1,913 matches
-
în stare să aibă singuri grijă de sine timp de câteva luni de la naștere și depind în totalitate de mamă. Masculii nu participă la educația puiului și abandonează femela la 2-3 zile după împerechere. Primele luni ale vieții, puiul de vidră de mare le petrece pe burta mamei, unde aceasta îl hrănește, îl educă și îl „piaptănă”, lăsându-l singur din când în când pe apă sau pe pietrele de pe mal pentru a căuta mâncare. În aceste momente, puiul țipă alarmat
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
a căuta mâncare. În aceste momente, puiul țipă alarmat, așteptând întoarcerea mamei. Puiul nou-născut este în stare să plutească pe apă de sine stătător, dar nu și să înoate. Nu-și poate căuta singur hrana și nu se poate „pieptăna”. Vidrele de mare depind de mamele lor în primele 5-15 luni de viață (mai ales în primele 6 luni), mortalitatea infantilă fiind destul de ridicată: în jur de 30% din pui mor în primul an de viață. Pe parcursul primei luni de viață
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
În caz de pericol, prima lor grijă este de a salva puiul. De acest fapt se foloseau vânătorii în timpul marilor exterminări; grupurile formate din puii nou-născuți cu mamele lor era o pradă ușoară. Iată cum descrie Georg Wilhelm Steller grija vidrelor de mare pentru urmași: Mărturii asemănătoare aduce și unul din participanții la cea de-a doua expediție în Kamceatka, Sven Larsson Waxell: Vidrele de mare își alintă duios puii, iar când aceștia nu sunt ascultători, primesc câte o „palmă”. Specialiștii
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
din puii nou-născuți cu mamele lor era o pradă ușoară. Iată cum descrie Georg Wilhelm Steller grija vidrelor de mare pentru urmași: Mărturii asemănătoare aduce și unul din participanții la cea de-a doua expediție în Kamceatka, Sven Larsson Waxell: Vidrele de mare își alintă duios puii, iar când aceștia nu sunt ascultători, primesc câte o „palmă”. Specialiștii descriu în mod unanim modul de educare a generațiilor urmașe la vidrele de mare în termeni antropomorfici, datorită comportamentului asemănător cu cel al
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
la cea de-a doua expediție în Kamceatka, Sven Larsson Waxell: Vidrele de mare își alintă duios puii, iar când aceștia nu sunt ascultători, primesc câte o „palmă”. Specialiștii descriu în mod unanim modul de educare a generațiilor urmașe la vidrele de mare în termeni antropomorfici, datorită comportamentului asemănător cu cel al omului. Vidrele de mare joacă un rol deosebit în ecologia oceanului planetar, controlând cantitatea de arici de mare. Înmulțirea excesivă a acestor nevertebrate duce la scăderea cantității de plante
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
mare își alintă duios puii, iar când aceștia nu sunt ascultători, primesc câte o „palmă”. Specialiștii descriu în mod unanim modul de educare a generațiilor urmașe la vidrele de mare în termeni antropomorfici, datorită comportamentului asemănător cu cel al omului. Vidrele de mare joacă un rol deosebit în ecologia oceanului planetar, controlând cantitatea de arici de mare. Înmulțirea excesivă a acestor nevertebrate duce la scăderea cantității de plante marine care, la rândul ei, cauzează dezechilibrul lanțului trofic marin. De exemplu, dacă
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de mare joacă un rol deosebit în ecologia oceanului planetar, controlând cantitatea de arici de mare. Înmulțirea excesivă a acestor nevertebrate duce la scăderea cantității de plante marine care, la rândul ei, cauzează dezechilibrul lanțului trofic marin. De exemplu, dacă vidrele de mare ar consuma mai puțini arici-de-mare, aceștia s-ar înmulți și ar devasta pădurile subacvatice de varec, o specie de alge gigantice. Repopularea Columbiei Britanice cu vidre de mare a îmbunătățit foarte mult ecosistemul litoralului. Vidrele de mare întrețin
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
care, la rândul ei, cauzează dezechilibrul lanțului trofic marin. De exemplu, dacă vidrele de mare ar consuma mai puțini arici-de-mare, aceștia s-ar înmulți și ar devasta pădurile subacvatice de varec, o specie de alge gigantice. Repopularea Columbiei Britanice cu vidre de mare a îmbunătățit foarte mult ecosistemul litoralului. Vidrele de mare întrețin relații de prietenie cu mai multe mamifere marine, inclusiv pisicile de mare, focile etc. Deși ele înving în luptă chiar și pisicile de mare, care au o greutate
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
