23,618 matches
-
vă dau eu viza, nu vi-o mai dă nimeni. Era „șeful cel mare” de la pașapoarte. Și așa am ajuns cu grupul BTT la Paris să vizitez castele de pe Valea Loirei, iulie 1973. Și astăzi mai sunt încă ... pe aceea viză ... N-am vizitat atunci castelele căci am „fugit” din camera de hotel și mi-am început zbuciumul cererii de azil politic ... un drum greu, când pleci la 25 ani de una singură, n-ai nici un ban, nu cunoști pe nimeni
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
serios „Dar tu nu lucrezi. N-ai drept de lucru.” „Și ce să fac, să fur, să cerșesc?” „Spune-ne că nu lucrezi.” „Nu lucrez” ... Și asta a rămas gluma noastră leit-motiv timp de vreo 10 luni, până am primit viza spre Statele Unite cu ajutorul IRC-ului, un birou fără specializare pe etnicitate sau religie (polonezi, ruși, catolici, evrei, nemți) căci eu nu mă înscriam în nici una. Iarăși povestea de cum am aflat despre IRC, e prea lungă spre a fi spusă în
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
Marc Chagal de la Opera Garnier (opera tradițională din Paris, cea nouă fiind clădirea ultramodernă de la Bastille), de la multele spectacole la care am fost datorită acelei doamne, și am stat, Kathy și cu mine „la cucurigu”... Lui Kathy i-a venit viza pentru America cu câteva luni înaintea mea. Mie, nu știu cum se face, mi se pierduseră actele la sediul principal al IRC-ului din Elveția. Kathy avea rude la Sacramento și îmi tot scria „să nu-ți pară rău că stai mai
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
mă gândesc cu tristețe, când va trebui să te duc din nou la aeroport?” Însă răspunsul meu venea prompt: ,, Ce contează două-trei zile într-o viață?” Și asta, pentru că, în 1972 când ne-am întâlnit la Paris, și eu așteptam viza spre America, și mi-aș fi dorit să ne căsătorim atunci, ca Nic să mă poată lua cu el, el mi-a spus „Ce contează 6 luni într-o viață de om?- cam atâta credeam că va fi așteptarea, și
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
În Franța, a primit vestea că Nicolae-Noel a fost victima unui accident rutier. N-a putut participa la Înmormântare: două ieșiri peste hotare Într-un interval atât de scurt n-au fost agreate de autoritățile române, care i-au refuzat viza de ieșire din țară. Al doilea lucru pe care trebuie să ți-l spun despre omul care s-a aflat la originea „fenomenului Rennes-le-Château” privește moartea sa, pe care mulți dintre cei care s-au ocupat de această istorie neobișnuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
iubitul tău la nr. 9 sau la Institutul de geriatrie — Și Joyce, cui crezi tu că — Ia mai slăbește-mă, dragă, cu inepțiile astea, că am o groază de treburi. Eu aștept de la o zi la alta să-mi iasă viza pentru Japonia și ea... hai zău, scuză-mă, știi că Între prieteni vechi n-au ce căuta menajamentele, pe cine bați iubești, ca-n familie. Bine, bine, te las, nu mă mai conduce și salutări Wandei. Să nu uiți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lui acum chiar că i-am adus lumea În casă era dreptul meu intrasem În asociație Îmi aranjasem și niște relații ăia de la consiliu știi că pe cutare l-au dat afară știi că fondurile ba bine că nu și vizele nu se mai dau decît Niki e băiat de comitet păi dacă ai o mașinărie a-ntîia e o crimă să nu o faci să funcționeze la eficiența ei maximă ce ca țapul ăla bătrîn care s-a acrit În suc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ascunde Mark Levi care ar fi murit la Constantinopol în 1936. Ipoteza nu este confirmată de contemporanii lui Agheev și nici măcar de membrii comitetului de redacție al revistei Cisla, unde, odată cu manuscrisul, ar fi sosit și un pașaport pentru prelungirea vizei pentru America Latină. În parte, de acord cu această ipoteză, dar considerând că M. Agheev nu este pseudonim, istoriograful generației pierdute, V. Varșavski, consemnează laconic în cartea sa din 1985, Generația pierdută: „Agheev a dispărut fără de urmă“. A intervenit în polemică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
din America, se află aici cu statut ilegal. Jumătate dintre aceștia vin din Mexic, iar o treime din America Centrală. Un număr crescând de oameni își vor încerca șansele prin tragerea la sorți, care va decide atribuirea celor 50 000 de vize americane anual îsunt deja înregistrate opt milioane de candidaturi, dintre care 1,5 milioane din Orientul Mijlociu). Peste douăzeci de ani, populațiile hispanică și afroamericană vor fi aproape majoritare în Statele Unite. Elitele lor și cele venite din Asia vor întări forța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
