10,890 matches
-
intră sub incidența acestui act normativ, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere juridică și morală colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile lipsei de vinovăție și a unei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, și Decizia nr.
DECIZIA nr. 348 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291379]
-
art. 2 lit. f) și ale art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Vasile Răducan și Societatea Grampet - S.A. din București într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției Vasile Răducan pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, participație improprie la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată și spălare a banilor. ... 10. În susținerea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin că dispozițiile legale criticate
DECIZIA nr. 367 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291407]
-
medie a soluționării în primă instanță și, respectiv, în căile de atac a cauzelor având ca obiect infracțiuni împotriva persoanei, pentru fiecare infracțiune în parte, în funcție de modul de sesizare a instanței, respectiv rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției. Pentru cauzele în care instanța a fost sesizată prin rechizitoriu se evidențiază separat durata medie în cauzele care au fost soluționate în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii și, respectiv, durata medie de soluționare a cauzelor în care nu a fost
LEGE nr. 272 din 4 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290323]
-
că durata lor nu depinde în totalitate de cetățeanul sancționat contravențional. Mai mult, în situația în care s-ar depăși termenul de intrare în legalitate, fără a exista culpa contravenientului, este necesar să existe posibilitatea de a se dovedi lipsa vinovăției acestuia și repunerea în termen de către autoritățile publice sau de către instanța de judecată. ... 7. În concluzie, autoarea excepției apreciază că dispozițiile de lege criticate conțin anumite omisiuni legislative și sunt lipsite de precizie și claritate, oferind astfel agentului
DECIZIA nr. 329 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290211]
-
din Codul penal și art. 322 alin. (1) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal. În raport de gravitatea acestei infracțiuni, cu faptul că prin acest procedeu se pot obține probe cu privire la vinovăția persoanelor în comiterea infracțiunii și că probele nu ar putea fi obținute în alt mod, s-a apreciat că măsura este proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale și este necesară pentru apărarea ordinii publice, respectiv a relațiilor privitoare la
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
din 27 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.877/100/2018, Tribunalul Maramureș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 din Codul penal, excepție ridicată de Grigore-Dănuț Timiș într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției sub aspectul comiterii infracțiunii de tentativă la omor calificat. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale întrucât, prin definiția dată pedepsei prevăzute de lege, nu permit persoanelor care comit
DECIZIA nr. 371 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290513]
-
fiind, legiuitorul a limitat la o fază distinctă de parcurs a procesului penal posibilitatea invocării excepțiilor referitoare la competența instanței, legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor sau legalitatea actelor efectuate de organul de urmărire penală, fază în care nu se stabilește vinovăția sau nevinovăția inculpatului. Consecința acestei limitări temporale este faptul că, după începerea judecății, nu mai este posibilă restituirea cauzei la procuror, scopul reglementării fiind acela al asigurării soluționării cu celeritate a cauzelor penale (Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015
DECIZIA nr. 285 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290436]
-
judecătorul de cameră preliminară. Astfel cum anterior s-a arătat, nu intră în competența funcțională a judecătorului de cameră preliminară analiza elementelor constitutive ale infracțiunii sau a cazurilor care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale cu consecința stabilirii vinovăției sau nevinovăției inculpatului. ... 20. Astfel, analiza îndeplinirii condițiilor anterior menționate nu ține de resortul judecătorului de cameră preliminară, ci va fi analizată, pe lângă celelalte elemente, de către instanța judecătorească în cadrul cercetării judecătorești în primă instanță/apel. Așadar, decizia Curții
DECIZIA nr. 285 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290436]
-
