7,219 matches
-
la elemente de analiză componențială, la domenii și niveluri semantice și la relațiile dintre ele, la mecanismele de extindere a sensului în direcția utilizării figurate a unor cuvinte și expresii. O mare atenție este acordată sensului conotativ, asociat fie cu vorbitorii, fie cu împrejurările în care e folosită o expresie, fie cu stilul discursului. Într-o a doua fază, a transferului, autorii semnalează că pe o primejdie lipsa de imaginație a traducătorului care, cunoscând bine informația oferită de textul în limba
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
era obiceiul în epoca pentru personajele de vază274. Această din urmă întrebuințare s-a impus peste tot in traduceri, chiar unde christós este nume predicativ sau atribut articulat, pierzându-și astfel transparență pe care o avea în respectivele contexte pentru vorbitorii de limba greacă. În românește este ortografiat diferit din pricina faptului că fonemul șchț nu are corespondent în limba noastră: ortodocșii și protestanții îl redau cu „h”, iar catolicii, probabil sub influența italiană, cu „c”, dar numai în două cuvinte: „Cristos
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
drepturile celor asupriți sau căzuți în robie din neamul sau (numele biblic). În limba română se poate întâmpla să fie traduse la fel, cu „Ocrotitor”, „Oblăduitor”, deoarece metaforele respective fie sunt rezistente la transfer, în lipsa unei realități sociale analoage la vorbitorii acestei limbi (în cazul lui Go’el), fie permit o traducere fidelă, dar prea tehnică: „Suzeran” (pentru Mawl" și Wal), fapt pentru care se impune o notă: analogie cu relația suzeran-vasal. În traducerile biblice mai recente, ca și în lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Muqț este „a hrăni”316. Acest sens al lui Muqț e consemnat chiar și în A Dictionary and Glossary of the Kor’an (1873) al lui John Penrice. Contextul nu ar da voie acestei interpretări, dar, în afara lui, vorbitorul de arabă îl înțelege în funcție de competență să lingvistică obișnuită. 5.3.2. La numele biblice, diferențele de soluții se explică de multe ori prin limba-sursă a respectivei traduceri. Astfel, cei care pornesc de la originalul ebraic îl traduc pe YHWH Te
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
-l expune În mod liber și degajat, ceea ce Îi va permite să mențină un permanent „contact vizual” cu ascultătorii, să-i domine, să le mențină atenția Încordată, În loc să se lase el dominat de către aceștia. Desigur, aceasta nu exclude posibilitatea ca vorbitorul să se poată orienta după un plan de idei, prevăzut cu unele note, citate, cifre etc. Cercetări Întreprinse de către Brown, Thonnton Coats și Smidehens arată că o expunere dinamică, bazată pe un permanent contact vizual cu auditorul, face ca elevii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de o participare substanțială din partea interlocutorilor săi, discuțiile să devină superficiale, inconsistente, schimbul de idei și opinii infructuos și deci, dezbaterea să nu-și atingă scopul. Sunt și alte cerințe de care este condiționată reușita prelegerii-dezbatere. Mai Întâi se cere vorbitorului să-și elaboreze de așa manieră prelegerea Încât să se poată raporta personal, cu competența cuvenită, la materialul indicat a fi studiatcu anticipație de către participanți, relevând În cursul expunerii propria sa atitudine, ca specialist În materie. Aceasta va stimula interesul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
website, ceea ce pretinde, pe lângă serioase cunoștințe de limbă străină și abilități creatoare, imaginație, capacitate de utilizare largă a potențialelor multimedia; - utilizării modalității IRC - Internet Relay Chat, ca posibilitate de a „conversa”, „pe ecran”, de a purta un dialog scris cu vorbitori de altă limbă, ceea ce sporește competența comunicativă În limba respectivă și favorizează conștientizarea aspectelor-cheie ale acestei limbi; - utilizării unor „jocuri de aventuri” În cadrul cărora participanții se mișcă Într-un scenariu imaginar (Cerghit, 2002). c) Caracteristici și avantaje semnificativetc "c) Caracteristici
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care apare și în cazul limbii de lemn sau al limbajului birocratic. Codul elaborat dezvăluie totul, nu pentru că ar fi „mai bine” astfel, ci întrucât este necesar pentru ca fiecare să înțeleagă. El trebuie să fie elaborat deoarece circumstanțele nu permit vorbitorilor să fie rezumativi. Codul restrâns este, prin urmare, foarte valoros în cazul semnificațiilor împărtășite, stabilite și statice. Dacă însă vrei să ieși din cadrele comunicaționale prestabilite, să spui ceva nou, mai ales ceva care pune sub semnul întrebării ceea ce este
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
