2,161 matches
-
Genes or Bad Lack? (1991), a arătat cel mai clar de ce explicația clasic darwiniană a extincției ființelor vii în istoria Pământului nu este una pe deplin satisfăcătoare. În multe situații care au marcat istoria vieții, extincția unor mari grupuri de viețuitoare nu a fost o simplă consecință a selecției naturale, în primul rând a competiției dintre indivizi, varietăți și specii, ci urmarea unor schimbări catastrofale ale ambianței. Extincțiile în masă care au urmat unor asemenea schimbări au jucat un rol hotărâtor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unor schimbări catastrofale ale ambianței. Extincțiile în masă care au urmat unor asemenea schimbări au jucat un rol hotărâtor în determinarea direcției pe care a luat-o evoluția speciilor. Ele au făcut posibile anumite direcții de dezvoltare și diversificare a viețuitoarelor și le-au blocat pe altele. Concluzia generală va fi că explicația evoluției lumii vii exclusiv prin accentuarea treptată a unor mici variații adaptative constituie o explicație prea simplă..pentru o lume extrem de complexă și de variată. Tocmai simplitatea face
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
esențiale ale credinței creștine. Plantinga afirmă că teoria lui Darwin conține o filozofie incompatibilă cu creaționismul, care este „un mod de a ni se spune de ce suntem aici, de unde provenim și încotro ne ducem“. În timp ce darwiniștii susțin că descendența tuturor viețuitoarele din primele organisme, prin procese naturale, este sprijinită ferm de fapte, pentru creștini este „un adevăr de necontestat“ că Dumnezeu a intervenit în mod direct în creația vieții, a plantelor, animalelor și omului. În Biblie există afirmații clare în sensul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
creația vieții, a plantelor, animalelor și omului. În Biblie există afirmații clare în sensul că Dumnezeu a intervenit direct în cursul evenimentelor majore care constituie istoria naturii, iar aceste afirmații sunt incompatibile cu deismul. Dacă ideea originii comune a tuturor viețuitoarelor s-ar sprijini pe dovezi pe deplin concludente, ar trebui, așadar, să admitem că rațiunea contrazice credința. Nu acesta este însă cazul, crede Plantinga. Multe dovezi în favoarea asecendenței comune, cum sunt organele rudimentare, distribuția geografică a viețuitoarelor sau datele embriologiei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
comune a tuturor viețuitoarelor s-ar sprijini pe dovezi pe deplin concludente, ar trebui, așadar, să admitem că rațiunea contrazice credința. Nu acesta este însă cazul, crede Plantinga. Multe dovezi în favoarea asecendenței comune, cum sunt organele rudimentare, distribuția geografică a viețuitoarelor sau datele embriologiei, sunt apreciate drept „sugestive“, dar nu „concludente“. Datele experimentale și constatările de teren arată că prin procese naturale pot fi produse doar varietăți, nu și specii noi. Rezultatul cercetărilor paleontologice indică lipsa multor verigi intermediare. Date ale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acord și cu reprezentarea creștină tradițională a creației separate. Există mari dificultăți de a explica prin procese naturale apariția unor organe cum sunt ochii mamiferelor. Concluzia lui Plantinga este că, dacă dintr-o perspectivă naturalistă argumentele pentru ascendența comună a viețuitoarelor pot fi apreciate drept destul de convingătoare, nu tot așa stau lucrurile și pentru teist. Am putea accepta principiile lui Darwin drept cea mai bună ipoteză explicativă doar dacă acceptăm și „naturalismul metodologic“. Dacă suntem însă teiști, vedem că dovezile sunt
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Au existat și există, ce-i drept, teologi ortodocși care combat și resping teoria evoluției deoarece o socotesc incompatibilă cu învățătura creștină despre creație. Atitudinea dominantă în teologia ortodoxă pare să fie însă mai degrabă aceea că teoria descendenței tuturor viețuitoarelor prin procese și mecanisme naturale, ca și diferitele variante ale creaționismului care reprezintă replici date acestei teorii trebuie considerate construcții intelectuale care nu pot pretinde să intre în discuție cu credința revelată. Altfel spus, din punct de vedere teologic, concluziile
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acceptarea ideii că „lumea a devenit o realitate autonomă care funcționează prin ea însăși“. Numai pe această temelie, și nu pe cea a creștinismului răsăritean, se poate discuta, de exemplu, dacă există sau nu o prăpastie între om și restul viețuitoarelor. Verdictul autorului este că „ambele teorii [creaționismul și evoluționismul - n.m., M.F.] fac abstracție de prezența lui Dumnezeu în creație și de chipul lui Dumnezeu din om, fiindcă Dumnezeu a fost transformat într-o Ființă nemișcată, care rămâne total exterioară lumii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
