2,375 matches
-
lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un motor cu anhidridă carbonică s-a ridicat de la pământ cu mijloacele sale proprii și a zburat 12 m“ („L’Auto“); Vuia s-a ridicat cu aeroplanul său la 60 cm și chiar la un metru înălțime singur, după ce și-a luat elanul dorit pe sol“ („La Nature“). Se știe că până atunci, decolarea se făcea cu mijloace exterioare avionului-catapultă, cablu de
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
la 60 cm și chiar la un metru înălțime singur, după ce și-a luat elanul dorit pe sol“ („La Nature“). Se știe că până atunci, decolarea se făcea cu mijloace exterioare avionului-catapultă, cablu de lansare, remorcare etc. Perfecționând aparatul, Traian Vuia realizează avioanele „Vuia I bis“ și un model nou, „Vuia II“, cu care a efectuat zboruri pe distanțe de până la 70 m (17 iulie 1907). Mai târziu, în 1918 și în 1921, Traian Vuia a construit două tipuri de elicoptere
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
și chiar la un metru înălțime singur, după ce și-a luat elanul dorit pe sol“ („La Nature“). Se știe că până atunci, decolarea se făcea cu mijloace exterioare avionului-catapultă, cablu de lansare, remorcare etc. Perfecționând aparatul, Traian Vuia realizează avioanele „Vuia I bis“ și un model nou, „Vuia II“, cu care a efectuat zboruri pe distanțe de până la 70 m (17 iulie 1907). Mai târziu, în 1918 și în 1921, Traian Vuia a construit două tipuri de elicoptere prevăzute cu aripi
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
după ce și-a luat elanul dorit pe sol“ („La Nature“). Se știe că până atunci, decolarea se făcea cu mijloace exterioare avionului-catapultă, cablu de lansare, remorcare etc. Perfecționând aparatul, Traian Vuia realizează avioanele „Vuia I bis“ și un model nou, „Vuia II“, cu care a efectuat zboruri pe distanțe de până la 70 m (17 iulie 1907). Mai târziu, în 1918 și în 1921, Traian Vuia a construit două tipuri de elicoptere prevăzute cu aripi rotative, cârmă de direcție și stabilizator orizontal
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
lansare, remorcare etc. Perfecționând aparatul, Traian Vuia realizează avioanele „Vuia I bis“ și un model nou, „Vuia II“, cu care a efectuat zboruri pe distanțe de până la 70 m (17 iulie 1907). Mai târziu, în 1918 și în 1921, Traian Vuia a construit două tipuri de elicoptere prevăzute cu aripi rotative, cârmă de direcție și stabilizator orizontal. Zbor peste timp Avionul „Vuia I“ - un monoplan ușor, de mare stabilitate, cu cadrul din țevi și aripi din pânză, supranumit „Liliacul“ - , a fost
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
efectuat zboruri pe distanțe de până la 70 m (17 iulie 1907). Mai târziu, în 1918 și în 1921, Traian Vuia a construit două tipuri de elicoptere prevăzute cu aripi rotative, cârmă de direcție și stabilizator orizontal. Zbor peste timp Avionul „Vuia I“ - un monoplan ușor, de mare stabilitate, cu cadrul din țevi și aripi din pânză, supranumit „Liliacul“ - , a fost cel dintâi aparat care a avut un tren de aterizare, înzestrat cu motor „Serpallet“, modificat de Traian Vuia pentru a-i
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
peste timp Avionul „Vuia I“ - un monoplan ușor, de mare stabilitate, cu cadrul din țevi și aripi din pânză, supranumit „Liliacul“ - , a fost cel dintâi aparat care a avut un tren de aterizare, înzestrat cu motor „Serpallet“, modificat de Traian Vuia pentru a-i reduce greutatea. Acest avion, intrat în istoria aeronauticii mondiale, a fost reconstituit ulterior de Raymond Picart, pe baza unor piese originale și a valorificării unui vast material documentar. Cu prilejul unei expoziții „Traian Vuia“ organizate în 1957
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
modificat de Traian Vuia pentru a-i reduce greutatea. Acest avion, intrat în istoria aeronauticii mondiale, a fost reconstituit ulterior de Raymond Picart, pe baza unor piese originale și a valorificării unui vast material documentar. Cu prilejul unei expoziții „Traian Vuia“ organizate în 1957, la Muzeul Militar Central, avionul „Vuia I“ reconstituit de Picart a fost prezentat și la București, aparatul aflân- du-se astăzi în custodia Muzeului Aeronauticii din Franța. Avionul „Vuia I“ reconstituit la propunerea Fundației Academice Culturale Timișoara
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
Acest avion, intrat în istoria aeronauticii mondiale, a fost reconstituit ulterior de Raymond Picart, pe baza unor piese originale și a valorificării unui vast material documentar. Cu prilejul unei expoziții „Traian Vuia“ organizate în 1957, la Muzeul Militar Central, avionul „Vuia I“ reconstituit de Picart a fost prezentat și la București, aparatul aflân- du-se astăzi în custodia Muzeului Aeronauticii din Franța. Avionul „Vuia I“ reconstituit la propunerea Fundației Academice Culturale Timișoara, cu sprijinul unor societăți comerciale, în primul rând al
