4,489 matches
-
ea acasă în regiunile carpatice, nu numai în formă sălbatică, obișnuită, ci chiar într-una evoluată, din care se trage vița nobilă europeană de astăzi...Geto dacii, au dezvoltat în mod deosebit această cultură pe ambele versante ale Carpaților...cultura viței de vie este deci de origine pur locală în regiunea Carpaților. Pe baza rezultatelor relevate de arheologi, la cetățenii din Vale, Frumușica, Histria, Mangalia, Popești, Urechești, Zimnicea etc., se consideră că cele dintâi urme de activitate viticolă pe teritoriul României
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Pe baza rezultatelor relevate de arheologi, la cetățenii din Vale, Frumușica, Histria, Mangalia, Popești, Urechești, Zimnicea etc., se consideră că cele dintâi urme de activitate viticolă pe teritoriul României datează din Neolitic. Populațiile tracice s-au ocupat intens de cultura viței de vie înainte chiar de colonizările grecești din secolele VII-VI î.e.n. Se poate considera că în unele părți ale Transilvaniei și în cele din Oltenia și Muntenia aceasta era și mai veche, datând din epoca bronzului. Pe vremea geto-dacilor
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
de vie înainte chiar de colonizările grecești din secolele VII-VI î.e.n. Se poate considera că în unele părți ale Transilvaniei și în cele din Oltenia și Muntenia aceasta era și mai veche, datând din epoca bronzului. Pe vremea geto-dacilor vița de vie luase o extindere atât de mare, încât - după părerea lui Strabo - regele Burebista, organizatorul primului stat centralizat dac, a ordonat, sfătuit de marele preot Deceneu, distrugerea plantațiilor, pentru a stăvili incursiunile însoțite de jaf ale unor populații atrase
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
marele preot Deceneu, distrugerea plantațiilor, pentru a stăvili incursiunile însoțite de jaf ale unor populații atrase de avuțiile Daciei, printre care și produsele vitivinicole. După cucerirea Daciei, romanii au continuat dezvoltarea viticulturii autohtone, mărind suprafețele cultivate, introducând noi soiuri de viță de vie, precum și unele mai perfecționate. În Evul Mediu produsele viței de vie, în special vinul erau atât de apreciate încât după relatările venețianului P.Molmenti - ducele Veneției, Sebastian Zeani, le expediază în 1173 de la prețul maximal impus celorlalte produse
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
a făcut resimțită în perioada anilor 1884-1910 și pe teritoriul țării noastre. Lupta împotriva filoxerei a însemnat în final lupta pentru apariția viticulturii moderne în România, întrucât locul butășirii ca metodă simplă și ieftină îl ia altoirea, iar pepinierele de viță și industrializarea producerii materialului săditor devine o necesitate în practica viticolă. În ultimii 25-30 de ani viticultura țării noastre a înregistrat un proces de transformare radicală, cunoscând în prezent o dezvoltare fără precedent. S-a trecut la organizarea științifică a
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
ani viticultura țării noastre a înregistrat un proces de transformare radicală, cunoscând în prezent o dezvoltare fără precedent. S-a trecut la organizarea științifică a producției viticole și la generalizarea pe scara întregii producții a tehnologiilor moderne de cultivare a viței de vie și de producere a vinului. În ultimii 30 de ani s-au construit în principalele podgorii și centre viticole din țara noastră, combinate viticole de mare capacitate și modern utilate, cum sunt cele de la București, Ploiești, Valea Călugărească
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
a obținut în 1862 primul eșantion de șampanie elaborat în România. În 1949 a luat ființă Societatea Bucium, iar în 1972 a fost dat în folosință combinatul de vinificație, care și-a câștigat un renume pe plan internațional. Soiurile de viță nobilă acoperă în prezent în jur de 759 de hectare. De menționat că vinurile de Bucium sunt produse printr-o tehnologie care folosește cele mai mici cantități de conservant, fiind, deci în mare măsură produse naturale. Cel mai bătrân vin
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
țările viticole de către un mare număr de cercetători. Indicăm din cele mai recente: Marques - Gomes (Portugalia - regiunea Duro), Domercq (Franța - regiunea Bordeaux), Krimbos (Grecia). Totuși, în Europa cele mai numeroase și îndelungate studii au fost întreprinse în Italia, unde cultura viței de vie așezată la altitudini și latitudini foarte diferite, beneficiază de climate foarte diferite. Din rezultatele tuturor acestor cercetări se desprind câteva concluzii generale. În primul rând, speciile de levuri prezente sunt foarte numeroase, dar cele mai răspândite (cca. 80
