5,858 matches
-
transformându-se în agresor. E limpede: omul pe care-l descoperim la începutul romanului Poodle Springs nu prea mai are multe lucruri în comun cu idealistul, melancolicul, retractilul slujitor al Adevărului. Brusc energizat, el împrumută nu doar comportamentul, ci și vocabularul eroilor unidimensionali iviți din criza de conștiință și frustrările marelui cataclism beligerant al anilor ’40. Dacă premisele romanului ar fi fost duse la ultimele consecințe, probabil că Poodle Springs s-ar fi încheiat odată cu moartea detectivului, înecat, plin de alcool
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pe margine: „Nu e stil de istoric literar!” - cu alte cuvinte, nu e stil științific. Analizând cele două cazuri, se vede clar că Încercarea de a utiliza stilul metaforic a fost prompt sancționată de redactorul respectiv: - capacitatea de Înnoire a vocabularului, În funcție de progresele științifice și tehnice; - frecvența redusă a cuvintelor populare, arhaice, argotice, cu excepția cazurilor când e vorba despre studii consacrate chiar acestor elemente de limbaj. 3. Alte trăsături ale stilului științific Stilul științific reprezintă, așa cum s-a mai spus, expresia
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Pentru asigurarea conformității științifice a terminologiei, au fost consultate următoarele lucrări: 1. Botez, Mihai Ioan, Neuropsihologie clinică și neurologia comportamentului, Editura Medicală, București, 1996. 2. Freud, Sigmund, Opere, vol. III-IV, Ed. Științifică, București, 1994-1996. 3. Laplanche, Jean; Pontalis, J.-B., Vocabularul psihanalizei, Humanitas, București, 1994. 4. Sillamy, Norbert, Dicționar de psihologie, Univers Enciclopedic, București, 1996. Introduceretc "Introducere" Lucrarea de față este consacrată unuia dintre conceptele-cheie ale psihanalizei, psihopatologiei și psihologiei clinice. Descris în primele studii ale lui Freud dedicate nevrozelor - mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
schimbare susceptibilă de a pune în pericol integritatea și constanța individului biopsihologic. Autorii citați mai precizează că apărarea ia adesea o înfățișare compulsională și că ea operează, fie doar și parțial, în mod inconștient. 2) Widlöcher (1971-1972) consideră că, în Vocabularul psihanalizei, formulările lui Laplanche și Pontalis rămân prea vagi. Definiția dată de ei dovedește, conform lui Widlöcher, că autorii nu au vrut să fie părtinitori, dar enunțul lor implică deja o anumită luare de poziție în privința conceptului, deoarece, după cum afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sau complianța) Conduita contrafobică Controlul Controlul prin gândire Depersonalizarea Desexualizarea A face pe bufonul, a lua în derâdere A mânca și a bea A recurge la gândirea magică A te crampona de obiect • În articolul consacrat mecanismelor de apărare din Vocabularul psihanalizei, Laplanche și Pontalis (1967) atrag atenția că „A. Freud nu înțelege să se plaseze într-o perspectivă exhaustivă și sistematică, mai cu seamă în privința enumerării în treacăt a mecanismelor de apărare”, și reiau lista clasică a celor zece mecanisme
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Klein: clivajul obiectului, identificarea proiectivă, refuzul realității psihice, controlul omnipotent asupra obiectului etc. În acest punct al analizei se impun astfel trei precizări: - din cele șaptesprezece mecanisme menționate mai sus, unui număr de paisprezece le sunt consacrate articole distincte în Vocabularul psihanalizei 11; - celelalte trei mecanisme - negarea prin fantasmă, refuzul realității psihice și controlul omnipotent asupra obiectului - nu beneficiază de o tratare în articole separate; - altor nouă mecanisme, care nu sunt menționate în articolul dedicat mecanismelor de apărare, Laplanche și Pontalis
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pathologique (1972/1986), care consacră un întreg capitol „Problemei apărărilor”12. Autorul precizează că ordinea de prezentare a celor douăzeci și cinci de mecanisme de apărare pe care le reține ia în considerație asemănările terminologice putând duce la confuzii (false friends din vocabularul limbii engleze). După Bergeret, acest procedeu ar permite o mai bună precizare a diferențelor, „în plan economic și profund, între termeni pe care anumite aspecte exterioare par să-i apropie”. Spre a ușura comparația cu alte liste, vom adopta ordinea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Valenstein (considerând că „reliefarea afectelor” este echivalentul afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor, iar „a face pe bufonul, a lua în derâdere” sunt atitudini înrudite cu umorul); - optsprezece dintre cele douăzeci și șase de mecanisme descrise și/sau menționate în Vocabularul psihanalizei de Laplanche și Pontalis; - optsprezece dintre cele douăzeci și cinci de mecanisme descrise de Bergeret (luând în considerare și cele două forme de clivaj); - douăsprezece dintre cele optsprezece mecanisme de apărare incluse în glosarul lucrării DSM III-R; - douăzeci dintre cele treizeci
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
