2,049 matches
-
presa din țările latine, de-o parte și de alta a Atlanticului. Sigur, spectatorul antrenat de astăzi știe să cântărească echilibrat orice asemenea ierarhie, luând în considerare multe instrumente și privind cu precauție ceva ce ar putea părea derapaj subiectiv. Viorica însăși nu agreează superlativele absolute. Nu cred într-un singur "cel mai". Cred în elite, în grupuri de excelență. Cred în vârfuri, niciodată într-unul singur. Fiorenza și cu mine am fost mereu puse una lângă alta. Marilyn Horne era
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pa! Nu că mă culcam, dar mă întindeam, citeam, studiam, trebuia să am măcar acest fel de odihnă. Era igiena vieții mele. Când mă urneam la vreo reuniune importantă ăcu sponsorii, mai ales pe la Metropolitan), colegii mei râdeau: " Dacă merge Viorica, trebuie să fie cu adevărat ceva special!" — Dar ați făcut și distanțe mai mari decât obișnuita Europa-America: ați fost în Japonia, ați fost în Irak! — În Irak în timpul primului război. Dirijorul Gérard Akoka s-a luptat cu orchestra de acolo
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
o apariție divină. Ce voci frumoase au românii noștri! Am lucrat mult cu Viorica în Italia, dar și în Spania, spectacole de Carmen și Favorita. Am fost buni prieteni și o îmbrățișez cu tot dragul! Sunt atât de fericită că Viorica Cortez primește recu noașterea pe care o merită, demnă de una dintre cele mai bune cântărețe ale timpului nostru. Este o doamnă incredibilă. Sunt măgulită să fiu una dintre colegele sale care o onorează în această carte. Au trecut mulți
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
recunoscătoare că a acceptat să cânte Mamma Lucia din Cavalleria Rusticana la Sevilla doar ca să fie alături de mine la debutul în Santuzza. sylvie brunet, mezzosoprană O mare plăcere să vorbesc despre magnifica artistă, dar și despre marea prietenă care este Viorica Cortez. Am avut onoarea de a lucra împreună în Andrea Chénier la Sevilla și în Cavalleria Rusticana la Madrid. În ambele producții, doamna Cortez și-a caracterizat rolurile cu multă personalitate și măiestrie. Una dintre cele mai dragi amintiri ale
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Chenier împreună, la Bilbao, la Sevilla, la Barcelona, l-am și înregistrat pe disc la Milano. Petrec mereu timp cu plăcere în compania ei, o femeie extrem de inteligentă și de amuzantă. fabio armiliato, tenor Nu numai că o cunoșteam pe Viorica Cortez ca pe o cântăreață excepțională, cu o lungă și glorioasă carieră, dar am avut și șansa de a fi partenera ei de scenă, la Oviedo. Am aflat, astfel, că este și o persoană caldă, profund generoasă. Din prima clipă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mai vorbesc de altru ismul ei dincolo de colegialitate. Spectacolele noastre cu Dialogurile Carmelitelor de Poulenc, în regia lui Robert Carsen, rămân una dintre cele mai motivante și marcante experiențe din toată cariera mea. maria bayo, soprană Am cunoscut-o pe Viorica Cortez prin intermediul lui Sylvie Brunet, care a studiat cu ea. Mai întâi i-am auzit vocea, apoi am cunoscut persoana care poseda o asemenea voce. Astăzi pot spune că sunt îndrăgostit de amândouă. andrew richards, tenor Este o onoare să
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
suflet. Iubim, și nu cunosc, Între cele sărbătorite de Florii, alte frumoase nume de fată decât acelea patronate de aceleași monocotiledonate: Brândușa, Viorica, Lăcrămioara, Liliana. Și le oferim flori: vestitorul primăverii, ghiocelul, și ultima a anului, brândușa; iar Între ele, vioreaua, laleaua, frezia, narcisa, crinul, gladiola, stânjenelul și atât de scumpele orhidee. Cărora le adăugăm o rămurică de asparagus. Mie-mi place să primesc zambile. Și ne place să le privim când Îngrijesc vreun filodendron ori un foenix. Și așa ajungem
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vreme și vremuri: albul lui aprilie - florar - sau al copilăriei și roșul toamnei sau al maturității. Chiar imanent, respectiv transcendent? Poate cu temei. Căci: Primele flori ale anului - ghioceii - sunt albe; ideatic, negentropie pură. Puteți să-i spuneți spiritualitate. Urmează viorele, toporași, brebenei, brândușe, albastre ori violacee, tot În partea negentropică a spectrului culorilor, deși ceva mai orientate spre entropic, substanțial. În vară, vor alterna tot felul de culori, albastrul cedând În favoarea galbenului, apoi roșului, aproape entropie pură. Că o păpădie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
