noi ne-a mântuitu. Fiecare vers se cânta de doua ori, după care, Refrenul. Steaua sus răsare Steaua sus răsare Ca o taină mare Steaua strălucește Și lumii vestește Că astăzi Curata Preanevinovata Fecioara Maria Naște pe Mesia Magii cum zăriră Steaua și porniră Mergând după raza Pe Hristos să-l vază Și dacă porniră Îndată-L găsiră La Dânsul intrară Și se închinară Cu daruri gătite Lui Hristos
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug, Pentru brazda de sub plug. Doamne binecuvântează, Casa care o urează Plugușor cu patru boi, Plugușor mânat de noi. Sus pe cer că strălucește, O stea mare ce vestește Că se curmă de acum Al nevoilor greu drum; Asta-i steaua românească A unirii Și-a-nfrățirii, Stea de viață, stea de spor, Stea de bine-n viitor. Fă-o, Doamne, să lucească Steaua noastră românească Și să stea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
În noaptea în care le-apărut îngerul ca să le anunțe vestea nașterii lui Cristos, nătângul nu înțelese cuvintele sale. Dar cuprins de strălucirea înferului, căzu și el în genunchi. Când ceilalți voiră să meargă în căutarea pruncului, așa cum le-o vestiseră îngerii, a vrut să meargă cu ei. Dar păstorilor le era rușine cu el, căci hainele-i erau rupte, barba aspră, iar expresia feței urâtă. De aceea îi spuseră: “Rămâi aici, la oi și la foc! Copilul pe care-l
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
casă-ne Crăciunul Și când târziu ne biruia Pe vatra caldă somnul, Prin vis vedeam tot flori de măr Și-n fașe mic pe Domnul. Colind de Vasile C. Merticariu Doamne sfinte, împărate, Prin cetăți și pe la sate Copilașii te vestesc Fecioraș dumnezeiesc. La ferestre luminoase Glasuri de copii, sfioase, Se aud vestind mereu Nașterea lui Dumnezeu. Gospodarii ies afară Să asculte-n prag de seară Ale pruncilor cuvinte, Răsplătindu-i cu plăcinte. Să lăudăm pe Dumnezeu de Nichifor Crainic Să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Prin vis vedeam tot flori de măr Și-n fașe mic pe Domnul. Colind de Vasile C. Merticariu Doamne sfinte, împărate, Prin cetăți și pe la sate Copilașii te vestesc Fecioraș dumnezeiesc. La ferestre luminoase Glasuri de copii, sfioase, Se aud vestind mereu Nașterea lui Dumnezeu. Gospodarii ies afară Să asculte-n prag de seară Ale pruncilor cuvinte, Răsplătindu-i cu plăcinte. Să lăudăm pe Dumnezeu de Nichifor Crainic Să lăudăm pe Dumnezeu Și să-l mărim, popoare, Că ne-a trimis
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în profunzimi nebănuite inițial, sunt dezvăluite și înfățișate publicului larg prin ecourile retorice sau scrierile elaborate. Așadar, interpretul mijlocește aici comunicarea și comuniunea dintre adâncurile lumii și conștiința umană nu întâmplător fiind asemuit cu zeul elen Hermes, marele mesager ce vestea oamenilor voința zeilor decriptând-o și aducea zeilor opțiunile oamenilor. Dar interpretul mai poate fi asemuit divinității romane cu două chipuri Patulcius, care, în timp de război, privea vigilent deopotrivă în fața și înapoia sa, deoarece și el deține două fețe
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
pentru a reinsera la un nivel superior. Una dintre cele mai consultate descrieri ale acestui eveniment radical este reprezentată de Apocalipsa lui Ioan Teologul, text-imagine de referință pentru interpretarea și asumarea creștină a finalului de lume. Revelația oferită aici omenirii vestește, asemeni menționărilor cristice despre sfârșitul lumii, trei faze succesive ale acestui final universal: întâmplările dramatice prevestitoare, spargerea imanentului și paralizarea mistică a istoriei prin apariția transcendentă a Divinității și Judecata de Apoi. Dar ce înseamnă că această revelație pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Cine intră într-o asemenea sală de expoziții, deținând scânteia credinței în Divin, se aseamănă cu vizitatorul îndrăgostit de artă care vizitează un muzeu unde sunt expuse capodopere picturale. Iar misticul, ce i-a fost dăruită revelația spre a-i vesti mesajul și imaginea, poate fi asemuit, aici, cu pictorul căruia i-a fost oferită inspirația dublată de talent având drept menire a vieții sale rostuirea și lăsarea peste secole a operelor plastice. Dintr-o astfel de perspectivă analogică, actul dăruirii
