2,152 matches
-
său, Eliseu. d) Rămânând în cadrul tradiției ebraice, nu pot să nu-l amintesc pe „vrăjitorul total”, regele iudeu Solomon (secolul al X-lea î.e.n.), cel care a ajuns să fie considerat, în Orientul Apropiat și în Europa, ca fiind patronul vrăjitorilor (inclusiv al solomonarilor din tradiția populară românească). Din nenumăratele puteri magice care au ajuns să i se atribuie regelui iudeu, doar câteva mă interesează acum în mod special : 1) Solomon avea putere asupra demonilor, pe care putea să-i lege
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
amenințarea cu arme tranșante) care pot diminua sau chiar anula puterile solomo- narilor. Într-un cuvânt, solomonarul nu pare a se defini ca o entitate divină, ci mai degrabă ca un om inițiat, dotat cu puteri supranatu- rale. Un om (vrăjitor, preot), dar ale cărui însușiri și comportamente sunt reflectări, la scară umană, ale celor ale zeului furtunii. O astfel de premisă îmi permite să cred că în spațiul carpato-dunărean exista o tagmă arhaică de preoți cu funcții meteorologice, deci și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cosmoge nezei, statutul balaurului nu este unul de independență, ci de dependență față de zeul cosmogon sau, mai exact, de interdependență. Apelativul solomonar a apărut (voi încerca să arăt cum și când) relativ recent în lexicul limbii române, pentru a desemna vrăjitorul popular cu puteri meteorologice, care era, probabil, o imagine folclorizată a unui tip de preot arhaic. La rândul său, acesta din urmă era o proiecție la scară umană a zeului uranian suprem care, în „momentul zero” al Universului, a învins
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
393). 3. Un alt aspect asupra căruia voi reveni este presiunea la care au fost supuse eresurile populare din partea doctrinei creștine oficiale, mai ales în ultimele trei-patru secole. În aceste condiții, solomonarii (nu numai ei, ci și alte tipuri de vrăjitori populari), din „oameni sfinți și pioși”, au devenit „oameni blăstămați de Dumnezeu, cari se pun în legătură cu Necuratul și își vând sufletul, ca să capete putere asupra văsduhului și a bălaurilor” (8, p. 143). Astfel, s-au născut credințe conform cărora solomonarii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu pedepsesc decât pe cei răi” (5, p. 19). Fenomenul este mult prea răspândit și notoriu în istoria religiilor pentru a-l detalia. Sub presiunea unei doctrine teologice, vechea religie devine magie, vechii zei (daimoni) devin demoni, vechii preoți devin vrăjitori vânduți diavolului etc. Schițate fiind aceste fenomene psihosociale, sunt în măsură să elimin elementele străine și parazitare care s-au suprapus, bruindu-le, semnificațiilor, dacă nu originare, cel puțin arhaice ale celor două ființe mito-folclorice în discuție. Dacă păstrez criteriul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
furtună, cutremur), fie pe cea a colectivității umane (distruge recolta, pretinde jertfe umane etc.). În aceste condiții, pentru evitarea instaurării Haosului și a dezordinii, apare ca inevitabilă înfruntarea dintre monstru/demon, pe de o parte, și zeu/erou sau preot/vrăjitor, pe de altă parte. Pentru mentalitatea arhaică românească, din această ultimă categorie, a celor care au menirea de a restabili/menține ordinea, făcea parte și solomonarul. Totuși, acesta nu pare să se lupte cu balaurul furtunii în sensul clasic al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
manifestările distructive ale stihiilor meteorologice. Dar chiar așa stând lucrurile, se va vedea că solomonarul are (chiar dacă atrofiat) comportamentul luptăto rului cu balaurul. În ceea ce-l privește, par să predomine gesturile și „armele” luptătorului magician, lucru firesc pentru un preot/ vrăjitor. Solomonarul supune balaurul cu mijloace magice. El îl farmecă, îl descântă (citind din „Cartea solomonarului”), îl „leagă” (punându-i frâul) și, în final, încalecă pe el ca pe un cal îmblânzit. Punerea frâului pe capul balaurului în vederea încălecării lui de către
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o țipat frâu în cap și-o pornit. Păre că zboară. [...] Balaur de gheață, numa că era sub formă de cal, că așe l-o chemat zgrimințeșu” (18, p. 166). Balauri sub formă de cai înaripați, călăriți prin nori de vrăjitori cu puteri meteoro- logice (graboncijas dijak), se regăsesc și în vechi legende sârbo- -croate (25, pp. 438 și urm.). În unele legende românești, vehiculul ascensional al solomonarului este o căruță trasă de cai sau, pur și simplu, o căruță care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe care putem risca să o limităm la perioada cca 1650 - cca 1750. Argu- mentele pe care se bazează ipoteza mea sunt următoarele : 1. în Pravila lui Matei Basarab, tipărită la