2,768 matches
-
mădularului mutilat al lui Uranos, castrat de fiul său Cronos, pentru a-l uzurpa. Mădular azvârlit în mare. Ceea ce înseamnă că zeița dragostei nu s-a născut din dragoste, ci din moarte și crimă. Poate de aceea clipa supremă a voluptății are un gust de moarte. Prin ultima clasă de liceu, mi-a căzut în mână o broșură hărtănită unde un misogin explica pe larg bărbaților de ce trebuie să se ferească de "emisarele diavolului". În ea, femeia era ocărâtă în fel
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
N-are nici o importanță câte cărți ai citit (în două sute și nu mai știu câte episoade din serialul "Dallas" nu se vede nici o carte). Esențial e câți dolari ai. Noi, în Europa, filosofăm pe marginea oricărui fleac. Avem o mare voluptate de a tăia firul în patru. America eprea ocupată ca să-și piardă vremea cu asemenea "vicii". Ea s-a instalat, cumva, la sfârșitul culturii și își vede de proiectele ei, dispunând de o forță cu atât mai alarmantă cu cât
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Nu te plânge de tonul scrisorilor mele, pe care-l găsești rece, căci tu știi de ce soi sunt. Totdeuna preocupat de lucrările ce mi se impun, arareori aflu un moment neturburat în care să mă pot cufunda cu totul în voluptatea sufletească de a-mi închipui că stai față-n față cu mine și că nu scriu, ci vorbesc cu tine. Scrisoarea ta din urmă am primit-o - închipuiește-ți abia azi dimineață. Pustiile de Camere s-au deschis și iarăși mă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
-mi mărturisi greșelile îmi îngăduie s-o iau din nou de la capăt, cu inima ușoară, și să mă bucur îndoit, mai întâi de firea mea și apoi de o plăcută căință. De când am descoperit această soluție, mă las în voia voluptății, a orgoliului, a plictiselii, a mâniei și chiar a febrei pe care chiar acum o simt cu bucurie cum urcă. În sfârșit, sunt iar stăpân și pentru totdeauna. Am mai descoperit o înălțime, pe care nu mă cațăr decât eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
pricinuise surorii ei numai din vițiu sufletesc, fără amor pentru el. Răutatea era singura simțire ce-1 mai bucura. Nu putea suferi să fie iubit. îi părea că e tentativă de asasinat. Amintirea fetei îi străbătu creierul cu o mică voluptate. Avea un flacon cu picături tonice acre și amare, ce-i da aceeași cutremurare și un minut de căldură la cap. Numai la cap circula parcă încă sîn-gele, sleit. Când Ada va reuși să pătrundă la Hallipii-Drăgănesti, va afla poate
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mărturisite. Nici el nu mai avea nici o întoarcere spre interior. Nimic acum din misterele subtile, din tragediile subterane nu-1 mai interesa. Cu toată atenția, cu toți ochii își examina ligheanul, batista, și sta în patul maculat cu un fel de voluptate a nesimțirii. După atâta constrângere era o orgie de tuse, de expectorări, de toate mizeriile concrete ale boalei. își descărca cu bucurie ticăloșia, și trupul lui, acum material nesecat de coptură, de murdărie, îi era drag așa; îi părea că-1
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
1 făcea hidos; le ținea acolo mult "pînă se încălzesc", zicea, și uneori cobora fără voie din pat, așa, în cămașă, aproape gol, oribil, uitîndu-se în oglindă, plăcîndu-i vedenia trupului nemernic. își iubea mizeria, așa cum alții își iubesc vițiul, cu voluptate și cu rușine. Epoca de criză trecuse. Urma convalescența foarte lungă și serioasă din cauza accidentelor mereu posibile. Maxențiu nu mai avea acum micile voluptăți vulgare ale boalei și căuta alte distracții, tot exterioare. Părăsise de tot călătoriile în interior. In
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
uitîndu-se în oglindă, plăcîndu-i vedenia trupului nemernic. își iubea mizeria, așa cum alții își iubesc vițiul, cu voluptate și cu rușine. Epoca de criză trecuse. Urma convalescența foarte lungă și serioasă din cauza accidentelor mereu posibile. Maxențiu nu mai avea acum micile voluptăți vulgare ale boalei și căuta alte distracții, tot exterioare. Părăsise de tot călătoriile în interior. In acel interior nu mai erau peisagiile turmentate de altădată cărora, în nesiguranță, să le cerceteze parcursul tragic. Boala se statornicise în forma ei clasică
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