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
eternitatea izbăvitoare. În cazul sunetelor de trâmbiță evocate de textul Apocalipsei, situația este profund modoficată. Îngerii sună din trâmbițe, iar nenorocirile copleșitoare coboară peste omenire, una după alta, urmând semnalul de start al fiecărei trâmbițări. Dar, în acest context, trâmbițarea vestește unei mase umane surde deplin, unei mulțimi care nu doar că nu știe a asculta mesajele divine, dar nici nu se dovedește capabiă să le audă măcar. Îngerii știu grosierul acestor suflete și totuși le trâmbițează vestea plăgilor ce vor
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
din Sibiu, deprinde meșteșugul de a vindeca bolile de ochi, pe care îl practică neoficial până când obține diploma de magistru chirurg la Facultatea de Medicină din Viena (1774), în urma frecventării unor cursuri de specialitate și a unui examen cu profesori vestiți de oculistică. După un stagiu în Banat, este numit în 1777 medic oculist al Transilvaniei, cu sediul la Sibiu. Ajunge celebru în întregul imperiu (dar și în Țările Române), astfel încât în 1791 i se creează o catedră la Liceul Medico-Chirurgical
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288832_a_290161]
-
ceea ce era cam același lucru) în mijlocul tîlharilor care bîntuiau prin acea regiune (cf. Cîntul 17, 245 și urm.). Nu avem însă informații despre inițiative autonome ale lui Ambrozie sau ale altora care să aibă drept scop declarat creștinarea germanilor. Este vestită „misiunea” episcopului Wulfila printre ei; însă Eusebiu de Nicomedia îl trimisese pe Wulfila în 341 pentru că era nu episcopul tuturor goților în general, ci al creștinilor care trăiau în regiunile unde locuiau goții, probabil prizonieri ai barbarilor sau descendenți ai
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
temele tratate de cultura creștină în secolul al VI-lea sînt mai cu seamă literare, autorii fiind mai puțin interesați de gîndirea sau controversele teologice. însă condițiile politice și sociale se schimbă în secolul al VI-lea. în Gallia fuseseră vestite, și au continuat să fie în tot secolul al V-lea, școlile de retorică care au încurajat cultivarea asiduă a poeziei, a omileticii, a narațiunii istorice. însă, o dată cu stabilirea definitivă în Gallia a invadatorilor franci, o populație mult mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din Saragoza. Bineînțeles, nu trebuie să căutăm în Origini etimologii în sensul științific al termenului, așa cum ne-a obișnuit lingvistica modernă, pentru că nu vom găsi altceva decît metoda, aproape întotdeauna arbitrară, a anticilor: în cultura latină, cel mai mare învățat, vestit pentru folosirea metodei etimologice, fusese Varro, iar Isidor face legătura cu el, reprezentînd ultima verigă dintr-o tradiție care numără mulți intermediari între scriitorul păgîn și eruditul din Sevilia. însă, lăsînd la o parte metoda, pentru că nu-i putem cere
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