De exemplu, dacă vidrele de mare ar consuma mai puțini arici-de-mare, aceștia s-ar înmulți și ar devasta pădurile subacvatice de varec, o specie de alge gigantice. Repopularea Columbiei Britanice cu vidre de mare a îmbunătățit foarte mult ecosistemul litoralului. Vidrele de mare întrețin relații de prietenie cu mai multe mamifere marine, inclusiv pisicile de mare, focile etc. Deși ele înving în luptă chiar și pisicile de mare, care au o greutate și lungime de două ori mai mare, în condiții
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
etc. Deși ele înving în luptă chiar și pisicile de mare, care au o greutate și lungime de două ori mai mare, în condiții obișnuite nu iau parte la conflicte (vânătorii secolelor XVIII-XIX aduceau numeroase mărturii ale faptului că, atunci când vidra de mare cădea în plasă împreună cu o pisică de mare, prima ieșea mereu învingătoare într-un potențial conflict). Cei mai aprigi dușmani ai vidrelor de mare sunt orcile, rechinii polari ("Somniousus microcephalus Bl."), iar în unele regiuni și urșii bruni
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
obișnuite nu iau parte la conflicte (vânătorii secolelor XVIII-XIX aduceau numeroase mărturii ale faptului că, atunci când vidra de mare cădea în plasă împreună cu o pisică de mare, prima ieșea mereu învingătoare într-un potențial conflict). Cei mai aprigi dușmani ai vidrelor de mare sunt orcile, rechinii polari ("Somniousus microcephalus Bl."), iar în unele regiuni și urșii bruni, însă în ultimul timp nu s-au mai înregistrat apariții ale rechinului polar în Oceanul Pacific. Concurentul principal în privința împărțirii hranei este foca pestriță, urmată
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
au mai înregistrat apariții ale rechinului polar în Oceanul Pacific. Concurentul principal în privința împărțirii hranei este foca pestriță, urmată de unele specii de păsări marine, apoi de morun și nisetru. Pescărușii joacă deseori rolul „lingăilor”, alimentându-se cu prada prinsă de vidra de mare sau cu rămășițele aricilor de mare și crabilor. Indivizii bolnavi sau bătrâni deseori ies pe țărm, de aceea cadavrele vidrelor de mare sunt cel mai des găsite pe uscat. Cu hoiturile lor se hrănesc vulpile polare și urșii
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
păsări marine, apoi de morun și nisetru. Pescărușii joacă deseori rolul „lingăilor”, alimentându-se cu prada prinsă de vidra de mare sau cu rămășițele aricilor de mare și crabilor. Indivizii bolnavi sau bătrâni deseori ies pe țărm, de aceea cadavrele vidrelor de mare sunt cel mai des găsite pe uscat. Cu hoiturile lor se hrănesc vulpile polare și urșii. Imperiul Rus participa activ la comerțul cu blănuri. Încă de pe timpul Rusiei Kievene, pe teritoriul viitorului Mare Cnezat al Moscovei locuiau slavii
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
iarna acolo. În timpul ei, marinarii vânau deseori „biberi de mare” care, pe atunci, nu simțeau nicio frică față de om și erau o pradă foarte ușoară. După un an, membrii expediției s-au întors în Sankt-Petersburg cu 900 de blănuri de vidră de mare. Acestea au fost foarte prețuite în Europa, iar vânzarea lor a compensat toate cheltuielile expediției. Unele dintre ele au ajuns să fie chiar licitate la Londra. Atunci a început exterminarea masivă și necontrolată a vidrelor de mare în
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de blănuri de vidră de mare. Acestea au fost foarte prețuite în Europa, iar vânzarea lor a compensat toate cheltuielile expediției. Unele dintre ele au ajuns să fie chiar licitate la Londra. Atunci a început exterminarea masivă și necontrolată a vidrelor de mare în toate arealele sale de viață - insulele Comandorului, Kamceatka, insulele Kurile și Alaska. În anul 1799, în scopul intensificării vânătorii și controlării veniturilor de pe urma vânzării blănurilor, a fost creată o companie ruso-americană specializată în dobândirea acestora. Compania a
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
vânătoare, asigurând transportul pieilor și blănurilor în Eurasia. La rândul ei, a treia expediție a lui James Cook, care explora Alaska în scopul descoperirii unei căi nordice din Oceanul Pacific în Oceanul Atlantic, a făcut rost în 1778 de câteva blănuri de vidră de mare. La întoarcere, în anul 1779, Cook a decedat în Hawaii, însă echipajul, ancorând în portul chinez Guangzhou, a câștigat o mulțime de bani prin vânzarea blănurilor. Astfel, în vânarea vidrelor de mare s-au implicat englezii și americanii
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
făcut rost în 1778 de câteva blănuri de vidră de mare. La întoarcere, în anul 1779, Cook a decedat în Hawaii, însă echipajul, ancorând în portul chinez Guangzhou, a câștigat o mulțime de bani prin vânzarea blănurilor. Astfel, în vânarea vidrelor de mare s-au implicat englezii și americanii. În goana după blana vidrelor de mare s-au implicat rușii, englezii, americanii și japonezii, și în 100 de ani practic au pustiit arealele lor. De exemplu, la sfârșitul secolului XIX, în