care aceștia sunt minoritari, ca în Liban, Siria, Irak, Palestina. în plus, vor încerca, nu fără un oarecare succes, să convertească musulmani - minoritățile kurde din Irak și din Siria, berberii din Maghreb - prin mijlocirea unor ajutoare sociale și promițându-le vize pentru America și Europa, prezentându-i drept „creștini persecutați”. Biserici creștine care se vor opune în mod explicit capitalismului vor exista și în Europa. Credincioșii, partidele catolice și autoritățile religioase vor denunța ponderea pieței, libertatea de circulație și expresia ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
însurat, dar vreau să-ți spun că eu nu am prejudecăți, întrucât sunt zodia Vărsător. Am 90, 59, 87. Știu că vrei să pleci în America. Eu am acolo un contract, mi-a promis impresarul meu că face rost de viză și de tot. Nu am poză recentă, dar mă găsești în Libertatea din 12.07.2003, unde m-am lansat. Discreție deosebită, Raluca, 021.3234598. FINAL PASAJ RETRAS Mariana își notă numărul. O să sune mai târziu, acum era mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
să iasă. - Pisi... Liniște. Mariana își opri respirața. - Pisi... vreau să vorbim. - Eu nu sunt „pisi”! Nu mi-ai zis niciodată „pisi”, se revoltă Mariana de sub plapumă. - Trebuie să plecăm. - Nu plec nicăieri. - Mâine avem avion. Uite, am acte, pașapoarte, vize, tot. Am făcut și bagajul meu. - Tu când îți faci bagajul? - Sau plec singur? - ... Și Mișu plecă să-și ia rămas bun de la București. Acesta era orașul în care se născuse, crescuse, învățase etc. Acesta era singurul oraș pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
sau coreean. Însă japonezi da! Ciudat e că sunt Încă tineri cu toții. Uneori trec granița În Canada sau În Mexic. În general Își găsesc câte-o slujbă temporară, iar seara Își pierd vremea prin discoteci. În scurt timp le expiră viza de ședere. Unii din ei sunt expulzați din țară, dar pentru cei care n-au norocul ăsta e Începutul calvarului. Încep să consume cantități din ce În ce mai mari de droguri, Își pierd Încet-Încet toți prietenii, devin fragili din punct de vedere psihic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
din bandele de cartier care Îi atacă mereu pe cerșetori nu au curajul să se ia de el. Personal, Yazaki ne-a spus că e scriitor și că trăiește aici pentru a se documenta pentru unul din romanele sale. Are viza În regulă, are și o adresă la care e Înregistrat, un cont bancar cu care poate dovedi că are cu ce se Întreține. Nu l-am prins niciodată cu cantități mari de droguri asupra lui, așa că nu avem ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cu umerii largi și spatele solid. Părea să aibă și oasele mai groase decât mine. A Întors capul de două ori ca să vadă dacă mă țin după el sau nu. „Nu te apropia de Yazaki“, mă avertizase Yama. Yazaki avea viză valabilă, domiciliu și cont În bancă și umbla deghizat În vagabond ca să strângă informații pentru romanul său, Îmi spuseseră cei doi asistenți sociali. La fel Îmi spusese și Gan. Yazaki zicea că vrea să scrie un roman, de-asta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
răbdare, cu înțelepciune, să facem lucrul pe care nu am putut să-l facem în timpurile acelea draconice, satanice. Deci, eu sunt optimist, foarte optimist, deși se spune că, mă rog, granița va fi întărită la Prut, vor fi niște vize, dar eu știu că comunismul, bolșevismul nu mai poate reînvia, imperiul nu mai poate reînvia, cu toate tancurile lui, cu toate rachetele lui. Și eu cred că voi apuca vremurile când vom fi împreună noi, românii de pe ambele maluri ale
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
august 1954 toate clasele din anii doi și trei au plecat la munci agicole în sudul Banatului. La școală au rămas fetele și dintre băieți eu și Leahu A. care nu aveam buletinele de identitate la noi acasă fiind pentru viza de flotant și fară acest act nu se putea merge în zonă de frontieră. Pe toată perioada muncilor agricole unde erau angrenați și colegii mei, la scoală am fost numit de direcțiunea școlii - pedagog - și după terminarea programului adică după
PRIMA DRAGOSTE de IONEL CADAR în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361324_a_362653]
