3,544 matches
-
mai mare. Weber definea chiar „spiritul capitalismului” ca exprimând urmărirea profesională, sistematică și rațională a unui câștig legitim. Tradițional, omul nu urmărea câștigul cel mai mare prin muncă cât mai multă. Raționalismul economic este specific culturii occidentale a capitalismului.<footnote Weber Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 16. footnote> Ipoteza „omului rațional”<footnote În legătură cu ansamblul viziunilor despre om, a se vedea Oscar Hoffman, Sociologia organizațiilor, capitolul 2.3, Editura Economică, București, 2004. footnote> a fost „relativizată
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
diferențiată, o serie de cerințe, cum ar fi, crearea de noi locuri de muncă tot mai bune, protecția mediului, consolidarea coeziunii sociale, scăderea șomajului, creșterea bunăstării populației etc. Realizând aceste exigențe, proprietarii Își obțin „câștiguri legitime” (după expresia lui M. Weber). Modelul pe care-l vom propune (privind raportul dintre om și organizație) va lua În considerare și aceste exigențe societale. În ceea ce privește „funcțiile” interne, problemele sunt mai complexe. În muncă, omul nu urmărește doar să câștige mijloacele necesare traiului. M. Foucoult
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Katie Barrett, Claire Canavan, Jane Delson, Dean Fouquette, Steve Gould, Mark Hughes, Greg Kunz, Cathy Madison, Jeanine Mayfield, Bob O’Connor, Leftheris și Jane Papageorgiou, Cathy Wornstaff Phillips, Jeannie Pierri, Mary Beth Powers, Becky Robertson, Sandra Simmons, Mitzi Stepp, Cindy Weber și lui Robert Wilson. Barb, John, Joel, Judy - sper să vă mulțumesc din nou și în alte feluri. Mulțumiri unor surse unice de inspirație: persoanelor amabile care m-au lăsat să trag cu ochiul în culisele companiilor lor; lui Roy
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
a universalului cu particularul, a universului tehnic cu universurile simbolice, a semnelor cu sensul" (A.Touraine, 1994:182), ca recuperare a creativității, a productivității (semnelor și simbolurilor) în locul purei receptări sau consumări de obiecte. De aceea Clifford Geertz preluîndu-l pe Weber va afirma în "Interpretarea culturii" că omul este un animal suspendat într-o plasă de semnificații țesută de el însuși, cultura fiind această plasă, iar analiza ei o știință interpretativă în căutarea de semnificații. "Construcția socială a realității', "omul ca
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a sensurilor, diferit de demersul descriptiv al semioticii (de identificare a semnelor și legilor lor de combinare). ICONIC Semn aflat în raport de similaritate cu obiectul reprezentat (fotografia, desenul, harta, diagrama, metafora sînt semne iconice). IDEALTYPUS În sociologia lui Max Weber construcție a cercetătorului care accentuează unilateral unul sau mai multe puncte de vedere pentru a crea un "tablou" (model) omogen. Orice definire a unui gen discursiv, procedeu, semn etc. ține de Idealtypus. IDEOLOGIE La creatorul său (Destutt de Tracy) știință
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prin nimic cu ceea ce noi am numit fenomen partizan. Trebuie să acordăm un loc aparte comunismului ceh: prima formațiune politică a țării cu mai mult de 40% din voturi după război. Acesta se înscrie într-un caz menționat de Max Weber și analizat de Raymond Aaron: partidul monopolist, care-și schimbă caracterul odată ajuns la putere, eliminîndu-și rivalii. Fie că puterea i-a fost acordată de o forță tutelară, fie că și-a cucerit-o singur, Partidul Comunist s-a grăbit
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
americanilor și atribuie religiei o importanță specială în cadrul societății americane. Pentru Marx, ideile, sentimentele, morala, dreptul se situează într-o suprastructură și sunt determinate, în ultimă instanță, de infrastructură, adică de forțele și raporturile de producție. A contrario, după Max Weber, valorile etice joacă un rol important în nașterea capitalismului. În sfârșit, Célestin Bouglé (1922), unul dintre discipolii lui Durkheim, face din acest concept obiectul unei cărți. Cât despre antropologi, aceștia își concentrează interesele asupra fenomenului cultural care se manifestă în