Târgoviște în anul 1652, se fac referiri și la vrăjitori populari cu puteri meteorologice. Ei sunt numiți în text „gonitori de nori” (57, p. 306). Dacă la jumătatea secolului al XVII-lea s-ar fi înțeles prin „gonitori de nori” ceea ce înțelegem astăzi prin „solomonari” și dacă acest din urmă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nari sunt publicate la Brașov, în 1857, de Fr. Müller, și la Sibiu, în 1866, de W. Schmidt. într-o legendă (Die Erben von Salamonis Weisheit) culeasă de Fr. Müller din zona Sighișoarei se spune : „împăratul Solomon era un mare vrăjitor. Cu cuvinte magice putea să deschidă sau să închidă cerul, putea să facă să înghețe apa din lacuri, putea să aducă pe câmpuri roua sau să facă să cadă grindina, sau altele asemănătoare [169]. Moștenitorii înțelepciunii sale se numesc șolomonari
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să facă să cadă grindina, sau altele asemănătoare [169]. Moștenitorii înțelepciunii sale se numesc șolomonari” (30). Este, după știința mea, prima dată când se con semnează, și încă într-o formă atât de tranșantă, relația dintre regele biblic Solomon și vrăjitorii numiți solomonari. Această credință se regăsește peste aproape un secol într-un basm bucovinean cules în 1932 : „Puterea solomonarilor [...] o au de la împăratul cel înțelept Solomon, care a stăpânit toate tainele de pe lumea asta” (109, p. 178). W. Schmidt relatează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru că a avut, se pare, o răspândire redusă, necunoscându-se până în prezent decât trei manuscrise (prototipul lui Moxa și două cópii). Un al doilea motiv al lipsei de interes este acela că scrierea respectivă nu prezintă presupusele calități de mare vrăjitor și de stăpân al demonilor, atribuite de regulă lui Solomon în textele apocrife. în Hronograful lui Moxa, domnia regelui Solomon este prezentată lapidar, într-o singură frază anostă : „Solomon era de 12 a(n)i, când stătu împărat ; și făcu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
secolului al XVII-lea” (27, I, p. 142) sau, mai exact, între anii 1637 și 1679 (tipul Danovici, după cronograful Cigalas) și, respectiv, între anii 1631 și 1687 (după cronograful Dorotei). Iată numai câteva dintre calitățile de mare înțelept și vrăjitor atribuite lui Solomon, așa cum apar consemnate într-un hronograf românesc din secolul al XVIII-lea : „Și au aflat [Solomon] firea a tot ce iaste în lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a păsirilor, a gadinilor, a peștilor, a ierbilor, a jivinilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la sfaturile lui ca la cele ale unui moșneag înțelept din satul lor (vezi 28, p. 91 și povestea „Preminte Solomon și cele două fete” ; cf. 109). 4. Un alt fenomen sociocultural care a contribuit în mare măsură la trecerea vrăjitorilor populari sub patronajul lui Solomon a fost ofensiva declanșată de Biserică, în secolele XVII-XVIII, împotriva practicilor păgâne și vrăjitorești. Este o epocă în care Biserica Ortodoxă Română s-a simțit suficient de puternică și de organizată pentru a încerca să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
parte, de faptul că, la data redactării statisticilor respective (1749), o informare exhaustivă asupra execuțiilor din toate colțurile Europei era practic imposibilă și, pe de altă parte, de faptul că și după această dată au mai fost semnalate execuții de vrăjitori, chiar dacă sporadice și ilegale (86, p. 176). Spun că o astfel de „cruciadă” din partea ortodoxiei române nu ar fi fost posibilă la nivelul Evului Mediu, pe de o parte, datorită relativ slabei organizări a Bisericii și, pe de altă parte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ar fi un simplu exercițiu de retorică și că autorul ar fi exagerat, scriind de pe pozițiile dogmatice ale iluminismului raționalist, dacă nu s-ar ști, din multe alte surse istorice sau folclorice, că tabloul prezentat este veridic. În acest context, vrăjitorul era privit de popor ca fiind un om superior, având putere nelimitată, care concura însăși puterea divină. „Dinaintea fermecătoarei și Dumnezeu se dă în lături”, spune un vechi proverb românesc (49). Vrăjitorul/vrăjitoarea se bucura de un statut social practic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că tabloul prezentat este veridic. În acest context, vrăjitorul era privit de popor ca fiind un om superior, având putere nelimitată, care concura însăși puterea divină. „Dinaintea fermecătoarei și Dumnezeu se dă în lături”, spune un vechi proverb românesc (49). Vrăjitorul/vrăjitoarea se bucura de un statut social practic intangibil. Iată, descris de același autor, în aceeași lucrare, un eveniment petrecut într-un sat din Banat, la sfârșitul secolului al XVIII-lea : „D. Ioann Petrovici, protopresviterul