simbolul pe care îl poartă pe medalion , acesta având corespondent cu cel de pe masă. 3. Anunțarea temei și motivarea activității -Se va face intuirea materialului de lucru de la cele 4 mese și se va anunța tema lucrărilor de realizat: Grupa ”viorelelor” va realiza “Câmpul cu flori,fluturi și buburuze”, prin lipirea elementelor primite pe cartonul special pregătit pentru fiecare copil; Grupa “buburuzelor” va executa două lucrări colective de decorare a rochiței primăverii cu flori și fluturi. Grupa “rândunelelor” va îmbrăca berzele
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Culianu, Călătorii În lumea de dincolo, traducere de Gabriela și Andrei Oișteanu, Editura Nemira, București, 1994 (ediția a II-a, 1996). 62. Ion Ianoși, „Prezentare” la V. Soloviov, N. Berdiaev, Gh. Fedotov, Creștinism și antisemitism, Editura Humanitas, București, 1992. 63. Viorica S. Constantinescu, Evreul stereotip. Schiță de istorie culturală, Editura Eminescu, București, 1996. 64. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ediție Îngrijită de Iordan Datcu, Editura Grai și Suflet, București, 1995 (prima ediție : Editura Socec, București, 1915). 65. I.C.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ușor! Vom munci. Poate va fi greu, tare greu. Dar la capătul drumului te așteaptă un podium... Nu te teme! Pe podium nu sunt zmei; sunt oameni ca tine, ca Lia și Nadia, ca Ivan și Marian, ca Violeta și Viorica, ca Elisabeta, ca voi toți... Și vom fi mândri. Și vom fi fericiți. Și poate că de fericire, vom și plânge puțin, numai puțin, atunci și acolo, pe podium. De fericire... Și dacă nu vei urca pe podium, noi știm
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
noi și pentru tablă de zero doi și zero cinci și tot ce-ați mai zis. — Uite, șefu’. Nu-mi mai spune așa, i-o reteză Viorel zâmbitor. Ți-am spus că nu-mi place să-mi spui așa. — Uite, Viorele, se conformează părințelul. Vezi ce bună a fost ideea mea ca să-l punem aici, sub cais? Între crăcile alea o să proptim bulumacu’ mâine dimineață, să agățăm macaraua. Macaraua aia din hangar e bună. M-am uitat la ea. Trebuie doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu piesele, am dat afară tot ce-a fost ruginit, am tăiat și-am sudat și-am spălat cu gaz și-am frecat cu peria de sârmă, am pus deoparte ce-i bun și-o să montăm la loc pe el, Viorele, ai să vezi, o să zbârnâie când i-om da drumu’, numai să ai bani să bagi În el. — Bani? se trezi Viorel. Era singura vorbă pe care o auzise din polologhia părințelului. Păi banii lui, ai lui tac-su, asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
iepuri din a doua tranșă de porumb fiert cu rezistența lui Andrei. Noi picoteam lungiți În iarbă pe lângă ei. Nu mai era mult până să se Însereze. Precis o să-i apuce noaptea pe drum. Și unde spuneai că vă duceți, Viorele, am Întrebat. — Naiba știe unde. Unde mergem, Tanso? Cred c-o să ne oprim la Costinești, Încercă Viorel să decidă, și ea mormăi afirmativ cu gura plină de boabe. Orice am face tot ne prinde noaptea. Mergem direct la discotecă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu gura plină de boabe. Orice am face tot ne prinde noaptea. Mergem direct la discotecă și mâine dimineață la plajă. — Să prindeți ultravioletele, face părințelul. — Da, le vom prinde, Îl asigură Viorel. Da’ foarte foarte mare atenție la radiații, Viorele. Cancerul și sida sunt pe urmele noastre. Ortansa se Îneacă: — Sida? — Sida e adusă la mare de occidentali, explică părințelul Andrei, iar radiațiile vin de la ruși și localizează cancerul În diferite organe ale omului. Demonia apuseană și demonia răsăriteană ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
unui Aro condus de un băiat solid și roșcovan pe care-l chema Cezărică. Andrei fremăta parșiv și pervers și, după prostu-i obicei, tot Întindea labele lui jegoase după stăpânul nostru cel tânăr. — Bine că te-ai gândit să vii, Viorele. De când te-așteptam cu fiarele-n drum. Dacia văd c-ai lăsat-o la garaj, da’ cu Ortansa ce naiba ai făcut? — De Tansa-mi arde mie acuma? Hai să punem mâna cu toții pe el și să-l dăm jos. Hai, Cezărică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-ndemână să-și dezamăgească gazdele. Venise și Leontina și bărbatu-său și coborâsem motorul În iarbă și ne Învârteam toți pe lângă el dându-ne cu părerea. Doar Andrei o ținea una și bună cu Ortansa. — Ai pierdut-o pe drum, Viorele, pe plajă ori la discotecă-n Costinești... Mai bine-o pierdeai În pulile noastre, scuză-mă, dadă Leontino, că matale ș-așa n-auzi... Doapele astea de plastic, domnu’ Gomoiu, dă o șurubelniță să i le scoatem. Sunt pentru conservare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Viorel iar că las-o dracu’, ca Tansa pă toate drumurile. Știam, dar aș fi vrut și totodată Îmi venea peste mână să insist. Insistase destul părințelul În contul meu. Deja se lăsase păgubaș, așa să fie cum zici tu, Viorele, pă toate drumurile și potecile, da’ ăsta cum dracu’ o avea aprinderea? Ia să vedem un inginer mecanic cu școala profesională la bază, spuse, În timp ce moș Victor Întreba de bujii, iar Cezărică și el, că nu ne mai trebuie bujii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