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
vast material documentar. Cu prilejul unei expoziții „Traian Vuia“ organizate în 1957, la Muzeul Militar Central, avionul „Vuia I“ reconstituit de Picart a fost prezentat și la București, aparatul aflân- du-se astăzi în custodia Muzeului Aeronauticii din Franța. Avionul „Vuia I“ reconstituit la propunerea Fundației Academice Culturale Timișoara, cu sprijinul unor societăți comerciale, în primul rând al firmelor IPROTIM și SATIMPEX, este singurul din țara noastră în mărime reală (1: 1), care reproduce veridic modelul inițial. Poduri de comunicare La
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
Academice Culturale Timișoara, cu sprijinul unor societăți comerciale, în primul rând al firmelor IPROTIM și SATIMPEX, este singurul din țara noastră în mărime reală (1: 1), care reproduce veridic modelul inițial. Poduri de comunicare La realizarea modelului (reconstruit) al aeroplanului-automobil „Vuia I“ și-a adus o deosebită contribuție științifică președintele Agenției Spațiale Române, dl general maior Dumitru Dorin Prunariu, care săptămâna trecută a fost prezent la Timișoara pentru a asista la montarea aparatului. Născut la Brașov, în 1952, dl Dumitru Dorin
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
dacă nu ar exista sateliții. Și medicina beneficiază din ce în ce mai mult de tehnologiile spațiale, fiind deja stabilite poduri de comunicare între instituții sanitare, inclusiv din România, cu unități medicale din alte țări. Și oamenii mari au fost copii Inițiativa reconstruirii avionului „Vuia I“ îi aparține Fundației Academice Culturale Timișoara ( F.A.C.T. ), care de mai bine de patru ani s-a implicat în promovarea artei și a valorilor cultural-academice locale, naționale și universale. Președintele Fundației, dl Ioan Coriolan Gârboni, sublinia că în cadrul
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
ale Banatului, unele aproape uitate, cum este cazul actorului american Bella (Dracula) Lugossi, de la a cărui naștere - la Lugoj - s-au împlinit anul trecut 120 de ani. De data aceasta, F.A.C.T. aduce în prim-plan personalitatea lui Traian Vuia, remarcabil inventator, proiectantul, constructorul și pilotul avionului „Vuia I“, cel care a deschis o nouă pagină în istoria mondială a aeronauticii. S-a născut în satul Surducul Mic, aparținând comunei Bujor (1872), localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
actorului american Bella (Dracula) Lugossi, de la a cărui naștere - la Lugoj - s-au împlinit anul trecut 120 de ani. De data aceasta, F.A.C.T. aduce în prim-plan personalitatea lui Traian Vuia, remarcabil inventator, proiectantul, constructorul și pilotul avionului „Vuia I“, cel care a deschis o nouă pagină în istoria mondială a aeronauticii. S-a născut în satul Surducul Mic, aparținând comunei Bujor (1872), localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian Vuia. A urmat școala primară la Bujor și
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
remarcabil inventator, proiectantul, constructorul și pilotul avionului „Vuia I“, cel care a deschis o nouă pagină în istoria mondială a aeronauticii. S-a născut în satul Surducul Mic, aparținând comunei Bujor (1872), localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian Vuia. A urmat școala primară la Bujor și apoi la Făget, iar cursurile liceale, în orașul de pe Timiș, la Lugoj. Pasionat de tehnică și năzuind să ajungă aviator, după absolvirea liceului, Traian Vuia s-a înscris la Școala Politehică din Budapesta
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian Vuia. A urmat școala primară la Bujor și apoi la Făget, iar cursurile liceale, în orașul de pe Timiș, la Lugoj. Pasionat de tehnică și năzuind să ajungă aviator, după absolvirea liceului, Traian Vuia s-a înscris la Școala Politehică din Budapesta, pe care o abandonează în favoarea Facultății de Drept, unde frecvența nefiind obligatorie, putea să se întrețină lucrând în cancelariile unor avocați. Astfel, în 1901, îl aflăm doctor în științe juridice și avocat
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
lucrând în cancelariile unor avocați. Astfel, în 1901, îl aflăm doctor în științe juridice și avocat el însuși la Lugoj, rezervându-și, însă, timp și pentru împlinirea preocupărilor sale de ordin tehnic. Cu îndreptățire observa avocatul Ion Scorobete (Colocviile „Traian Vuia“, 2000-2001) că spiritul european al lui Vuia „se reliefează în ciudata îngemănare a vocației sale tehnice cu cea social-politică și juridică“. Lugojul devine oaza în care complexitatea aptitudinilor sale dobândesc contur. Reia lucrul la proiectul unui aeroplan, care avea drept
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