altul! Să aibă alte încercări, alte turburări! Se deprinsese cu starea de lucruri. Sau poate căutau să scape complet de subt supravegherea lui? Poate că femeia, ca și banii ei, vor merge tot acolo, dar fără de controlul lui, răpindu-i voluptatea și alimentul curiozității. Vroiau să-1 prade și să-1 lase pustiu între chiuvete și fiole! ... Și obrăznicia mitocancei! îi oferise leafa grăjdarului. Cei cinci mii de lei nemeritați, neașteptați pentru acea haimana de uliță, lui, prințului Maxențiu, pentru 202 sănătatea iui
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nobile. - Domnul Petrescu a fost căpitan de cavalerie! Ada îl înainta în fiecare lună. - Cela expliqne tout! Cela expliquc tout! declarase căzătura, prelingîndu-și buzele muiate pe brațul Adei. în camera mereu mai confortabilă a lui Lică, întîlnirile urmau liniștite. După voluptatea furioasă și pe apucate, fusese voluptatea scabroasă a camerei discrete și sigure, apoi senzualitatea lacomă și lâncedă, și acum intrase în faza obiceiului tiranic. Era încă "marele amor", pe înțelesul lor. Lică avea ore fixe când primea elevii. Tot restul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de cavalerie! Ada îl înainta în fiecare lună. - Cela expliqne tout! Cela expliquc tout! declarase căzătura, prelingîndu-și buzele muiate pe brațul Adei. în camera mereu mai confortabilă a lui Lică, întîlnirile urmau liniștite. După voluptatea furioasă și pe apucate, fusese voluptatea scabroasă a camerei discrete și sigure, apoi senzualitatea lacomă și lâncedă, și acum intrase în faza obiceiului tiranic. Era încă "marele amor", pe înțelesul lor. Lică avea ore fixe când primea elevii. Tot restul timpului era liber și fără griji
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
si biblică și, retrăgîndu-se prudent după apostrofa Siei, pașii lui îi păreau a suna august pe mozaicul coridorului ca pe lespezi de poifiră. Rim era un luxurios al închipuirii. Palma fecioarei pe obrazul lui slab ar fi luat apucături de voluptate brutală. Rimul cu dinții galbeni, lungi și rari, miop și prognatic, era numai o mască pusă în glumă "scumpului eu" al lui Rim "frumosului". Domnișoara Sia nu se putea să nu-1 vadă până la urmă așa cum el se închipuia. "Fecioară capricioasă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
rar câte un cuvînt: - Doctorul Rim a fost ieri la repetiție și va veni, cred, și mîine! zise la un moment cu un ton între întrebare și afirmare. Nu-i răspunse nimeni. Automobilul Drăgăneștilor era un Lincoln minunat. Mini simți voluptatea lunecării ușoare și consimți să recunoască rinele privilegii ale averii. în dreptul străzii Regale ceru să se coboare. Elena se întoarse spre Marcian, ca și cum ar fi putut avea ceva de obiectat din faptul că rămâneau singuri, apoi, prin micul telefon a
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
apoi, retras, și-a dus viața, până n-a putut nici să mai vorbească, nici să mai mănânce, nici să se mai gândească la ceva. Trona, pur și simplu, zi și noapte,în vaporul său, peste aurul său, trăind, permanent, voluptatea omului nebun, care face una ca asta, fără să știe, practic, de ce, anume, și, cu ce scop o face. A trecut deîndată la fapte. Avea cu ce-i plăti, pe toți, cei cu al căror sprijinîși punea,încet și cu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cu nimic mai mult decât cu visul. Când visăm, tonusul muscular e abolit și întregul corp ne este paralizat, lăsând astfel mintea liberă pentru halucinare. Când facem dra goste, dim potrivă, mintea ne e abolită, iar corpul se scufundă în voluptate. Un ultim amănunt vine să întărească acest ciudat și fascinant paralelism: când visăm, indi ferent de conținutul visului, sexul nostru este întot deauna erect... Îmi amintesc un banc idiot din copilărie, care definea femeia drept „ceva de care te ții
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
nesfârșite cu care vechii evrei se apropiau de chivot: „Să n-aveți a face cu vreo femeie“, le poruncea atunci Iehova. Zile-ntregi, uneori săptămâni înainte de-a ajunge la mare îmi refuz sexualitatea, și asta-mi dă o ciudată voluptate. Fiindcă-n toate fantasmele mele trăiește marea, care-mi inundă craniul și se revarsă din el ca vinul ce se varsă peste buza unui potir. Iar la mare nu fac dragoste decât o singură dată, de obicei în ultima noapte
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
și zgomotos. Această stare de seducție a durat câteva ore în șir. Mi-ar fi plăcut să dureze toată noaptea. Și-n timp ce eu mă descătușam din brațele ei, mă mușcă voluptos, ca și cum ar fi atins acea clipă de voluptate supremă. -Trebuie să plec. Haide, du-mă la iaht, e târziu. Îmbrățișați o pornirăm, pe malul mării către iaht cu amintirea proaspătă a jocului erotic din apa călduță. Am condus-o până la iaht. M-a sărutat la plecare de mai