Hasiașului, la anul 1794, fiind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vrăjitoarele în sat. [...] Multe nevoi și supărari de la oamenii cei proști capătă aceia care vreu să le strice serbătorile cele idolești și obiceaiurile cele bătrâne” (32, pp. 341-342). Din motivele prezentate sau doar enunțate mai sus, o vânătoare propriu-zisă de vrăjitori nu s-a produs în această epocă în Moldova și Țara Românească. Reprimări sângeroase nu sunt semnalate în aceste provincii decât în cazuri de excepție. În anul 1714, de exemplu, din ordinul domnitorului Ștefan Cantacuzino, a fost zidită de vie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pre- zenței iezuiților, cu totul alta a fost situația în Transilvania, unde în secolele XVI, XVII și XVIII sunt atestate (la Cluj, Brașov, Sibiu, Mediaș, Sebeș, Tg. Mureș ș.a.) sute de arderi pe rug sau alte pedepse exemplare aplicate presupușilor vrăjitori. Față de situația din Europa Centrală și Occidentală, în Transilvania, acest fenomen a început relativ târziu (primele arderi pe rug, atestate documentar, s-au produs la Cluj, în 1565) și s-a prelungit până la jumătatea secolului al XVIII-lea (86, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
folcloristul Fr. Müller se declara surprins că „nu se găsește atestat nici un proces de vrăji- torie îndreptat împotriva unor valahi” (50, p. 57). Și alți autori (Artur Gorovei, de exemplu) au susținut că judecățile și execuțiile priveau în exclusivitate pe „vrăjitorii” din rândul populației maghiare și săsești din Transilvania. Astfel de aserțiuni nu sunt doar ilogice, dar nici conforme cu realitatea. În anul 1753, de exemplu, la Tg. Mureș a fost condamnat la moarte, pentru vagabondaj și vrăjitorie, și ars pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
săsești din Transilvania. Astfel de aserțiuni nu sunt doar ilogice, dar nici conforme cu realitatea. În anul 1753, de exemplu, la Tg. Mureș a fost condamnat la moarte, pentru vagabondaj și vrăjitorie, și ars pe rug pe malul Mureșului un „vrăjitor” român, János Oláh (Ion Valahul). Este, de altfel, ultima semnalare documentară privind execuția unui presupus vrăjitor din Transilvania (86, p. 160). La câțiva ani după această dată (în 1758), împărăteasa Maria Tereza i-a alungat pe reprezentanții Ordinului Iezuiților și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
anul 1753, de exemplu, la Tg. Mureș a fost condamnat la moarte, pentru vagabondaj și vrăjitorie, și ars pe rug pe malul Mureșului un „vrăjitor” român, János Oláh (Ion Valahul). Este, de altfel, ultima semnalare documentară privind execuția unui presupus vrăjitor din Transilvania (86, p. 160). La câțiva ani după această dată (în 1758), împărăteasa Maria Tereza i-a alungat pe reprezentanții Ordinului Iezuiților și a pus capăt execuțiilor de acest fel (39, p. 88). Persecuțiile vrăjitorilor din Ardeal au determinat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
privind execuția unui presupus vrăjitor din Transilvania (86, p. 160). La câțiva ani după această dată (în 1758), împărăteasa Maria Tereza i-a alungat pe reprezentanții Ordinului Iezuiților și a pus capăt execuțiilor de acest fel (39, p. 88). Persecuțiile vrăjitorilor din Ardeal au determinat, probabil, sau doar au favorizat intrarea acestora sub patronajul inclusiv onomastic al semilegendarului rege Solomon. Perioada sângeroaselor campanii antivrăjitorești din Transilvania (1565-1753) premerge și se supra- pune perioadei probabile (circa 1650- 1750) în care s-a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rege Solomon. Perioada sângeroaselor campanii antivrăjitorești din Transilvania (1565-1753) premerge și se supra- pune perioadei probabile (circa 1650- 1750) în care s-a produs fenomenul folclorico- lingvistic de care mă ocup. Chiar dacă Biserica Ortodoxă Română nu i-a supus pe vrăjitori la focurile rugurilor, în schimb i-a amenințat cu „focurile Gheenei” și cu „chinurile iadului”. În reprezentările icononografice ale Judecății de Apoi din bisericile Moldovei secolului al XVI-lea (Probota, Voroneț, Moldovița etc.) sunt (con)damnate grupuri etnice de alte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Așa cum voi arăta, lupta Bisericii Ortodoxe împotriva practicilor magice s-a desfășurat și pe cale livrescă, cu rezultate însă relativ modeste în rândul populației (175). Dimpotrivă, reprezentarea vizuală - care putea fi deci „citită” de omul de rând, de regulă analfabet - a vrăjitorilor supuși „chinurilor iadului”, unde este „muncă amară și scrâșnire de dinți”, în opoziție cu redarea „celor drepți”, care beneficiază de „sadurile și pometele raiului”, a impresionat puternic atât pe cei care practicau vrăjitoria, cât și pe cei care apelau la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]