baza altor considerente. Pentru relevanța analizei, este necesar să existe o corelare între caracteristicile utilizate în delimitarea pieței și caracteristicile industriei sau produsului de referință. De exemplu, pentru un post de televiziune fără un profil special, piața este consituită de vorbitorii unei anumite limbi reprezentați de o populație distribuită pe o anumită arie geografică acoperită de emisia tehnică a postului respectiv, în timp ce pentru un producător de articole cosmetice acest criteriu nu are nici o relevanță, fiind însă definitoriu sexul consumatorului. Paradoxal, în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
admite în nici un fel (așa cum procedează Robin și Flacelière, de pildă). Lucrurile sunt mult mai simple. Platon face o istorie a concepțiilor despre Eros de dinaintea sau din timpul său. Iată de ce ele sunt aproximări. Apoi, fiecare discurs este supus criticii vorbitorului următor care-și prezintă propria poziție și tot așa până la Aristofan, al cărui discurs poartă amprenta autorului. Nu este vorba, prin urmare, de o poziție pe care Platon o ia față de mai vechile sau mai noile concepții asupra iubirii; este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
discursul lui Pausanias e demn de atenție în ciuda personajului ridicol. Demn de atenție pentru că vorbește de cei doi Eros, cu alte cuvinte de gradele de excelență ale iubirii. Pausanias vorbește de valoarea iubirii și stârnește râsul lui Aristofan tocmai pentru că vorbitorul era renumit pentru aventurile lui erotice (vezi aluziile lui Socrate și Aristofan la Pausanias și Agathon). În fine, areté este scopul relației de iubire și iubirea masculină este sursă de areté. Concluzia lui Pausanias: „trebuie ca cele două cerințe ale
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
devenire, complicare a afectivității. În orice caz se vădește că formarea sentimentelor este un proces asociativ, care are o slabă legătură cu dezvoltarea intelectuală. Ceea ce convinge un interlocutor, ceea ce îi câștigă adeziunea nu este atât logica unor argumente, cât atitudinea vorbitorului, propriile sale sentimente ce se transmit mai mult prin ton, postură și gesturi. Progresul afectiv se realizează datorită experienței reale, în care individul are unele satisfacții și unele opreliști Ă ceea ce treptat duce la aprobarea și îndrăgirea unor activități și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Bologa și Alexandru Vaida-Voevod34. Toți erau indivizi de renume pe scena publică, politică și culturală din România, iar pentru clasa de mijloc cu educație superioară ei reprezentau deja referințe comune; prelegerile au atras un public foarte numeros, fie datorită renumelui vorbitorului, fie datorită tematicii puse În discuție 35. Fiecare prelegere se referea la un aspect nou al biologiei națiunii, făcând legătura dintre prezentarea vorbitorului și noțiunile determinismului ereditar pe care eugeniștii le promovau cu atâta ardoare. Faptul că atare figuri importante
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
educație superioară ei reprezentau deja referințe comune; prelegerile au atras un public foarte numeros, fie datorită renumelui vorbitorului, fie datorită tematicii puse În discuție 35. Fiecare prelegere se referea la un aspect nou al biologiei națiunii, făcând legătura dintre prezentarea vorbitorului și noțiunile determinismului ereditar pe care eugeniștii le promovau cu atâta ardoare. Faptul că atare figuri importante au acceptat să participe Într-un astfel de program indică din partea lor nu doar un grad Înalt de familiaritate cu mișcarea eugenistă din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În care era prezent și Carol al II-lea, Moldovan a ales să discute mai ales despre necesitatea imperativă ca statul să Își asume responsabilitatea de a controla și de a Îmbunătăți capitalul biologic al națiunii, un rol pe care vorbitorul Îl descrie la acel moment În termeni foarte critici, dar pozitivi: Statului trebuie să-i revină principala datorie de a-și baza toată organizațiunea, În toate compartimentele ei, pe realitatea și nevoile prosperării firești a capitalului său uman de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Alexandru-Vaida Voevod, celebrul politician țărănist; Alexandru Tzigara-Samurcaș, unul dintre cei mai importanți etnografi ai momentului și mulți alți intelectuali de renume, toți specialiști de prim nivel În domeniile lor de expertiză și, În același timp, formatori de opinie publică 55. Vorbitorii au oferit definiții foarte diferite pentru noțiunile de biopolitică, biologie și chiar pentru cea de popor. Cu toate acestea, toți erau familiarizați cu ideile Secțiunii Biopolitice și cu abordările teoretice propuse de Moldovan și, În mod conștient, s-au poziționat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Carl Schmitt, Verso, London, 1999. 67. Prima dezbatere publică detaliată pe această temă a avut loc În 1923, În contextul unei serii de prelegeri publice sponsorizată de Institutul Social Român, intitulată „Doctrine politice”. Pe lângă liberalism, conservatorism, țărănism și naționalism, unii vorbitori au pus, de asemenea, În discuție „solidarismul” și „corporatismul”. Vezi Institutul Social Român, Doctrinele partidelor politice, București, 1923. Unul dintre vorbitori, Mihail Manoilescu, cea mai importantă voce a corporatismului În România, a devenit ulterior bine cunoscut la nivel mondial prin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
