2,162 matches
-
În hotarul localității ce formează comuna Medieșu Aurit au fost descoperite semnificative vestigii arheologice. Situl arheologic din punctul Șuculeu este unul dintre cele mai intens cercetate și totodată unul dintre cele mai cunoscute de pe teritoriul județului Satu Mare. Cele mai vechi vestigii de pe teritoriul comunei se află între localitățile Medieșu Aurit și Potău, în punctul de hotar numit Togul lui Schweitzer. Aici, sapându-se în anul 2003 șanțul pentru conducta de gaz Medieșu Aurit-Oradea au fost descoperite un șir de 5 locuințe și
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
este cea din anul 1974 când în pietrișurile extrase din Olt s-a găsit un ciocan confecționat din piatră șlefuită datat la sfârșitul epocii neolitice, a cărui vârstă a fost apreciată de către arheologul sibian prof. Iuliu Paul, la 3600 ani. Vestigii din epoca bronzului au fost descoperite de-a lungul timpului și adunate de către familia de preoți Florianu după 1855, dar s-au pierdut o dată cu dispariția familiei din sat. Dr. Petre Beșliu Munteanu a descoperit în 2009 pe teritoriul comunei Racovița
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
la orizontală a primelor sate menționate în sursele medievale, sugerează statutul unui spațiu periferic/intermediar, între Codrul românesc (cu villae olahales) și teritoriul deja colonizat de maghiari (spre exemplu, localitățile învecinate în această direcție, Leleiu, Hododul, Cehul). Cele mai vechi vestigii cunoscute până acum din hotarul localității sunt din epoca bronzului (așezarea de pe "Dealul Nucilor"). Pe limita relativă a hotarului cu satele învecinate Orțâța, Oarța de Sus și Bicaz există morminte tumulare din aceeași epocă Prima atestare, ca sat românesc: 1378
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
km de orașul Zalău, încadrându-se ca un sat de mărime medie a județului Sălaj. De pe raza localității s-au strâns în urma cercetărilor arheologice fragmente ceramice din secolele VIII-IX. În hotarele satului, în locurile "Nove" și "Pietriș", au fost descoperite vestigii arheologice. Prima atestare documentară o găsim la anul 1323, atunci amintindu-se de satul „Baldun”, denumirea localității derivând de la numele fostului moșier, Balduni Guch, proprietar a 1.000 iugăre de teren. Pomenirea satului la această dată se face cu ocazia
Badon, Sălaj () [Corola-website/Science/301772_a_303101]
-
Tudor Vladimirescu. În rest, alte cincisprezece monumente sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea că monumente de interes local. Unul este situl arheologic din punctele „Cetățuia” și „Antoniu”, aflate la nord-vest de oraș, pe malul Milcovului. El cuprinde vestigiile unei așezări fortificate și ale unei necropole din Epoca Bronzului (cultură Monteoru), precum și necropole din perioada Halstatt și din Epoca Medievală (secolele al XIII-lea-al XVI-lea). Monumentele de arhitectură sunt: gară (1893); școală cu două corpuri din strada
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Vețel este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. În această localitate, pe malul Mureșului, se găsesc vestigiile castrului român (și așezării civile aferente) cu numele de "Micia". De o parte și de alta a căii ferate actuale, se văd ruinele castrului, băile române și urmele unui amfiteatru. Deși avea numai statut rural ("pagus"), așezarea prezenta un înalt
Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300564_a_301893]
-
Tuștea este un sat în comuna General Berthelot din județul Hunedoara, Transilvania, România. Pe teritoriul satului Tuștea se află rezervația Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, importantă datorită depozitelor continentale din Cretacicul Superior care aflorează aici și în care s-au găsit vestigii din Paleofauna reptiliană Tuștea (ouă, oase și embrioni de dinozauri pitici). În anul 2005, din situl paleontologic Tuștea au fost furate trei ouă de dinozauri pitici, unice in lume. Acestea au fost descoperite în Italia, unde fuseseră traficate ilegal și
Tuștea, Hunedoara () [Corola-website/Science/300562_a_301891]
-
al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Monografia satului și datelor oferite de Repertoriul arheologic al județului Mureș ne indică localitatea ca fiind atestată arheologic din neolitic și că, pe teritoriul localitații au fost scoase la suprafață vestigii arheologice, monede și tezaure. Amintim fragmente ceramice din epoca bronzului și prima vârstă a fierului, descoperite pe terenul din apropierea bisericii ortodoxe. S-a descoperit întâmplător în 1869, într-un ogor, de către un țăran, un tezaur format din 200 piese, din