exercitată de judecătorul de cameră preliminară le presupune, activitatea acestuia nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de către acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esențiale ale raportului de conflict: faptă, persoană și vinovăție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014). ... 23. Neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția
DECIZIA nr. 285 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290436]
-
unii sunt agenți executivi ai statului, fie că alții au anumite interese (colaboratorii pot avea interesul de a obține o remunerație sau de a li se reduce pedeapsa în propriul dosar, de a beneficia de un acord de recunoaștere a vinovăției sau de renunțare la urmărirea penală etc.) în a acționa conform dorinței organului judiciar sau sunt îndatorați moral de efortul de protejare a lor și reacționează în consecință etc.“ Astfel, prin decizia precitată, Curtea a explicitat sfera noțiunii de „martor
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
oricăror altor obligații de serviciu prevăzute în actele normative generale sau interne în vigoare și propunerea de sancțiuni disciplinare; ... b) stabilirea împrejurărilor în care fapta a fost săvârșită, strângerea probelor care pot duce la stabilirea situației de fapt și a vinovăției persoanei respective; ... c) verificarea faptului dacă salariatul cercetat a primit anterior eventuale sancțiuni disciplinare; ... d) efectuarea cercetării disciplinare prealabile, care va cuprinde obligatoriu și audierea celui învinuit; ... e) efectuarea cercetării disciplinare și consemnarea rezultatelor într-un proces-verbal. ... (3) În vederea
REGULAMENT din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287902]
-
prin care sunt verificate faptele ce pot constitui abateri disciplinare și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente ce pot fi avute în vedere pentru calificarea faptelor drept abateri disciplinare și pentru aprecierea vinovăției sau a nevinovăției persoanei cercetate; ... d) monitorizarea implementării - supravegherea și analiza punerii în aplicare de către entitățile controlate a măsurilor aprobate prin raportul de control; ... e) planificarea anuală a activității - plan elaborat la nivelul Corpului de control al ministrului în
METODOLOGIE din 10 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290508]
-
a avocatului său ori din oficiu, inspectorul poate administra orice probe pe care le consideră necesare pentru stabilirea existenței faptelor, a urmărilor acestora și a împrejurărilor în care au fost săvârșite, relevante sub aspectul incidenței răspunderii disciplinare și pentru aprecierea vinovăției sau a nevinovăției persoanei cercetate. (5) Inspectorul care efectuează cercetarea prealabilă poate acorda, la cererea persoanei cercetate disciplinar sau a avocatului acesteia, unul sau mai multe termene pentru imposibilitatea dovedită de prezentare, pentru formularea de apărări sau depunere de înscrisuri
METODOLOGIE din 10 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290508]
-
instituit răspunderea autorului pentru cea mai ușoară culpă, după cum a rezultat din dispozițiile art. 1.357 alin. (2) din Codul civil. În concret, inculpații s-au implicat în mod intenționat în conflictul fizic din data de 1 martie 2020, existând vinovăția comună a acestora. ... 45. Instanța de fond a subliniat că toți inculpații au participat la conflictul fizic din data de 1 martie 2020, exercitând acte de violență, astfel că nu s-a putut stabili individual contribuția fiecărei persoane din grup
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
subiecți activi, infracțiunea neputând fi reținută în lipsa acestei pluralități naturale. Or, admiterea acțiunii civile și obligarea unui participant la încăierare la plata unor daune morale sau materiale către un alt participant care a suferit vătămări conduc practic la negarea vinovăției participantului despăgubit pentru suferirea unui prejudiciu moral sau material. ... 59. Practic, un inculpat care răspunde sub aspectul laturii penale pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare, fiind parte a subiectului activ plural, ajunge să fie despăgubit ca și cum ar avea calitatea
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
face trimitere textul de lege citat anterior sunt dispozițiile art. 1.357 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare“, texte ce constituie sediul materiei răspunderii civile delictuale. ... 106. Totodată, potrivit art. 19 alin. (2) din Codul de procedură penală, „acțiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
