37,159 matches
-
politice. Într-o altă accepțiune, prin consens se realizează integrarea diferitelor interese sub egida unor partide politice.”52 V. Măgureanu distinge trei tipuri de consens: „consens de bază, vizează legitimitatea existenței comune în cadrul unei societăți; se constituie prin acordul de voință al membrilor asupra valorilor, credințelor, modului de viață, al relațiilor sociale și instituționale; consensul politic vizează legitimarea politică în cadrul funcționării sistemului social global și presupune adaptarea puterii politice la credința dominantă în societate privind natura, sursa și forma sa; consens
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
din Hobița, alături de mama sa, așa cum își dorise. Își aminti ce lung și greu fusese drumul lui de la București la Paris, de la un necunoscut la o celebritate. Se zice că până la Paris ar fi mers pe jos... Câtă înverșunare, câtă voință! Își mai aminti că văzuse, într-un catalog al lui Clody, o serie de zece medalioane lucrate din mici pietre ovale, rotunde sau pătrate, de diferite culori, pietre simple, dar frumoase, pe care ea scrijelase siluete din sculpturile lui Brâncuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cor a fost preluată de profesorul Ioan Gordin, care a dus mai departe renumele acestuia și al comunei. Cu un talent nativ deosebit, descifra cu ușurință partiturile, fără să aibă studii de specialitate. Avea în repertoriu Urcă trenul la Pașcani, Voința neamului, Tricolorul de Ciprian Porumbescu. Ioan Gordin canta la flaut și la vioară, organizând din când în când și orchestre muzicale împreună cu alte cadre didactice și alți intelectuali din comună. La căminul cultural, era și un atelier de țesut și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
era trântit pe canapea și citea o revistă. — Te cheamă mama. — Ce? Iar vreo scenă? „O, tu, cel cu nervi de fier și fără sentimente, fii răbdător și fă-ți datoria! Noi, cei care suferim cu-adevărat - deși plini de voință, dar slabi trupește - noi, cu siguranță, avem tăria să stăm cu mama.“ Și-a aruncat jacheta pe umeri și a coborât cu mine. După ce ne-am așezat la căpătâiul ei, de-o parte și de-a alta, mama și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
care trebuie luate de un conducător auto nu pentru respectarea legii, ci în primul rând pentru protecția vieții lui și a celorlalți participanți la trafic. Asta înseamnă prevenție. Există cazuri în care, din greșeală, poți trece pe roșu. Nu din voință! Este greu să determini dacă o astfel de acțiune a fost voită sau generată de cu totul alt fel de situații. Și atunci, o măsură de 160 de milioane, respectiv retragerea permisului pentru o perioadă de doi ani de zile
MODIFICĂRI COD RUTIER: Șomajul și abuzurile vor exploda by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/71966_a_73291]
-
visul imemorial al omenirii, există riscul scăpării de sub control al acestor lei tineri și totul e deturnat în proliferare celulară fără limită și fără măsură, monstruoasă, terminând prin cancerizare. Și aici e nevoie de o balanță. În această balanță stă voința de a exista, rezistența la pierderea identității, la pierderea sau schimbarea complexului constitutiv de dorințe și atitudini. Voința și instinctele primare sunt cele care asigură perpetuarea și creșterea. Cunoașterea și inteligența aspiră la integrarea acestora. Există peste tot o rezistență
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
proliferare celulară fără limită și fără măsură, monstruoasă, terminând prin cancerizare. Și aici e nevoie de o balanță. În această balanță stă voința de a exista, rezistența la pierderea identității, la pierderea sau schimbarea complexului constitutiv de dorințe și atitudini. Voința și instinctele primare sunt cele care asigură perpetuarea și creșterea. Cunoașterea și inteligența aspiră la integrarea acestora. Există peste tot o rezistență la schimbare, în ciuda schimbării continue și chiar a transformărilor interne. Totul tinde să își mențină identitatea, deși totul
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
scop în existența și ființarea omului și materiei. Un flux al duratei din trecut spre viitor în continuă creație liberă împărtășind imortalitate lumii și conștiinței. Memorie, suflet și timp, dincolo de materie, corp și spațiu. Fluiditate încorporată în tipare, purtată de voință. Creație evolutivă. O permanentă stare antientropică. Adam și Eva au fost creați din același principiu divin. Nu își cunoșteau natura și asta îi făcea să nu dorească, nu aveau voință și erau fericiți. Când și-au cunoscut-o, prin păcatul
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