religioasă vor apărea drept străduințe care nu au sens. 2. Rezistență și rezerve cu motivație ideologică Diferite curente de gândire, conservatoare sau revoluționare, au reacționat diferit față de ceea ce au identificat drept implicații morale sau politice ale teoriei ascendenței comune a viețuitoarelor. Spectrul foarte larg al acestor reacții, varietatea mesajelor ideologice atribuite unei teorii din științele naturii, al cărei autor și-a propus explicarea unor fapte general acceptate privitoare la istoria vieții pe pământ, poate surprinde. Dacă ținem seama de faptul că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Adepții ortogenezei au fost multă vreme cei mai hotărâți adversari ai concepției lui Darwin cu privire la direcția evoluției. Afirmarea unor schimbări evolutive progresive rectilinii nu putea, în mod evident, să fie conciliată cu o mare diversitate de constatări faptice cu privire la adaptarea viețuitoarelor și cu explicația lor prin selecție naturală. În ciuda acestui fapt și deși existența unor principii directoare ale evoluției nu era susținută de nici un fel de observații sau experimente, viziunea ortogenetică asupra lumii vii a continuat să se bucure de popularitate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
aduse Originii speciilor, în ediții succesive publicate în timpul vieții sale, Darwin a atribuit un rol tot mai mare influenței directe a mediului, ca factor al evoluției, și a subliniat de asemenea însemnătatea utilizării sau neutilizării anumitor organe în modificarea caracterelor viețuitoarelor. În acest sens este citată și o scrisoare din anul 1876: „Cea mai mare greșeală pe care am comis-o a fost de a nu fi ținut seama de acțiunea directă a mediului, adică a alimentației, climei etc., independent de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
teoria lui au rămas la ordinea zilei. Cercetări paleontologice întreprinse pe scară mai largă și cu mijloace mai perfecționate nu au dus la rezultatele așteptate de susținătorii teoriei selecției naturale. Acceptarea pe scară largă a ideii ascendenței comune a tuturor viețuitoarelor a făcut însă ca o perioadă destul de lungă de timp îndoielile paleontologilor privitoare la gradualismul darwinian să nu primească o expresie clară și netă. Cei care resimțeau mai puternic asemenea îndoieli au ezitat mult timp să intre în discuție cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
eliminate. 4. Poate fi socotită teoria sintetică a evoluției știința darwiniană a zilelor noastre? Întrebarea centrală, acea întrebare la care un răspuns pozitiv ar conduce la o concluzie afirmativă, este dacă toate faptele istoriei naturii care evidențiază ascendența comună a viețuitoarelor, precum și evoluția speciilor de-a lungul erelor geologice pot să fie caracterizate și explicate în mod satisfăcător drept adaptări, care sunt rezultatul acțiunii selecției naturale. Creatorii teoriei sintetice a evoluției au căzut de acord că aceasta a fost ideea fundamentală
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
subapreciați și neglijați. Ce propunea Gould, ca alternativă față de programul adaptaționist, invocând „pluralismul lui Darwin“? În principal, evidențierea rolului pe care îl joacă în determinarea direcției schimbărilor evolutive și în explicarea biodiversității constrângeri legate de planul de organizare specific al viețuitoarelor. Aceste constrângeri, susținea el, sunt mai importante în determinarea căilor schimbării decât promovarea variațiilor cu valoare adaptativă în virtutea utilității lor imediate, în condiții locale date. În articolul lui Gould și Lewontin, aceste constrângeri sunt comparate cu cele arhitecturale, de exemplu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
învinse de către forța selecției naturale. Prin urmare, ei vor susține că toate trăsăturile organismelor au valoare adaptativă. Dimpotrivă, poziția adaptaționiștilor slabi, moderați, este aceea că cel puțin unele constrângeri ale formei atrag după ele limitări în ceea ce privește capacitățile de adaptare ale viețuitoarelor. Respingerea adaptaționismului dur nu va reprezenta, așadar, renunțarea la adaptaționism. Concluzia lui Amundson este că ar fi greșit să se susțină atât lipsa constrângerilor, datorită gradului înalt de adaptare al organismelor, cât și că nivelul adaptării va fi în mod
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ceea ce se cere explicat este de ce în anumite regiuni și în anumite ere geologice unele specii dispar, iar altele prosperă. St.J. Gould l-a caracterizat în mod potrivit pe Darwin drept pionierul cercetării istoriei naturii. Preocupat de explicarea evoluției viețuitoarelor, Darwin a utilizat și a consacrat demersuri care sunt caracteristice cercetării istorice. În explicații sunt utilizate principii cum este principiul selecției naturale, dar baza explicației o constituie cunoașterea unei arii cuprinzătoare de detalii contingente. Putem reuși să explicăm în mod
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
materialistă sau naturalistă constituie însăși esența teoriei elaborate de Darwin. Ei își propun să respingă această teorie de pe pozițiile cercetării științifice. Pretenția lor este că oferă o fundamentare științifică reprezentării biblice a Creației. Ceea ce înseamnă bunăoară a proba că toate viețuitoarele au fost create separat, într-o perioadă relativ recentă. Unii creaționiști susțin, totodată, că divinitatea poate interveni oricând în cursul naturii și produce evenimente pentru care oamenii nu pot găsi explicații. Deoarece cititorul cu pregătire științifică modernă poate cu greu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