-
militat întodeauna pentru materializarea obiectivelor politice și diplomatice ale României în acele momente. În mod concret, am intervenit, ca deputat, la Praga, în timpul întâlnirii cu primul adjunct al ministrului de externe al Cehiei pentru ca această țară să amâne impunerea obligativității vizelor pentru români până după întrunirea Comitetului J.A.I., care urma să decidă în privința liberei circulații a românilor. Din fericire, intervenția mea a fost susținută, neafectând interesele noastre ca popor. Am militat, cu orice ocazie, în țară sau peste hotare, pentru
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
sufletului; o ultimă încercare și cale a Părintelui Ceresc de a-i oferi omului fericirea veșnică. Despre viața omenească - prietenă intimă cu suferința și cu boala Cuviosul Paisie Aghioritul obișnuia să spună că pașaportul spre rai are neapărată nevoie de viza încercărilor, în sensul că drumul spre desăvârșire, spre fericirea veșnică a vieții viitoare trece, inevitabil, prin proba ispitirilor și a încercărilor fără de voie, a supărărilor sau pătimirilor trupești și sufletești, care îi întăresc creștinului voința și îi intensifică nevoința. Toți
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Ministerul Turismului, Agenția Comturist, ITIA și complexul hotelier Parc-Turist. Cu toții am cerut „plecarea din țară”. Asta se întâmpla prin 1979. După multe peripeții, restricții și șicanări, prin luna ianuarie 1980 am primit mult-doritul pașaport. Am aplicat apoi pentru o viză australiană. Sa ajung la capătul pământului! Când m-am trezit cu aprobarea de viză în mâna m-am spariat! Unde să mă duc? Nu prea aveam cunoștințe în Tara Cangurului. Ce voi face acolo? Iar părinții? Eram singur la părinți
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
din țară”. Asta se întâmpla prin 1979. După multe peripeții, restricții și șicanări, prin luna ianuarie 1980 am primit mult-doritul pașaport. Am aplicat apoi pentru o viză australiană. Sa ajung la capătul pământului! Când m-am trezit cu aprobarea de viză în mâna m-am spariat! Unde să mă duc? Nu prea aveam cunoștințe în Tara Cangurului. Ce voi face acolo? Iar părinții? Eram singur la părinți! Grea decizie. Până la urmă, după mai bine de șapte luni, m-am decis să
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
mea că dacă se va face bine în România mă voi reîntoarce... Iată că au trecut 33 de ani și tot în exil sunt. Printre străini! Am făcut o escală de mai bine de un an la New York. Cu o viză turistică! Prelungită desigur. Am încercat să rămân în America dar a fost imposibil. Aveam deja, încă din România, ștampilată pe pașaport, o viză de rezindenta permanentă în Australia. Așa că a trebuit să părăsesc cu durere în suflet Țara Tuturor Posibilităților
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
sunt. Printre străini! Am făcut o escală de mai bine de un an la New York. Cu o viză turistică! Prelungită desigur. Am încercat să rămân în America dar a fost imposibil. Aveam deja, încă din România, ștampilată pe pașaport, o viză de rezindenta permanentă în Australia. Așa că a trebuit să părăsesc cu durere în suflet Țara Tuturor Posibilităților! Când am ajuns la Sydney nu mi-a plăcut de loc! (Acum îmi place! Asta rămâne între noi!!!) Era diferit de orașul Marelui
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
trenul pe ruta Amsterdam - Episcopia Bihor, via Viena. După o zi și o noapte de călătorie am ajuns la frontiera română. Așteptam vameșii cu inima cât un purice. Au venit cei de la controlul pașapoartelor mai întâi. - Băi, unde ți-e viză de intrare în Republica Socialistă Romană? m-a întrebat un ofițer în uniforma kaki? - Care viza? Eu am pașaport românesc valid și vreau să fac o vizită părinților mei. Mi-a spus că nu am dreptul să intru în țară
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
Care viza? Eu am pașaport românesc valid și vreau să fac o vizită părinților mei. Mi-a spus că nu am dreptul să intru în țară și că trebuie să mă reîntorc la Budapesta unde să încerc să obțin o viză de intrare de la Ambasada României de acolo. Mi-a ordonat să cobor din tren! Eu, „Nu și nu!”. O tot dădeam cu drepturile omului, cu Declarația de la Helsinki, cu Carta '77, cu libertatea de călătorie... formule învățate în perioada de
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]