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Inferior, Moesia Superior, Dacia Ripensis, Moesia Inferior, în care locuiau daco-romani, strămoșii noștri”<footnote Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Sfinți daco-romani și români, Editura Trinitas, Iași, 1994, p. 26. footnote>. Acest fapt ne reamintește nouă, românilor, că provenim dintr-o viță creștină nobilă care a crescut fiind udată cu sânge de martiri. Definiția martiriului. Cine sunt martirii? Sfântul Nicolae Cabasila, în lucrarea sa Despre viața în Hristos, făcând referire la martiriu, vrând să-l definească, scrie: „Mucenicia este o școală a
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Bonton de Culotte se numesc, Hosenknopffle. Îmi vine în minte Horia Bernea care mânca așa ceva în sudul Franței, ca acompaniament ideal la vinul roșu. Brânză proaspătă de capră se îmbracă în rocquefort și totul se învelește compact în frunze de viță tapetate cu mirodenii și se îngroapă. Cu cât timpul trece, cu atât rotocolul de brânză se strânge, se chircește și capătă damf și tărie. Aceste Boutons de Culotte ocupă treapta ierarhică pe care le-o conferă timpul petrecut sub pământ
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a propus următoarea suită: o "intrare" cu icre negre și somon, apoi mici de la "Cocoșatu" făcuți pe grătarul din curte. (Andrei mănâncă vreo zece, eu vreo șase-șapte.) Ne mutăm apoi în living, unde se începe cu sărmăluțe în foi de viță, sărmăluțe în foi de varză și mămăliguță. Urmează limbă cu sos de măsline. Apoi costițe de porc cu "cinci miresme" și orez cantonez. Vinurile inaugurale sânt din 1950 (!), apoi ne repliem pe Vinul Cavalerului. Desertul e în două trepte: găluști
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de chiar Doamna sa, înțeleasă cu boierii. După el vine Petru (linie neligitimă), acesta domnește în două rânduri și are multe rivalități de învins. Fiul său Ilie se turcește. Ștefan e ucis de boieri sub corturile de la Țuțora și din vița Mușăteștilor nu rămâne decât domnița Ruxanda. Urme de legitimism par a fi fost rămas și atunci, căci cel care ia mâna domniței o ia împreună cu tronul - Alexandru Lăpușneanu. De la stingerea progeniturei bărbătești a neamului domnesc, de la stingerea matcei în roiul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că-și ascunsese sufletele foarte bine. Credința că, pe când omul doarme, sufletul lui iese din trup și umblă pe unde vrea, au dat apoi naștere la vraja prinderei sufletului prin chemări mângâioase, a închiderei lui în ceară și într-o viță de păr și a nimicirii lui. Strigoii, luarea din urmă, făcutul, deochietul, făcutul de dragoste, toate se reduc în urma urmelor la unul și același princip, că adecă sufletul - după credința primitivă muritor - în neatârnare de trup poate fi vrăjit, prins
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
gura la cep, e mai cunoscut decât crezul mult evlaviosului Leonat, pe care iată-l: Crez într-un cazan, tatăl al mai multor vedre, făcătoriul vinului și pelinului și într-unul născut fiul strugurului, născut iar nu prefăcut, care din viță s-au născut mai înainte decât toate foloștinele, profir din profir, roș adevărat, care are fața romului, din care beția s-au născut. Carele pentru noi băutorii și pentru a noastră mântuire s-au coborât din deal în vale și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pădure mare, cu diverse specii de copaci, predominant fiind stejarul și ulmul; iar în lunca Siretului, aproape de malul său estic, era o fâșie numită de către localnici chici, în care creștea exclusiv mlăjet (mlajă), folosită la împletitul coșurilor și la legatul viței de vie pe araci. Se confirmă prin acest aspect, dar și prin altele, alegația lui H. H. Stahl, privind existența fenomenului de „arheologie socială sui-generis” în satele românești cu mare vechime, citându-l pe August Meitzen, care observa și el
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