materie, corp și spațiu. Fluiditate încorporată în tipare, purtată de voință. Creație evolutivă. O permanentă stare antientropică. Adam și Eva au fost creați din același principiu divin. Nu își cunoșteau natura și asta îi făcea să nu dorească, nu aveau voință și erau fericiți. Când și-au cunoscut-o, prin păcatul original, atunci au început să dorească, cunoașterea dând naștere dorinței, aspirației de a fi altceva decât înainte. Asta a făcut să apară durerea și suferința. Păcatul de a râvni, păcatul
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
anulare a entropiei, de răcire continuă până la zero absolut și de încetinire infinită a mișcării, de moarte a universului, sau din contră, de mișcare continuă, printr-un dezechilibru permanent. Un dezechilibru creator. Uneori, la nivel uman, eternitatea se dobândește prin voința de a fi și a stăpâni peste tot, de a rămâne în memoria altora, e o idee care a prins putere în creierul omului, prin persistență. Persistență prin putere, luptă și abilitate, ca virtuți absolute. Voința e principiul mișcării. Peste
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
eternitatea se dobândește prin voința de a fi și a stăpâni peste tot, de a rămâne în memoria altora, e o idee care a prins putere în creierul omului, prin persistență. Persistență prin putere, luptă și abilitate, ca virtuți absolute. Voința e principiul mișcării. Peste tot lumea însuflețită luptă pentru a supraviețui, cu acel simț înnăscut de a vrea. Celula e oarbă. Conștiința se uită la ea însăși. Omul la ceilalți. Realitatea e acțiune. A fi e a dori și a
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
de a vrea. Celula e oarbă. Conștiința se uită la ea însăși. Omul la ceilalți. Realitatea e acțiune. A fi e a dori și a fi activ. A însufleți și a fi însuflețit. A făptui. A dori prezentul sau eternitatea. Voința de a apărea și exista, de a crește și acapara, de a se reproduce și stăpâni, de a-și satisface dorințele. Dorința, cu speranțele și fricile ei. Frica e a trupului, se naște din mărturia suferințelor corporale. Din încleștare și
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
de a apărea și exista, de a crește și acapara, de a se reproduce și stăpâni, de a-și satisface dorințele. Dorința, cu speranțele și fricile ei. Frica e a trupului, se naște din mărturia suferințelor corporale. Din încleștare și voința de mărire. Luptă, competiție, conflict, victorie, înfrângere. Destinul de care omul e prins și de care poate e copleșit, care îl poate paraliza, dar uneori se revoltă și vrea să își iasă din limite, să se ia în posesie. Egoul
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
înfrângere. Destinul de care omul e prins și de care poate e copleșit, care îl poate paraliza, dar uneori se revoltă și vrea să își iasă din limite, să se ia în posesie. Egoul e dorință și în același timp voința (conștientă sau inconștientă) de a-și satisface dorința. Eliberarea lucidă de dorințe și vrere e ceea ce misticii fac. Dar ei le transformă în iubirea de Dumnezeu, o iubire absolută a existenței. Renașterea a ridicat demnitatea eului, omul se poate uita
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
orice griji. Geniul, în operă, ar avea capacitatea maximă de obiectivizare, de desprindere de vrere, care presupune egoism și individualism. După Schopenhauer, arta și religia ar face același lucru, distrug vrerea oarbă, eliberându-te de tirania și impuritatea înfometată a Voinței, prin cunoaștere inteligentă, prin contemplare și comuniune cu adevărul universal. Dar vrerea lucidă și sublimată e însăși caracteristica omului. Budismul se ocupă de anularea vrerii, prin anularea voinței, personalității și a identității și topirii identității, conștiinței individuale în cea universală
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
lucru, distrug vrerea oarbă, eliberându-te de tirania și impuritatea înfometată a Voinței, prin cunoaștere inteligentă, prin contemplare și comuniune cu adevărul universal. Dar vrerea lucidă și sublimată e însăși caracteristica omului. Budismul se ocupă de anularea vrerii, prin anularea voinței, personalității și a identității și topirii identității, conștiinței individuale în cea universală. Procesul e înlesnit de conceptul budhist asupra identității eului, așa cum deja menționat, eul fiind doar un complex de serii trecătoare, fizice și de conștiință, nepermanente și impersonale. Eul
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
care s-a născut universul, acel big-bang enorm, e însuși Dumnezeu. Energia s-a transformat în materie conform ecuației lui Einstein, E=mc2. Viteza luminii la pătrat încleștată cu inerția materiei: masa; și cu gravitația și atracția, corespondente fizice ale voinței; dar și psihice, ale chemării la ordine, ale inhibiției conștiente. De ce a trebuit să fie introdusă viteza luminii care s-a declarat a fi constantă, deci eternă, și încă la pătrat? Ciudat, deși e vorba de teoria relativității, e vorba