menținut și retragerea declanșată de exigențe narcisiste acute, de pildă, pe timpul bolii sau într-o perioadă de criză cum este graviditatea. Această definiție trebuie comparată cu aceea a retragerii apatice, dată în a doua parte a prezentului volum. Provenind din vocabularul juridic (în care desemnează decăderea dintr-o facultate sau dintr-un drept de care nu s-a uzat în limita duratei prescrise), termenul a fost propus de Lacan (1981) ca echivalent al vocabulei germane Verwerfung („respingere”). Privită ca un mecanism
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
decât formația reacțională (pe care o recunoaște și ea), citate de noi în „Discutarea definiției” (p. 141): - aflarea unui mijloc de a evita agresivitatea; - autorizarea unei plăceri de substituție; - satisfacerea tendințelor masochiste. După lucrarea Annei Freud, altruismul a dispărut din vocabularele și dicționarele de psihanaliză. În prezent, în studierea comportamentelor altruiste, ștafeta a fost preluată de sociobiologi. În aparentă contradicție cu legile evoluției (întrucât faptul de a se sacrifica pentru alții presupune riscuri pentru individ), aceste comportamente favorizează propagarea de gene
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
într-o perspectivă mai largă, un mijloc de a intra în contact cu celălalt. De altfel, că e vorba de a identifica (adică de a recunoaște ca identic) sau de a se identifica (adică de a deveni identic cu celălalt) (Vocabularul de filosofie al lui Lalande, în Laplanche și Pontalis, 1967), cele două sensuri ale cuvântului țin, la prima vedere, mai mult de activitățile conștiente decât de cele inconștiente. Or, acest mecanism își manifestă finalitatea defensivă tocmai ca activitate inconștientă. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
am schițat rapid și prin complexitatea datorată specificității fiecăreia, proiecția pare să ridice mai multe probleme decât rezolvă efectiv, ceea ce nu o împiedică să fie un mecanism esențial pentru înțelegerea vieții psihice individuale sau colective, normale sau patologice. Istorictc "Istoric" Vocabularul psihanalizei (Laplanche și Pontalis, 1967) prezintă toate orientările freudiene, semnalate între 1894 și 1927, în raport cu acest concept de proiecție văzut sub aspectul său defensiv. Freud (1894/1974) introduce termenul „proiecție” în legătură cu nevroza de angoasă. Această stare morbidă, în care rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
va fi închisă prea curând. Nasio (1988) vorbește de o utilizare abuzivă a termenului și de o elucidare niciodată dusă la capăt, în timp ce Emmanuelli (1993) evocă „absența aprofundării acestei noțiuni în scrierile lui Freud”. De altfel, studierea acestui termen în Vocabularul psihanalizei se încheie printr-o constatare: „Absența unei teorii coerente asupra sublimării rămâne una dintre lacunele gândirii psihanalitice” (Laplanche și Pontalis, 1967). Exempletc " Exemple" Principala referință este O amintire din copilăria lui Leondardo da Vinci (1910/1987), în care Freud
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
evoluția conceptului Credem că se impune să răspundem la câteva întrebări privind guvernanța corporativă, respectiv: ce este și ce aduce nou acest concept? Termenul de „guvernanță” în românește este sinonim cu termenul de „administrare/procese de administrare”. De asemenea, în vocabularul limbii române există și termenul de „guvernanță”, care înseamnă „conducere” și care implică toate activitățile din cadrul unei entități care intră în sfera managementului. În sistemul anglo-saxon este utilizat conceptul de guvernanță corporativă - Corporate Governance, un termen intrat în practica auditorilor
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
factori esențiali care contribuie la dezvoltarea lingvisticii noastre. În continuare, vorbitorul a scos în evidență o serie de realizări obținute în ultimul timp de către Institutul de Lingvistică din București. Astfel, colectivul de gramatică a terminat redactarea primului volum al gramaticii (vocabularul, fonetica și morfologia); volumul al doilea, care cuprinde sintaxa, este de asemenea în întregime redactat, urmând să fie dat la tipar în cursul lunii noiembrie a acestui an. Proiectul noii ortografii a limbii române a fost definitivat și aprobat de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a avut un impact important, pe fondul unei debandade generalizate: bănci care cădeau, pe la televiziuni se succedau echipe de personaje care se Învinuiau unele pe altele de corupție... Era un Întreg război de gherilă, iar corupția devenea un termen din vocabularul cotidian al românilor. Ca de obicei În asemenea momente delicate, au apărut și rapoartele internaționale: BERD descria România drept țara cu cele mai mici progrese În reformă din Întreaga Europă Centrală și de Est În anul 2000. Din nou se
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
în filologie și hermeneutică, Blummenbach în antropologie comparată, îi vor crea temelii solide pentru experiența unică pe care urma s-o întreprindă în Orientul îndepărtat. Opera sa de orientalist, materializată în volumele: Dicționar tibetan-englez, Calcutta, 1834; Gramatica tibetană, Calcutta, 1834; Vocabular sanscrit tibetan-englez (rămas în manuscris); „Studii tibetane” (în „Asiatic Researches” și „Journal of Asiatic Society of Calcutta”), 1834, a fost unanim apreciată. Cea mai de seamă universitate budistă a timpului, Taisho din Tokyo, avea să-i cânte, în anul apariției