partitura asta poți să o cânți acum, pe cealaltă nu o poți cânta, mai așteaptă"? L.V. Dacă n-am avut, mi-am căutat! A.V. Și l-ați găsit? Cine a fost? L.V. De multe ori m-am consultat cu Viorica Cortez. Am două prietene foarte bune la Toulouse, critici muzicali, care m-au sfătuit. Ele au urmărit timp de 30 de ani cariera sopranei Monserrat Caballé. Am mulți prieteni muzicologi buni cunoscători ai vocilor de operă și, la fel, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
sau Tândală și Păcală, Paris, 1854; ed. 2, București, 1860; Descrierea Europei după tratactul din Paris, Paris, 1856; Biblicele sau Notiții istorice, filosofice, religioase și politice asupra Bibliei, Paris, 1858; Literatura. Critică, I, București, 1860; Diverse. Colecție de brebenei și viorele, București, 1860; Diverse, II, București, 1860; Diverse. Poezii inedite, București, 1860; Proces general între două ordii și nație sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, București, 1861; Prescurtare de istoria românilor sau Dacia și România, București, 1861; ed. 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
alcătuite și analizate ortografic în lecția de citire, să fie scrise pe caiete, sub îndrumare, în lecția de scriere. Semnul două puncte apare în abecedar la pag. 77 : (,,Noi cântăm de bucurie : Primăvară, primăvară, Bine ai venit, Cu alai de viorele Și vesel ciripit.’’) În această situație, explicăm necesitatea folosirii acestui semn de punctuație prin aceea că intervin versurile cântate de copii. După învățarea fiecărui semn de punctuație și, apoi, după învățarea semnelor de punctuație impuse prin programa clasei I, este
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
a acestor surse, vezi capitolul anterior „Italia la 1850, În conștiința publică a românilor din Transilvania”. August Treboniu Laurian XE "Treboniu Laurian" , „Epistola XXX. Genua, 16 septembrie 1855”, Foaie pentru minte, inimă și literatură, XVIII, 1855, nr. 38-39, p. 213. Viorica Lascu, „Din legăturile lui August Treboniu Laurian XE "Treboniu Laurian" cu Italia”, Apulum, XIX, 1981, p. 291. Timotei Cipariu XE "Cipariu" , Jurnal, ediție Îngrijită de Maria Protase, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972, p. 135. Ibidem, p. 145. Ar fi de semnalat
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ani) copil (Mimi) 18. Catea Marin (n. 1943) + Gică (n. 1943, mort, 2010) 4 copii (Ion, Iulia, Marian, Gheorghiță), vin din când în când. 19. Maria Beldie (68 ani) 1 copil 20. Cornel Tătărăscu (63 ani) 2 copii (Coca + ??) 21. Viorica Popa (90 ani) 2 copii (Tatiana și Maria) 22. Gheorghe Dorin (80 ani) 2 copii (Dan și Dona) 23. Vasile Bichescu (n. 1934) și Maria 7 copii 24. Maria Pleșu (77 ani) 1 copil (Jana) 25. Vasile Bouroș (n. 1943
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Etnologie a Academiei Române. În 1968 s-a înscris la doctorat, sub îndrumarea lui A. J. Greimas, la École Pratique des Hautes Études din Paris, teza sa, rămasă în stadiul de proiect, tratând structura baladei populare românești. A fost căsătorit cu Viorica Nișcov. N. a desfășurat o bogată activitate de cercetare folcloristică atât în plan teoretic, cât și prin culegeri directe, înregistrând pe teren numeroase producții populare. Din păcate, datorită unor conjuncturi nefavorabile din epoca dogmatică, o serie de lucrări i-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
fi o limbă de cultură. Apărută la scurt timp după tipăriturile coresiene, cartea aduce o nouă contribuție la formarea limbii literare. Ediții: Palia, Orăștie, 1582; ed. fragmentară îngr. și introd. Mario Roques, Paris, 1925; Palia de la Orăștie, îngr. și introd. Viorica Pamfile, București, 1968; Palia istorică, îngr. Alexandra Moraru și Mihai Moraru, București, 2001. Repere bibliografice: Iosif Popovici, Palia de la Orăștie. 1582, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXXIII, 1910-1911; Ioan Bălan, Limba cărților bisericești, Blaj, 1914, 119-126; Iorga, Ist. lit., I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]