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
în anul 1779, Cook a decedat în Hawaii, însă echipajul, ancorând în portul chinez Guangzhou, a câștigat o mulțime de bani prin vânzarea blănurilor. Astfel, în vânarea vidrelor de mare s-au implicat englezii și americanii. În goana după blana vidrelor de mare s-au implicat rușii, englezii, americanii și japonezii, și în 100 de ani practic au pustiit arealele lor. De exemplu, la sfârșitul secolului XIX, în peninsula Kamceatka nu se mai găsea niciun exemplar, iar toponimele "Marea Biberilor" și
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
iar toponimele "Marea Biberilor" și "Kalanka" au ieșit din uz. Către începutul secolului XX numărul de indivizi a scăzut atât de mult, încât capturarea lor a devenit extrem de dificilă. Japonezii, la începutul aceluiași secol, întreprindeau acțiuni disperate de a vâna vidre de mare. Ei poluau apa cu petrol, gaz lampant sau creozot, în scopul de a mâna animalele spre plasă. Ultimul refugiu pentru vidrele de mare îl constituia insula Mednîi, întrucât era greu accesibilă, nepopulată de oameni și foarte stâncoasă. În urma
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
capturarea lor a devenit extrem de dificilă. Japonezii, la începutul aceluiași secol, întreprindeau acțiuni disperate de a vâna vidre de mare. Ei poluau apa cu petrol, gaz lampant sau creozot, în scopul de a mâna animalele spre plasă. Ultimul refugiu pentru vidrele de mare îl constituia insula Mednîi, întrucât era greu accesibilă, nepopulată de oameni și foarte stâncoasă. În urma exterminării în masă a vidrelor de mare, populația acestora s-a redus pe parcursul a 130 de ani de la câteva sute de mii de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
apa cu petrol, gaz lampant sau creozot, în scopul de a mâna animalele spre plasă. Ultimul refugiu pentru vidrele de mare îl constituia insula Mednîi, întrucât era greu accesibilă, nepopulată de oameni și foarte stâncoasă. În urma exterminării în masă a vidrelor de mare, populația acestora s-a redus pe parcursul a 130 de ani de la câteva sute de mii de indivizi la mai puțin de 2000, în grupuri dispersate pe un teritoriu imens. În anul 1911, când participanții la marea exterminare și-
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
ani de la câteva sute de mii de indivizi la mai puțin de 2000, în grupuri dispersate pe un teritoriu imens. În anul 1911, când participanții la marea exterminare și-au dat seama de situația catastrofală în care se află specia vidrei de mare, a fost semnat primul acord internațional care interzicea vânarea ei (). În 1913 a fost fondată prima rezervație naturală dedicată vidrelor de mare în SUA (insulele Aleutine). URSS a interzis vânarea vidrelor de mare în 1926, iar Japonia în
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
1911, când participanții la marea exterminare și-au dat seama de situația catastrofală în care se află specia vidrei de mare, a fost semnat primul acord internațional care interzicea vânarea ei (). În 1913 a fost fondată prima rezervație naturală dedicată vidrelor de mare în SUA (insulele Aleutine). URSS a interzis vânarea vidrelor de mare în 1926, iar Japonia în 1946. În anul 1972 a fost adoptată Legea privind protecția mamiferelor marine, care a asprit pedepsele pentru vânarea lor. Astfel vânarea vidrelor
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
situația catastrofală în care se află specia vidrei de mare, a fost semnat primul acord internațional care interzicea vânarea ei (). În 1913 a fost fondată prima rezervație naturală dedicată vidrelor de mare în SUA (insulele Aleutine). URSS a interzis vânarea vidrelor de mare în 1926, iar Japonia în 1946. În anul 1972 a fost adoptată Legea privind protecția mamiferelor marine, care a asprit pedepsele pentru vânarea lor. Astfel vânarea vidrelor de mare a fost interzisă în toate arealele ei de supraviețuire
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
vidrelor de mare în SUA (insulele Aleutine). URSS a interzis vânarea vidrelor de mare în 1926, iar Japonia în 1946. În anul 1972 a fost adoptată Legea privind protecția mamiferelor marine, care a asprit pedepsele pentru vânarea lor. Astfel vânarea vidrelor de mare a fost interzisă în toate arealele ei de supraviețuire. Datorită măsurilor luate, populația vidrelor de mare a crescut anual cu 15%, atingând în 1990 o cincime din populația inițială. În perioada anilor 1990-2007 nu s-a observat nicio
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]