1901, îl aflăm doctor în științe juridice și avocat el însuși la Lugoj, rezervându-și, însă, timp și pentru împlinirea preocupărilor sale de ordin tehnic. Cu îndreptățire observa avocatul Ion Scorobete (Colocviile „Traian Vuia“, 2000-2001) că spiritul european al lui Vuia „se reliefează în ciudata îngemănare a vocației sale tehnice cu cea social-politică și juridică“. Lugojul devine oaza în care complexitatea aptitudinilor sale dobândesc contur. Reia lucrul la proiectul unui aeroplan, care avea drept suport observațiile îndelungi asupra zborului păsărilor, experiența
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
dobândesc contur. Reia lucrul la proiectul unui aeroplan, care avea drept suport observațiile îndelungi asupra zborului păsărilor, experiența înălțării zmeului din copilărie și cioplirea unor jucării eoliene - mori de vânt cu elice. Cu proiectul și macheta „aeroplanului-automobil“ în valiză, Traian Vuia descinde la Paris (1 iulie 1902) care era pe-atunci capitala aviației mondiale. Drumul către cerul albastru Proiectată pentru cel mult două luni, șederea lui Traian Vuia în „orașul-lumină“ s-a prelungit „o dat cu lectura științifică, documentară și informativă
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
mori de vânt cu elice. Cu proiectul și macheta „aeroplanului-automobil“ în valiză, Traian Vuia descinde la Paris (1 iulie 1902) care era pe-atunci capitala aviației mondiale. Drumul către cerul albastru Proiectată pentru cel mult două luni, șederea lui Traian Vuia în „orașul-lumină“ s-a prelungit „o dat cu lectura științifică, documentară și informativă“, care-i întărește convingerea că zborul mecanic poate deveni realitate, principiile aeroplanului fiind demonstrate (teoretic) de Cayley încă din 1809. În baza cunoștințelor nou câștigate, Vuia și-
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
Traian Vuia în „orașul-lumină“ s-a prelungit „o dat cu lectura științifică, documentară și informativă“, care-i întărește convingerea că zborul mecanic poate deveni realitate, principiile aeroplanului fiind demonstrate (teoretic) de Cayley încă din 1809. În baza cunoștințelor nou câștigate, Vuia și-a dat seama că sunt necesare modificări la aparatul conceput la Lugoj, în privința formei, a anvergurii și înclinării aripilor. Pe planșetă se năștea, de fapt, proiectul unui nou „aeroplan-automobil“, pe care la începutul anului 1903 îl prezintă Academiei de
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
prezintă Academiei de Științe din Paris. Înaltul for respinge proiectul apreciind că „problema zborului cu un aparat mai greu decât aerul este o himeră“. În luna august, Oficiul Național al Proprietății Industriale din Franța eliberează, însă, pe numele lui Traian Vuia brevetul de invenție nr. 332106 sub denumirea „Aéroplane-Automobile“. Hotărât să pună în aplicare proiectul, Vuia solicită sprijinul lugojenilor, lui Coriolan Brediceanu, în primul rând. Cu ajutorul fondurilor primite de-acasă (echivalentul a 2 000 de franci), aeroplanul-automobil „Vuia I“ devine realitate
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
un aparat mai greu decât aerul este o himeră“. În luna august, Oficiul Național al Proprietății Industriale din Franța eliberează, însă, pe numele lui Traian Vuia brevetul de invenție nr. 332106 sub denumirea „Aéroplane-Automobile“. Hotărât să pună în aplicare proiectul, Vuia solicită sprijinul lugojenilor, lui Coriolan Brediceanu, în primul rând. Cu ajutorul fondurilor primite de-acasă (echivalentul a 2 000 de franci), aeroplanul-automobil „Vuia I“ devine realitate. Era o construcție simplă: două cadre din tuburi de oțel etajate. Cadrul inferior - șasiul - suporta
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
numele lui Traian Vuia brevetul de invenție nr. 332106 sub denumirea „Aéroplane-Automobile“. Hotărât să pună în aplicare proiectul, Vuia solicită sprijinul lugojenilor, lui Coriolan Brediceanu, în primul rând. Cu ajutorul fondurilor primite de-acasă (echivalentul a 2 000 de franci), aeroplanul-automobil „Vuia I“ devine realitate. Era o construcție simplă: două cadre din tuburi de oțel etajate. Cadrul inferior - șasiul - suporta generatorul motorului, rezervoarele, scaunul pilotului și comenzile; era montat pe 4 roți pneumatice, cele două din față putând fi manevrate de pilot
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
motorul, susținea aripile, cârmele de profunzime și de direcție; aripile erau demontabile sau, după dorință, se puteau strânge asemeni aripilor unei păsări în repaus. În ordine de zbor, aparatul cântărea 241 kg din care 56 kg reprezentau greutatea pilotului Traian Vuia, lungimea aripilor în sensul de mers - 2,40 m, anvergura - 8,70 m, diametrul elicei tractive - 2,20 m, iar pasul - 2,35 m. Suprafața totală de sustenație - 20 metri pătrați. Puterea motorului atingea 20 CP. Iată cum relatează presa
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]