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
bună, ba chiar înnobilați. O altă cale este cea urmată astăzi de către evreii americani, care și-au reafirmat identitatea de origine, respectă sărbătorile, practică riturile religioase și susțin statul Israel, afirmându-se în același timp ca buni cetățeni americani. Max Weber face și el apel la valori (vehiculate de pro-testantism) pentru a explica originile capitalismului. În paginile anterioare am avut în vedere mutațiile din perspectiva actorilor care și-au schimbat valorile. Dar se în-tâmplă ca vechiul și noul să pună în
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
prin emoțiile estetice pe care le provoacă. Știm că am acționat conform moralei atunci când conștiința noastră este liniștită (doar dacă nu suntem cumva indivizi complet amorali). În afară de știință, care trebuie să fie value-free, cum spun anglo-saxonii (după wertfrei a lui Weber), toate celelalte demersuri implică valori. Există valori afective, religioase, și filosofice, estetice, morale. Ele țin de domeniul judecăților de valoare. Deci, spre deosebire de știință, ele sunt destul de subiective, nu sunt ușor de comunicat și sunt caracterizate de o anume precaritate. De
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
prima ediție 1964). RIFFAULT, H., Les valeurs des Français, Paris, PUF, 1994. TOURAINE, A Le communisme utopique, le mouvement de mai 1968, Paris, Le Seuil, 1968. VANEIGEM, R. Traité de savoir-vivre à l'usage des jeunes générations, Paris, Gallimard, 1968. WEBER, H: Vingt ans après que reste-t-il de 68?, Paris, Le Seuil, 1988. WINOCK, M. La fièvre hexagonale. Les grandes crises politiques, 1871-1968, Paris, Calmann-Lévy, 1986. ZUHLENER, P. și DENZ, H. Wie Europa lebt und glaubt. Europäische Wertstudie, Düsseldorf, Patmos, 1993
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Sluter, C., 162 Stalin, I., 36, 44, 148 Stasi, B., 92 Stoetzel, J., 10 Strodtbeck, F., 10 T Talleyrand, Ch. M. de, 62, 213 Tocqueville Ch. A. de, 9 V Van Eyck, J., 162 Vanegeim, R., 19 Voltaire, 60 W Weber, M., 9, 38, 187 Wilson, W., 173 Y Yeats, W., 196 Z Zweig, S., 38 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
30 În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
experiențele generațiilor postcomuniste și deci un nou tip de vitalism în spațiul românesc. Acesta ar permite revenirea la pragul de mare densitate spirituală pe care societatea românească l-a probat în perioada interbelică. Studiul densităților spirituale are o tradiție ilustră. Weber a identificat ordinea capitalistă modernă și noul vitalism (ascetic) legat de aceasta printr-o astfel de metodă (a pus în corelație inventivitatea tehnologică în spațiul european cu etica protestantă și a descoperit la intersecția acestor două fenomene o nouă ordine
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tipologic, procesele de schimbare prin care trece societatea românească nu sunt unice, și nici nemaiîntâlnite. Procese similare au fost studiate explicit sau implicit și în alte societăți sau perioade de foarte mulți cercetători, de la Spencer la Dilthey, de la Marx la Weber sau de la Spengler la Toynbee. În prezent, analize orientate în mod explicit pe chestiunea schimbării culturale și sociale, fie centrate pe alte societăți, fie la nivel intersocietal, regăsim de exemplu la Schwartz (1992), Friedman (1994), Featherstone (1990; 1995), Sztompka (1996
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la societate, adică trecerea de la un model social în care relațiile dintre indivizi tind să fie în principal de tip afectiv, iar regulile formale neimportante către un model în care relațiile între indivizi devin impersonale, iar regulile formale dominante; sau Weber (1968, 1993) în procesul raționalizării; la contemporani precum Inglehart (1997) în trecerea de la modernitate la postmodernitate; Toffler (1973, 1983) în metafora celor trei valuri, adică în trecerea de la societatea agrară la societatea industrială și apoi la cea informațională; Naisbitt în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