este ignorat, atunci explicația oricărui fenomen biologic rămâne incompletă. În acest sens, Sober afirmă că biologia evoluției este corelată cu restul biologiei în modul în care cercetarea istorică este corelată cu explicarea particularităților unei comunități omenești. Ca și societățile omenești, viețuitoarele sunt produsul unei evoluții istorice cu mecanisme distincte, specifice. Corelațiile legice, descoperite prin cercetări experimentale, sunt fără îndoială utile, dar cu totul insuficiente pentru a oferi explicații multitudinii de aspecte ale comportării organismelor superioare. De ce diferite specii de păsări clocesc
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a domnului Cernea ar trebui să credem că după o astfel de exploatare acolo nu va mai trăi nimic, ceea ce este total fals. Vor trăi în continuare și animale și plante. Pur și simplu viața va fi puțin transferată, dar viețuitoarele vor trăi în continuare. Eu sunt constat pro acest proiect pentru că este un proiect cu circuit închis și asigură toate condițiile de mediu pentru ca apoi să fie ok și apa și aerul și viețuitoarele. Valentin Vîlcu: Aș vrea să preiau
Este mineritul modern posibil în România, la Roșia Montană? - Citește aici transcriptul dezbaterii DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/25045_a_26370]
-
viața va fi puțin transferată, dar viețuitoarele vor trăi în continuare. Eu sunt constat pro acest proiect pentru că este un proiect cu circuit închis și asigură toate condițiile de mediu pentru ca apoi să fie ok și apa și aerul și viețuitoarele. Valentin Vîlcu: Aș vrea să preiau ideea domnului Cernea și să vă întreb ce se va întâmpla pe termen lung. Există garanții financiare pentru mediu după ce se va termina această exploatare? Marin Anton: Ministerul Mediului a cerut garanții financiare atât
Este mineritul modern posibil în România, la Roșia Montană? - Citește aici transcriptul dezbaterii DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/25045_a_26370]
-
alții. Ce remarcă o femeie obișnuită cînd se privește în apa unui lac? Ea remarcă, fără îndoială, cum îi stă părul, ce a mai rămas din machiaj, dacă s-a bronzat sau nu. Poeta vede altceva și anume amestecarea imaginii viețuitoarelor din apă cu propria ei imagine. Iar această interferență a două lumi îi trezește amintiri posibile, pe care le povestește cu naturalețe: " Mă privesc în lac,/ O broască îmi sare în ureche,/ o broască îmi iese din gură,/ o broască
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
Oamenii de știință americani consideră că anul acesta se va înregistra, în Golful Mexic, cel mai mare fenomen cunoscut sub denumirea "zonă moartă" din istorie, adică se va crea cea mai mare zona în care oxigenul lipsește și în care viețuitoarele mor din această cauză. Fenomenul se va produce din cauza revărsărilor de apă din fluviul Mississippi, care s-a umflat peste măsură în acest an, în condițiile unor ploi foarte abundente, asfel că sunt mai multe aluviuni care favorizează apariția algelor
Cea mai mare zonă moartă din istorie va fi înregistrată anul acesta în Golful Mexic () [Corola-journal/Journalistic/69748_a_71073]
-
succesul deosebit al acțiunii „S. O.S. - animalele! “, finalizată la sfârșitul lunii mai, Asociația Elevilor Timișoreni pentru Protecția Animalelor ( A.E.T.P.A. ) a lansat un nou proiect educațional pentru perioada 2003-2006, intitulat „Vino cu noi și vei câștiga - S.O.S. - viețuitoarele! Ca parte componentă a acestui proiect este și expoziția „Prietenul meu“, ce se va desfășura în 31 mai, începând cu ora 10, în Parcul Central, în cadrul căreia elevii își vor prezenta animalele pe care le ocrotesc acasă. La această acțiune
Agenda2003-22-03-32 () [Corola-journal/Journalistic/281078_a_282407]
-
să respecte regulile comportamentului turistului montan civilizat; iată câteva din ele, așa cum sunt prezentate în broșura aniversară. „1. Prețuiește-mă și iubește-mă, omule, fiindcă toate frumusețile mele, pădurile cu poienile, văile și izvoarele, cărările și crestele, piscurile, cu toate viețuitoarele și florile, ție ți le dăruiesc, să te bucuri de ele, să devii mai puternic, mai bun, mai generos, mai înțelept. 2. Dar ca să te bucuri cu adevărat, pregătește-te bine! Nu drumeții pe munte cu pălărie, cravată, geamantan și
Agenda2005-49-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284466_a_285795]
-
ca să fii sigur că ajungi cu bine de la o cabană la alta. Nu drumeții de unul singur, fiindcă îți primejduiești viața(...). 4. Nu-mi rupe florile, pomii și jnepenișurile, nu-mi speria animalele cu chiotele tale și nu-mi ucide viețuitoarele, fiindcă și cele mai mici și neînsemnate au rostul lor în natură. 5. Nu-mi face <ținte> din marcajele de pe traseu și nu le distruge sau modifica direcția, fiindcă poți primejdui viața altor turiști din urma ta. 7. Admiră-mi
Agenda2005-49-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284466_a_285795]