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
încă la pătrat? Ciudat, deși e vorba de teoria relativității, e vorba de o constantă, de un absolut: viteza luminii. Pentru că, intuitiv, prezentă în toate religiile, lumina întrupează esența divină. Putem spune atunci că accelerația ei e gândul lui Dumnezeu, Voință augmentată la infinit. Și atunci Dumnezeu ar fi: E:M=c2, energia raportată la materie e o lumină constantă. Cu cât energia e mai mare și masa mai mică, esența divină crește. Dumnezeu în stare pură ar fi energie în
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
dinamică. Galaxiile sunt gândurile Lui și noi ne minunăm de spectacolul feeric al universului. Formula lui Einstein a dus la bomba atomică, la formula morții, dar și a începutului, a vieții. În plan filozofic, energia ar fi subiectul, eul, sufletul, voința, conceptul, forma, ideea, iar masa ar fi obiectul, substanța, realitatea. Ele sunt interschimbabile. Hegel descrie istoria ascendentă: de la un eu-voință sau spirit natural, impersonal, anorganic ori biologic, reflex, la un spirit personal, conștient de sine și de lume, dar individualist
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
impersonal, anorganic ori biologic, reflex, la un spirit personal, conștient de sine și de lume, dar individualist, până la un spirit care se ia în posesie, moral și altruist, terminându-și evoluția în Ideea Absolută, în frumusețe și bine, în Dumnezeu. Voința superioară e deasupra cauzalității și efectului, ținând totuși cont de ele, e liberă, imortală și incoruptibilă, într-o aventură a Eului, a Voinței și Spiritului, a devenirii lor.
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
în posesie, moral și altruist, terminându-și evoluția în Ideea Absolută, în frumusețe și bine, în Dumnezeu. Voința superioară e deasupra cauzalității și efectului, ținând totuși cont de ele, e liberă, imortală și incoruptibilă, într-o aventură a Eului, a Voinței și Spiritului, a devenirii lor.
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
este încărcat de materie și sursă inepuizabilă pentru provocări senzoriale devine abstracție pură, după cum tot ceea ce pare, pentru conștiința comună, îndepărtat și eteric se transformă instantaneu în obiect și se exprimă definitiv. Pictura și sculptura sînt supuse, astfel, unei radicale voințe de geometrizare și de abstractizare, iar conceptele teoretice și ideile abstracte capătă pondere materială și forme cuantificabile. Construcția și destructurarea sînt, în această amplă demonstrație, strategiile majore ale artistului. El a descoperit, asemenea fizicienilor, că lucrurile sînt reductibile, că orice
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
altă varietate de suicid: radierea propriului nume. Având și ea un precursorat nobil și o matrice culturală de desfășurare, Cornel Mihai Ionescu nu-și refuză nici o fărâmă din expunerea erudită, intermediată de referințe livrești lipsite de impurități: "Arhetipul acestei violente voințe de neant este, poate, moartea marchizului de Sade, prin care, în inițiala numelui său, identică cu Ťlinia serpentinatăť a lui Michelangelo și a lui Lomazzo, cu Ťlinia frumusețiiť a lui Hogarth, Meissonier și a rococoului, se resoarbe numele Sade, universul
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
spun distrugător, semnat de Bianca Burța-Cernat în revista "Observator cultural" (nr. 148/2008). În ce mă privește, ca unul din criticii vechi încă activi, de bine de rău, am scris despre toate volumele anterioare ale tetralogiei brebaniene (Ziua și noaptea, Voința de putere, Puterea nevăzută ) și voi scrie aici și despre ultimul (Jiquidi ). închei astfel la rândul meu, provocat de Breban, suita de patru articole închinate tetralogiei sale precedată de o trilogie ( Amfitrion ). De altfel și despre trilogie am scris, la
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
ar fi crezut, pentru că survine, și în cazul său, acea surpare interioară, acea ruptură de personalitate caracteristică tocmai eroilor brebanieni puternici, dominatori, ceea ce le și agravează de altfel "căderea în gol": "...se știe, indivizii vitali, cu o exorbitantă personalitate și voință de a fi, de a reuși, odată aflați în depresie, în acel vid sau boală psihică, surparea Ťedificiului lor internť este la fel de formidabilă, de neoprit, ca și cariera lor socială". Astfel ajunge Dumitrașcu, "un bețivan improvizat", colindător de unul singur
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]