drumul evangheliei de la Ierusalim la Roma, a vrut să creeze o scenă prin care să ilustreze tema întîlnirii dintre mesajul lui Isus și tradiția culturală elenistică și a plasat-o chiar în centrul acesteia. în Areopag, Pavel rostește un discurs vestindu-l pe Dumnezeu creatorul universului, care a vrut ca oamenii să-l caute pe pipăite, pornind de la lucrările sale, iar acum îi îndeamnă să se îndrepte către El și să iasă din epoca neștiinței, în vederea Judecății de Apoi și a
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
l-ați izgonit, / Lăsându-l cu-a sa fiică pradă mării! / Și marea v-a plătit ticăloșia; / Căci soarta, care-amână, dar nu uită, / A asmuțit asupra voastră apa, / Și țărmul, și puterile. Acestea / Ți-au luat, Alonso, fiul, și-ți vestesc / Sfârșit încet, mai crud ca cel năprasnic, / Pândindu-te, în fiecare clipă, / În tot ce faci; urgia ce v-așteaptă / Pe insula aceasta oropsită / N-o poate-ndepărta decât căința / Și-o viață preacurată.“ Și, procedând așa, chiar le stârnește
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
I cu laude, participarea în Intertoto fiind un vis (împlinit) pentru numeroșii susținători din tribună cărora Adrian le-ar putea spune: "V-am dat fotbal... să-l păziți Ca pe-un lăcaș de muze Cu el, în țări veți fi vestiți Ca performeri... cu (multe) vise !" Foarte purtat în străinătate, ca om a ținut întotdeauna la imaginea sa publică și a înțeles cel mai bine încotro bat vânturile economiei de piață în România. Oricâtă legendă s-ar crea în jurul lui Adrian
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
piese de teatru și niște studii despre literatura română. Nu strică să ai și spirit critic. 112 ION IRIMESCU: Îmi omor timpul cu prostioare... Maestre, sunt bucuros că vă întâlnesc în noul veac de existență și vă aduc de la Bacău vestea că, la Galeriile AdHoc ale Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național s-a vernisat, pe 26 februarie, o expoziție cu desenele dumneavoastră. Cu ce gânduri ați pășit în cel de-al doilea secol? Gândurile în aceste zile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
rusești, iar cea rusă cu elemente moldovenești. footnote> , acel lexic era împodobit cu flexiuni rusești, iar în cazul contrar cu cele românești. De altfel și rușii pripășiți în Basarabia foarte ușor își însușeau în acest mediu accentul și stilul local, vestit sub denumirea de «dialect basarabean»“ (1, 92 - 93). La revenirea din Siberia, Vania îl întîlnește pe Petre Constantinovici Bîrsianu, același cu cel numit mai înainte Petrache Bîrseanu, care „îl salută pe Vania cu o voce plîngătoare și tremurătoare. Eu m-
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
păstrarea unității culturale ni se impune necesitatea politică. Nu din fericita coincidență a evenimentelor, nici din bunătatea altora va ieși România cea mare. Nu Liga hotărăște ceasul jertfei. Simte însă că ceasul se apropie. Și fiindcă simte acest lucru, Liga vestește pe toți românii să fie gata“ <footnote „Adevărul“, 26 decembrie 1914. footnote> . Dar încă de înaintea congresului prin care Liga își schimba numele, se afirma fără ocolișuri „nevoia unei acțiuni imediate pentru dezrobirea ținuturilor românești din Austro-Ungaria“ <footnote „Adevărul“, 9
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Dintre dascălii vechi care se ocupau cu învățătura copiilor se amintește de dascălul Costache Beldiman din satul Mănăstirea Răchitoasa. Din spusele bătrânilor Lehănceanu și Zaharia, acesta locuia într-o casă din apropierea fântânii cu cumpănă din valea satului. Ca învățător era vestit, deoarece veneau elevi și din alte sate ca să învețe la el. La fel era și dascălul Vasile Pricopie. La Bărboasa nu e menționat nimeni, pentru că școala se afla la Onceștii Vechi, la o distanță de 2 km. Școala din Oncești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]