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
albastru, se află un cap de bovideu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Bandă sugerează denumirea localității, făcând aluzie la lacul meteoric, unic în Europa, iar turtele reprezintă vestigiile arheologice descoperite în zona; Zidul de cărămidă semnifică ocupația locuitorilor, construcțiile și monumentele localității; Capul de bovideu simbolizează ocupația tradițională a locuitorilor, zootehnia. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Localitate situată pe
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
de interes național fortificația cu val de pământ „Brazda lui Novac” de la nord de satul Bârla (secolul al III-lea e.n., epoca romană; și situl arheologic de la „la Urloaie” de pe dealul Cotmeni, la 2 km de Urlueni, sit ce cuprinde vestigii romane: castrul mare, castrul mic, traseul Brazdei lui Novac și sectorul limesului transalutan. Tot de interes național sunt și monumentul de arhitectură biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Lereni (1787), și monumentul memorial sau funerar reprezentat de o cruce de piatră din
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
Ibănești (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Vestigiile arheologice descoperite pe raza comunei dovedesc locuirea Ibăneștiului încă din neolitic. - 1453 - prima atestare documentară a localității Ibănești. - 1599-1600 - locuitorii din Ibănești se alătură companiei lui Mihai Viteazul din Moldova. - 1704-1708 - locuitorii îl sprijină pe Francisc Rákóczi al II-lea
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Itești a fost reînființată în 2005, de atunci comuna Berești-Bistrița având componența actuală. Singurul obiectiv din comuna Berești-Bistrița inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este situl arheologic de la „Siliște”, aflat la nord-est de satul Berești-Bistrița, și care conține vestigii din epoca medievală timpurie (secolele al VIII-lea-al IX-lea).
Comuna Berești-Bistrița, Bacău () [Corola-website/Science/300656_a_301985]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la Asău, aflat pe un promontoriu la nord de stația de apă și la 150 m de șoseaua națională și care cuprinde vestigii din perioada de tranziție la Epoca Bronzului (cultura Horodiștea-Foltești). Celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este moara lui Mazilu, de la începutul secolului al XX-lea, din satul Asău.
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
panta dealului „Gura Ghionoaiei” de lângă satul Ghionoaia cuprinde o așezare romană (secolul al III-lea e.n.), una din perioada Halstatt și una din Epoca Bronzului (cultura Monteoru); în fine, situl din punctul „Bălăneasa”, aflat la vest de satul Tăvădărești cuprinde vestigii din secolele al XVI-lea-al XVII-lea.
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
comasate cu Sascut-Sat), iar satele Păncești-Târg și Sascut-Târg au fost comasate și au format satul Sascut. Șase obiective din comuna Sascut sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic vestigiile unei așezări medievale (secolele al XIV-lea-al XV-lea) aflate la est de DN2. Alte patru sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Pantelimon” (1859) din satul Berești, conacul Elias (secolul al XIX-lea), biserica „Sfântul Nicolae” (1809) și școala
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]
-
epoca bronzului și a fierului, urme ale așezărilor omenești din acea perioadă în peste 50 de sate din Țara Hațegului, fiind nominalizate satul Livadia și localitățile din apropiere Baru, Pui, Ponor și Râu Bărbat. Cercetările arheologice și istorice au găsit vestigii ale civilizației din epoca dacică, urme ale confruntărilor militare daco-romane și a stăpânirii romane în Dacia (5a). Istoricul Radu Popa în lucrările sale “Cetățile din Țara Hațegului (1972) și “Începuturile Evului Mediu românesc în Țara Hațegului (1988) a făcut o
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