frumoase și nobile animale. 1781 aprilie 23 Sama vacilor la Sf. Gheorghe ce sunt pe sama lui Crăciun văcarul 4 buhai; 5 boi și câte 2 viței; 2 boi câte 1 vițel; 6 boi mari; 6 boi cât de 1 vițăl (?); 6 boi mari la Frunză; 4 boi mari la Petre; 10 gonitoare; 3 gonitoare; 11 mânzați; 8 mânzate. Sămi asemănătoare sunt și pe anii următori. În 1792 și 1794 este menționat și un „Ilie văcariul” Sama oilor încredințate lui Tănasă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cânepa. Acum deducem situația aceasta din numeroasele țesături, ce foloseau fibrele respectivelor plante, cât și din faptul că se află pe teritoriul nostru un loc ce se cheamă acum Inărie, o suprafață destul de întinsă la sud de satul Salcia. Cultivarea viței de vie pare să fi reprezentat o îndeletnicire importantă în peisajul agriculturii locale. Sunt documente prin care se atestă această stare de lucruri. În documentul prin care Vasile Lupu face danie satul Bozieștii de Sus în aprilie 1643 se arată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de înțeles fenomenul din moment ce boierii cu stăpâniri la Umbrărești și Torcești făceau parte din categoria marilor stăpâni de sate în diferite locuri din Moldova, deci cu varii posibilități de a intra în posesia unor locuri din zone specializate în cultura viței de vie. În schimb, oamenii de rând și-au păstrat plantațiile în așezările de obârșie, respectiv satele umbrăreștene. Pentru contemporanii noștri mai puțin informați în problema soiurilor și calității strugurilor și vinurilor ce se produceau aici, trebuie făcută precizarea că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noștri mai puțin informați în problema soiurilor și calității strugurilor și vinurilor ce se produceau aici, trebuie făcută precizarea că, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când are loc în zonă invazia filoxerei (insecta parazită, ce atacă și distruge rădăcina viței de vie zisă nobilă), la noi se cultivau cu foarte bune resultate diverse soiuri de viță pe care înaintașii mai îndepărtați și chiar părinții noștri le numeau soiuri de vie indigenă, dar deosebită de producătorii hibrizi ce se vor răspândi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trebuie făcută precizarea că, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când are loc în zonă invazia filoxerei (insecta parazită, ce atacă și distruge rădăcina viței de vie zisă nobilă), la noi se cultivau cu foarte bune resultate diverse soiuri de viță pe care înaintașii mai îndepărtați și chiar părinții noștri le numeau soiuri de vie indigenă, dar deosebită de producătorii hibrizi ce se vor răspândi atât de mult în perioada interbelică, urmare a rezistenței la dăunătorul amintit, soi profitabil pentru omul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
amintit, soi profitabil pentru omul simplu. Nu se foloseau pe atunci lucrări ample de îngrijire și întreținere pentru că nu apăruseră numeroasele boli și dăunătorii cu care se confruntă în prezent viticultorii. Activitățile din viticultură începeau primăvara, cu dezgropatul și tăiatul viței, apoi ridicatul și încordatul pe araci, săpatul făcut cu sapa, prășitul din timpul verii, urma culesul și vinificația. Ciclul se încheia toamna târziu, cu îngropatul viței, pentru a fi protejată de înghețuri. S-ar mai putea adăuga la aceste lucrări
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se confruntă în prezent viticultorii. Activitățile din viticultură începeau primăvara, cu dezgropatul și tăiatul viței, apoi ridicatul și încordatul pe araci, săpatul făcut cu sapa, prășitul din timpul verii, urma culesul și vinificația. Ciclul se încheia toamna târziu, cu îngropatul viței, pentru a fi protejată de înghețuri. S-ar mai putea adăuga la aceste lucrări și cele pentru plantare și întemeierea podgoriilor. Sunt singurele lucrări pe care le găsim trecute în sămile de cheltuieli făcute cu „lucrul viilor” de la Nicorești ori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
singurele lucrări pe care le găsim trecute în sămile de cheltuieli făcute cu „lucrul viilor” de la Nicorești ori de la Odobești de către boierii Conăchești, aceleași lucrări fiind necesare în toate plantațiile viticole ale vremii respective. Că la Umbrărești și Torcești, cultivarea viței de vie a fost o activitate cu continuitate și nu ocazională, ne conving documentele. Am văzut mai sus că sunt atestate vii în toate satele de pe teritoriul comunei actuale. Să urmărim alte informații documentare de mai târziu prin care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și voia celor mulți, ei acționând în judecata Isprăvniciei cazul ilegal, cerându-și și apoi câștigându-și drepturile uzurpate prin înșelăciune. Faptul este instructiv întrucât ne arată o anume stare de spirit și mentalitate a oamenilor vremii. Cu timpul, cultivarea viței de vie se va bucura de o tot mai mare atenție, suprafața cultivată se va mări, întemeindu-se plantații de vii nu numai în interiorul sau în jurul satului, ci și la câmp, ceea ce se poate constata și în prezent la fața
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]