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
conform căreia literatura trebuie să reflecte esența concretă a vieții: iubirea, gelozia, mândria rănită, orgoliul umilit, cunoașterea, dreptatea, adevărul, demnitatea, categoriile morale absolute. Luciditatea este trăsătura dominantă a personajelor lui Camil Petrescu, intelectuali analitici și autointrospectivi, hipersensibili. Luciditatea "nu omoară voluptatea reală, ci o sporește" <ref id="2">2 Camil Petrescu-Wikipedia</ref>. Narațiunea la persoana I folosește timpul subiectiv, care aduce în prezent gânduri, îndoieli, fapte trecute, totul fiind subordonat memoriei involuntare. Romanul este experiența interioară: <ref id="3">3 România
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
trece iubind-o pe doamna T., simțind o pornire inexplicabilă pentru confesiune: În seara în care privește înmărmurit spre geamul femeii iubite, sufletul i se limpezește când îl vede pe Ladima, cel căruia-i poate mărturisi trăirea lăuntrică "ca o voluptate grea, cu gust de pelin și doctorie". Îi era de ajuns să-l aibă aproape, să privescă împreună fereastra "ca un far în noapte" și să trăiască împreună drama iubirii pierdute, fiindcă nu vrea să-i fie rob. Și totuși
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
cu surprindere că fusese iubită la fel de tare cum ea însăși iubise. Din discuția doamnei T. cu naratorul, reiese că ea fusese tot timpul frământată de incertitudinea iubirii: ; Ea se destăinuie spunând că l-a iubit pe Fred cu pasiune, cu voluptate și nu a înțeles niciodată de ce el întrerupsese această relație. Naratorul renunță definitiv la aflarea unor eventuale răspunsuri privind iubirea ciudată dintre cei doi, deoarece adevărurile nu trebuie limitate: SCRISORILE DOAMNEI T. Scrisorile doamnei T. narează suferința și dezamăgirea produse
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
bărbatul cel bolnav nu mai spun nici un cuvînt. Ținîndu-se strîns de braț se uită unul la altul cu o privire plină de dragoste lacomă și arzătoare. Se Îmbrățișează, ea Îl cuprinde În brațe, trupul ei plin de forță și de voluptate se strînge lîngă el, buzele ei roșii se lipesc de buzele lui ca și cum nu se-ndură să-l lase să plece. În cele din urmă se smulge de lîngă el, Îl Împinge ușurel cu mîna Într-un gest de disperare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
prieteni ce plecau de pe peron fără a vedea Însă, de fapt, nimic altceva decît silueta Înaltă și frumoasă a femeii ce se depărta Încet, cu capul plecat, cu mersul unduitor, cu pași mari și măsurați, de o grație și o voluptate fără egal. Se opri pentru a mai privi o dată Înapoi, apoi se Întoarse și plecă mai departe la fel de Încet. Deodată, femeia stătu locului. Din mulțimea de pe peron cineva se apropiase de ea. Era un tînăr. Femeia se opri uimită, ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Dar chiar la începutul acelei perioade, nu izbutise să captureze mai mult de o vietate pe săptămână. Tocmai de aceea, nici nu simțise nevoia să se stăpânească. Intră, așadar, în dormitorul acela și-l străbătu cu pași de felină, iar voluptatea de a ucide nu-l părăsi decât în clipa când nu mai rămase în încăpere nici un om viu. Corl își dădu atunci seama că zăbovise prea mult și se sperie de greșeala făcută. Plănuise să-i omoare într-o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
munca lui curentă. CAPITOLUL XIV DE ÎNDATĂ ce împinse poarta, Lucy simți o lumină caldă care-i pătrunse în trup. Se opri la mijlocul unui pas, ezitând să-l mai facă. Știa că senzația de căldură fusese provocată artificial. Era primul pas al voluptății care ducea către înălțimile amețitoare ale bucuriilor simțurilor oferite de o "casă a iluziilor". De-acum și până când va părăsi localul acela nu avea să mai treacă nici un moment fără vreo manipulare nouă, poate chiar insidioasă și nebănuită, a sistemului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
era minunat de moale când o atingea și, îmbrăcând-o, senzația pe care i-o produse pe piele îi smulse de pe buze o exclamație de încântare. Era făcută dintr-o țesătură specială, foarte scumpă, menită să afecteze doar corpusculii de voluptate din trup. Costa cel puțin o sută de unități monetare metrul. Rămase o vreme locului, lăsând senzația de plăcere să-i învăluie tot trupul. Brusc, o cuprinse o adevărată stare de excitație. Se legănă ca amețită, gândind: "De fapt nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]