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sunt nenumărate: un atac puternic, clar, incitativ și informativ în egală măsură, ca să nu mai vorbim despre numeroasele semne metapragmatice (elemente de titrare sau de ilustrare iconică), ce diferențiază hotărâtor jurnalismul de alte tipuri de texte. Criteriul de alegere a vocabularului nu va fi în acest caz nici lingvistic și nici semantic, ci comunicațional: a atrage atenția, a conchide prin reluarea mesajului principal, a convinge. În ciuda unor aspecte încă neclare și litigioase, putem spune că limbajul jurnalistic are câteva trăsături distincte
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și răspunde pentru asta, improvizând - dacă este cazul - atunci când un material sau altul cade. Didier Husson și Olivier Robert (1991, p. 151) oferă următoarele sfaturi: Uitați vechile măsuri tipografice și adaptați-vă noilor tendințe din domeniu. Învățați un minimum de vocabular tehnic, pentru a avea un dialog profesionist cu secretarul. Învățați câteva noțiuni tipografice curente. Comparați macheta mai multor ziare, fără a uita presa cotidiană. Faptul că secretarul scrie chapeau-ul sau reformulează titlul nu trebuie să vă deranjeze. Este datoria lui
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Bursei. Efortul ziaristului de știri este de a limita lexicul specializat, fără a-l exclude cu totul, în așa fel încât textul să fie clar pentru toată lumea - și specialist, și neofit. Folosirea metonimiilor sau a perifrazelor consacrate pot îmbogăți un vocabular fatalmente restrâns sau ajută la evitarea unor repetiții supărătoare (București pentru guvernul român, practicantele celei mai vechi meserii din lume pentru prostituate). Atenție, însă, la context. Orașul Sfânt poate să însemne Ierusalim (pentru creștini) sau Mecca pentru musulmani. Sintagmele verbale
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fazele de desfășurare): descriere 5. Durata și ritmul de învățare Numărul de ore, ani Numărul de ședințe pe săptămână Activități complementare 6. Obiective Competențe de comunicare Competențe de scriere Cultură Autonomie în învățare 7. Conținut Lingvistic Tip (tipuri) de limbă Vocabular Acte de vorbire Gramatica (în detaliu) sau eliminarea tuturor referirilor explicite la gramatică Fonetica Socio-cultural (descriere, apoi caracterizare în funcție de criteriile corespunzătoare) Situații stereotipe sau nu Descoperirea vieții de zi cu zi (civilizație, cultură etc.) Cultura tradițională (literatură, istorie, geografie) Problematică
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
întrebări precum (cf. Robertson et al., 2003, p. 10): • Ce domenii sunt incluse ori excluse de către respectiva investigație? • Cât de departe au mers cercetătorii în articularea unei colaborări interdisciplinare? Se poate vorbi despre construirea unui spațiu conceptual comun, a unui vocabular împărtășit și a noi metode articulate? • Cât de important este rolul instituțiilor în facilitarea sau periclitarea proceselor de colaborare interdisciplinară? • Cât de importantă a fost integrarea perspectivelor disciplinare în coagularea unei explicații ori înțelegeri mai puternice a fenomenului sau procesului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Sensuri moderne ale conceptului de disciplină" Bogăția semantică a conceptului de disciplină trece însă dincolo de sensurile amintite. Din perspectivă epistemologică, disciplina poate să însemne: un domeniu structurat al cunoașterii care posedă un obiect propriu de studiu, o schemă conceptuală, un vocabular specializat, precum și un ansamblu de postulate, de concepte, de fenomene particulare, de metode și legi (Legendre, 1993, p. 378). În același dicționar este menționată și o definiție mai veche (UNESCO, 1972): „ansamblu specific de cunoștințe ce are propriile caracteristici în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
lucru semnificativ, n-a intrat În limba greacă decât odată cu Septuaginta. ⎯ La origine, aphiemi Înseamnă strict „a trece cu vederea”, „a lăsa ca lucrurile să-și continue cursul În ciuda unui eveniment/act negativ sau reprobabil” (În franceză, laissez aller). În vocabularul grecesc păgân nu există noțiunile de „păcat” și de „iertare”. Syngnome nu are sens de „iertare”, ci de „Îngăduință”, „indulgență”. Zeul Îngăduie, lasă de la sine, tolerează cu generozitate greșeala unui muritor. Indulgența nu e considerată virtute; ea constituie apanajul prinților
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Întâlnim o mefiență cronică față de acest corpus literar din partea teologilor, a așa-zișilor „creștini adevărați”, a zelatorilor „ortodoxiei pure”, a păzitorilor „tradiției nealterate”. Pentru aceștia, nu mai Încape vorbă, cuvântul „apocrif” miroase a pucioasă și nu-și are locul În vocabularul pravoslavnic. Dacă te ocupi, În România ortodoxistă, de apocrife, imediat ajungi „eretic”, prin urmare direct În fundul iadului. De partea cealaltă, Întâlnim o pasiune smintită, necontrolată pentru aceste scrieri, văzute ca un eșantion de literatură ezoterică. În ultimii ani mai cu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]