alin. (2) al aceluiași articol, adică vătămare corporală]. ... 119. S-a arătat că nu există nicio rațiune suficientă pentru a distinge între alin. (1) și alin. (2) ale art. 198 din Codul penal, sub aspectul laturii civile. Schimbarea formei de vinovăție nu invalidează calitatea de victimă. În condițiile reputate de îmbulzeală, agitație, aglomerație, tensiune etc. este posibil ca un participant să își păstreze calitatea de victimă, derivând din împrejurarea că are o reprezentare greșită asupra rezultatului încăierării. Astfel, cel ce intervine
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
art. 1.371 alin. (1) din Codul civil nu instituie condiția ca victima să săvârșească ea însăși o faptă ilicită, cum este în cazul făptuitorului, fiind relevantă în ipoteza reglementată de norma juridică în discuție doar examinarea atitudinii victimei, din perspectiva vinovăției acesteia. ... 124. S-a reținut că un participant cu intenție la încăierare menține calitatea de victimă dacă a suferit un prejudiciu, independent de faptul că a comis sau nu un act ilicit. Vinovăția victimei are însă consecințe asupra cuantumului prejudiciului
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
dispozițiile art. 1.371 alin. (1) din Codul civil, a fost apreciată ca fiind eronată susținerea conform căreia obligarea unui participant la încăierare la plata unor daune morale sau materiale către un alt participant care a suferit vătămări conduce la negarea vinovăției participantului despăgubit pentru suferirea unui prejudiciu moral sau material. ... 150. Totodată, s-a considerat ca fiind greșită susținerea conform căreia acordarea de despăgubiri în cazul infracțiunii de încăierare ar permite folosirea propriei vinovății pentru obținerea unui drept la reparație. Aceasta
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
prejudiciu moral sau material. ... 150. Totodată, s-a considerat ca fiind greșită susținerea conform căreia acordarea de despăgubiri în cazul infracțiunii de încăierare ar permite folosirea propriei vinovății pentru obținerea unui drept la reparație. Aceasta, deoarece pentru fapta săvârșită cu vinovăție făptuitorul va răspunde la rândul său față de ceilalți participanți păgubiți prin fapta sa și nu va putea obține despăgubiri pentru partea cu care a contribuit la cauzarea ori la mărirea propriului său prejudiciu sau dacă nu l-a evitat
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (…) Art. 1.357 - Condițiile răspunderii (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă. Art. 1.370 - Imposibilitatea de individualizare a autorului faptei ilicite Dacă prejudiciul a fost cauzat prin acțiunea simultană sau succesivă a mai multor persoane, fără să se
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
aceea că subiectul pasiv poate fi și subiect activ al acestei infracțiuni. ... 194. În planul răspunderii civile delictuale, conform art. 1.357 alin. (1) și (2) din Codul civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă. Potrivit art. 1.381 alin. (1) și (2) din Codul civil, orice prejudiciu dă dreptul la reparație, care se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat. ... 195. Stabilirea răspunderii civile delictuale presupune îndeplinirea următoarelor condiții: săvârșirea unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu, material sau moral, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția, chiar sub forma celei mai ușoare culpe. ... 196. Potrivit art. 79 din Codul de procedură penală, persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală se numește persoană vătămată. Conform dispozițiilor art. 19 alin. (1), (2
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
concursului de acțiuni cauzatoare de prejudiciu și ale concursului de vinovății. ... 198. Se constată că admiterea acțiunii civile și obligarea unui participant la încăierare la plata unor despăgubiri către un alt participant care a suferit vătămări nu conduc la negarea vinovăției participantului despăgubit pentru suferirea unui prejudiciu sau la concluzia că, prin implicarea în încăierare, participantul și-a asumat posibila vătămare corporală. ... 199. Această concluzie este susținută de dispozițiile art. 1.371 din Codul civil, potrivit cărora, în cazul în care victima
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
că textul de lege reglementează situația în care victima a contribuit la cauzarea sau la agravarea prejudiciului ori nu l-a evitat, în tot sau în parte, deși putea să o facă, implicarea victimei impunându-se a fi realizată cu vinovăție, aspect ce rezultă din folosirea expresiei cu intenție sau din culpă. Consecința aplicării acestei reguli are drept efect diminuarea cuantumului despăgubirilor datorate de făptuitor, acesta fiind responsabil numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o. ^10 Publicată în
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]