serii de prelegeri publice sponsorizată de Institutul Social Român, intitulată „Doctrine politice”. Pe lângă liberalism, conservatorism, țărănism și naționalism, unii vorbitori au pus, de asemenea, În discuție „solidarismul” și „corporatismul”. Vezi Institutul Social Român, Doctrinele partidelor politice, București, 1923. Unul dintre vorbitori, Mihail Manoilescu, cea mai importantă voce a corporatismului În România, a devenit ulterior bine cunoscut la nivel mondial prin analiza pe care o face economiilor subdezvoltate din țările aflate la periferie. Vezi Love, Crafting the Third World. 68. Mșihailț Mșanoilescuț
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din viața omului, deoarece este singurul care dă voie ca despre noi să se vorbească nu numai laudativ, ci chiar mai laudativ decît ar trebui... desigur, cu atît mai laudativ cu cît defunctul a avut mai multe păcate! Probabil că vorbitorii simt nevoia să se mîngîie anticipat pentru o condiție pe care nu o vor putea evita nici ei, În viitor. Ce păcat că dulcile plaiuri mioritice ale românilor sunt scăldate nu numai În cîntece de dor, ci și În tot
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Platon, Comandorul cu veleități piromane. Și multe istorioare puse pe seama unuia sau a altuia se clarifică în lumina contextului antiplatonician. într-un fel, lupta este dusă contra idealismului lui Platon în numele pretinsului său maestru, Socrate, omul liber, magicianul cuvântului, strălucitul vorbitor, faunul ironic care străbate străzile cetății ca interpelator glumeț și pe care nu-l interesează să viziteze adâncimile unor peșteri ipotetice. Antistene, Diogene și Aristip împărtășesc aceeași repulsie teoretică și fizică pentru Platon. Cum îl întâlnesc, îl critică, își bat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
felul lui de a preda. în primul rând, reținem vocea lui gravă, surdă, zbârnâitoare, debitul său specific, toate acestea făcându-i spusele aproape de neauzit - greu de făcut, în aceste condiții, o carieră de retor abil, de sofist înzestrat sau de vorbitor emerit! Apoi, o imagine: într-o chichineață servind ca debara, pusă la dispoziție de Hipponicos, Prodicos dă lecții lui Pausanias și Agathon - scuzați modestia, vom găsi toată această lume bună și în dialogurile lui Platon -, dar într-o postură abracadabrantă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
multitudinea de sfaturi, sugestii care există pentru îmbunătățirea comunicării verbale, ne vom opri la unele legate de ascultarea activă, care implică, pe lângă luarea la cunoștință, și înțelegerea celor comunicate de celălalt. Încetați să vorbiți! - Nu puteți asculta dacă vorbiți. Puneți vorbitorul în situație ușoară! - Ajutați persoana să se simtă liberă să vorbească. Spuneți-i vorbitorului că vreți să ascultați! - Arătați interes. Nu citiți, de pild,ă în timp ce altul vă vorbește. Îndepărtați perturbațiile! - Nu faceți zgomot cu diferite obiecte. Fiți constructiv! - Încercați
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
unele legate de ascultarea activă, care implică, pe lângă luarea la cunoștință, și înțelegerea celor comunicate de celălalt. Încetați să vorbiți! - Nu puteți asculta dacă vorbiți. Puneți vorbitorul în situație ușoară! - Ajutați persoana să se simtă liberă să vorbească. Spuneți-i vorbitorului că vreți să ascultați! - Arătați interes. Nu citiți, de pild,ă în timp ce altul vă vorbește. Îndepărtați perturbațiile! - Nu faceți zgomot cu diferite obiecte. Fiți constructiv! - Încercați să înțelegeți punctul de vedere al vorbitorului, chiar dacă inițial aveți o altă părere. Fiți
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se simtă liberă să vorbească. Spuneți-i vorbitorului că vreți să ascultați! - Arătați interes. Nu citiți, de pild,ă în timp ce altul vă vorbește. Îndepărtați perturbațiile! - Nu faceți zgomot cu diferite obiecte. Fiți constructiv! - Încercați să înțelegeți punctul de vedere al vorbitorului, chiar dacă inițial aveți o altă părere. Fiți răbdător! - Nu-l întrerupeți pe vorbitor. Păstrați-vă calmul! - O persoană supărată interpretează cuvintele în sensul negativ al cuvintelor. Fiți circumspect cu critica și contra-argumentările! - Acestea pun interlocutorul în defensă. Puneți întrebări! - Acestea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
interes. Nu citiți, de pild,ă în timp ce altul vă vorbește. Îndepărtați perturbațiile! - Nu faceți zgomot cu diferite obiecte. Fiți constructiv! - Încercați să înțelegeți punctul de vedere al vorbitorului, chiar dacă inițial aveți o altă părere. Fiți răbdător! - Nu-l întrerupeți pe vorbitor. Păstrați-vă calmul! - O persoană supărată interpretează cuvintele în sensul negativ al cuvintelor. Fiți circumspect cu critica și contra-argumentările! - Acestea pun interlocutorul în defensă. Puneți întrebări! - Acestea încurajează pe vorbitor și arată că Dv. ascultați. Încetați să vorbiți! - Este prima
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]