aceste fapte ne îndrituiesc să credem că istoria satului Livadia, ca și a celor din zonă, se pierde în negura veacurilor a existenței populațiilor din această parte a țării. Cercetările arheologice indică prezența așezărilor omenești din timpuri străvechi, chiar a vestigiilor omului preistoric. În secolul XIX în timpul evenimentelor de la 1848 din Transilvania satele de pe Valea Streiului și din Țara Hațegului s-au răsculat împotriva ingerințelor tot mai pronunțate ale ungurilor ( îndeosebi prin acțiunile nobilimii maghiare) în viața principatului, intrând în oastea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru o parte din sat. Cultele reprezentate pe teritoriul comunei sunt Ortodox, Ortodox de Stil vechi și Penticostal (religie îmbrățișată predominant de populația romă) . Datorita conditiilor favorabile existente aici, zona a fost locuită din neolitic. Locul unde au fost descoperite vestigiile neolitice se numește ,Țitelca’’ și este o ridicătură de pământ naturală de dimensiuni reduse situată între șoseaua E85 și firului de apă al Siretului. În timp această primă așezare a devenit neîncăpătoare și, vatra s-a mutat către nord aproximativ
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
s-au stabilit în Bazinul Pannonic, ajungând și în vestul Transilvaniei, Banat și culoarul Oltului într-o perioadă în care administrația și armata Imperiului Roman își mutase centrul de greutate din "Dacia romană" la sud de Dunăre. În baza unor vestigii arheologice, se presupune că la în zona Apahida s-a aflat o curte regală gepidă. Prezența lor relativ îndelungată în Transilvania, Oltenia, Banat și Câmpia Tisei le conferă o importanță în descifrarea istoriei României în perioada antichității târzii și a
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
sunt trei școli cu clasele I-VIII (două în Cochirleanca și una la Boboc) și trei școli cu clase I-IV (Gara Bobocu, Târlele și Roșioru). Există și 4 grădinițe pentru preșcolari, în toate satele câte una (cu excepția satului Târlele). Vestigii arheologice au fost descoperite la Roșioru și ele aparțin culturii Sântana de Mureș (sec.III-V d.Hr.). Tot la Roșioru s-a descoperit și un tezaur de monede otomane. În zona actuală a comunei este atestat în secolul al
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
de pe teritoriul comunei este biserica Sf. Pantelimon din satul Ciobănoaia, construită din lemn în secolul al XVIII-lea de către căpitanul Constantin Bencescu și soția sa, Stana. Cea mai veche vatră de istorie este Sărata-Monteoru. Pe teritoriul satului s-au identificat vestigii ale unei așezări neolitice, cultura Aldeni II Stoicani, la mică distanță față de urmele unei alte așezări, de data aceasta din epoca bronzului. În același areal, urmele unei așezări fortificate și mai multe cimitire care conțineau obiecte arheologice specifice l-au
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
atunci la lucrările de execuție a podului de la Topili au fost găsite urme ale fundației vechiului pod, dale de forma paralelipipedica cu dimensiunea aproximativa de 500 x 200 x 200 mm, care avea marcat pe una din laturi XIII. Aceste vestigii au fost expuse în vitrina unui magazin alimentar situat cam pe locul actualului bloc turn din Beiuș. În discuțiile cu dl.Laza a Vuchii, tata lui Miron Laza, acesta mi-a povestit că la lucrările de consolidare a podului din
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
medievale timpurii din depresiunea Beiușului. Gospodăria țărăneasca din secolele XI-XIII este una din puținele complexe de acest fel, materialele rezultate din săpătura pot fi expuse la muzeul din Beiuș. Cercetările din locul "La Piatră" merită a fi continuate prin dezvelirea vestigiilor cimitirului, a bisericii, deci o cercetare complexă a acestei așezări medievale.
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
cea de la Cacuciu Vechi și fluctuațiile de debit pe cursul Crișului. Urmele umane pe teritoriul satului își fac simțită prezența încă din epoca pietrei (paleolitic). Mărturie sunt descoperirile arheologice, mai ales din peșterile din zonă, care au scos la iveală vestigii databile până în epoca bronzului. Prima atestare documentară a satului Vadu Crișului este din anul1332. În cursul evului mediu, au existat două localități Vad, una pe malul stâng și alta pe cel drept al Crișului Repede. Până în secolul al XVIII-lea
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
roman de la Bologa de lângă Huedin. Existența și continuitatea folosirii drumului de pe valea Crișului Repede ce lega Câmpia Tisei cu Transilvania este confirmată de urmele descoperirilor arheologice de la Șuncuiuș, Bălnaca, Vadul Crișului,etc. Bunăoară în gura peșterii Lesiana s-au descoperit vestigii de la o lociunță.din perioada feudală timpurie, din secolele XI-XIII d.H argument al continuității de locuire umană a zonei. În documentele medievale, vama de la Vadul Crișului este amintită ca fiind "din vechime". La Vadul Crișului se vămuiau mărfurile transportate
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]