altfel spus, implementarea ideii de stat al bunăstării vezi lupta programatică cu inamicii societății enunțați de lordul Beveridge în 19422. Pe de altă parte, ea are și o latură "întunecată", fiindu-i asociate fenomene precum cel al dezvrăjirii enunțat de Weber sau al prăbușirii respectului descris de Durkheim care, astăzi poate mai mult ca oricând, sunt percepute la hiperlativ. Se vorbește în consecință de o "societate a riscului" vezi Beck (1986) -, asociată ideii de raționalitate, sau de "colapsul" moralei și scăderea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ne forma o primă idee despre conceptualizarea de-a lungul timpului a relației structură-acțiune, macro-micro sau societate-individ, putem să ne raportăm la următoarea schemă simplificatoare (Tabel 1): Tabel 1. Relația societate-individ Autor Model Relație Durkheim determinist Individul e produsul societății Weber interpretativist Societatea e creația indivizilor Berger & Luckmann constructivist Societatea e creația indivizilor care la rândul lor sunt produsul său Marx conflictualist Indivizii reproduc și / sau transformă societatea Sursa: adaptat după Bhaskar (1997) În prezent, se poate vorbi, la modul reducționist
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sfera socio-economicului, și de acestea o să ne folosim și noi mai mult. Nu dorim să intrăm în polemica legată de chestiunea conștiință-realitate socială 15, tradusă în general în relația cultură-economie, sau să speculăm asupra pozițiilor asumate inițial de Marx respectiv Weber în ceea ce privește schimbarea și sursa schimbării, ci ne vom limita la a afirma și recunoaște legătura lor indisolubilă, ceea ce înseamnă că modificări într-un plan atrag după sine modificări în celălalt. Cu alte cuvinte, în spiritul ideilor lui Inglehart (1997), presupunem
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
câmp științific, și anume cele ce au în vedere explicit sau implicit cultura, etnicitatea și națiunea. 3.2. Rădăcinile teoriilor sociale asupra identității Un prim pas în deslușirea înțelesurilor teoriilor identității constă în "vizitarea" concepțiilor părinților sociologiei și psihologiei: Durkheim, Weber, Cooley, Wundt. Cu toate că o parte din conceptele la care vom face referire în cele ce urmează (volksgeist, conscience collective, we-ness) nu se află într-o relație de sinonimie directă cu noțiunea de identitate, ceea ce desemnează fiecare din punct de vedere
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu este un dat, ci e în primul rând un sentiment care se dezvoltă (se construiește) pe baza interacțiunii. Însă, cu toate că autorul pune accentul pe confruntarea intersubiectivă, odată format, "noi" capătă "calități durkheimiene", de totalitate: este o fuziune, un întreg. Weber face uz în mod explicit de conceptul de identitate în relație cu două noțiuni: rasa și etnia. Chiar dacă nu ocupă un loc central în ansamblul operei, concepția lui Weber asupra identității etnice sau rasiale este mult mai nuanțată decât a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
noi" capătă "calități durkheimiene", de totalitate: este o fuziune, un întreg. Weber face uz în mod explicit de conceptul de identitate în relație cu două noțiuni: rasa și etnia. Chiar dacă nu ocupă un loc central în ansamblul operei, concepția lui Weber asupra identității etnice sau rasiale este mult mai nuanțată decât a lui Durkheim sau Cooley. Spre deosebire de contemporanii săi, el avansează ideea că identitatea este construită nu în interiorul unui grup / societăți, ci prin comparație, prin percepție și judecată subiectivă a similarităților
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ideea că identitatea este construită nu în interiorul unui grup / societăți, ci prin comparație, prin percepție și judecată subiectivă a similarităților și diferențelor între societăți. Aceste diferențe nu mai sunt concepute ca fiind doar de natură culturală, ci și fizică, iar Weber le acordă importanță egală. Odată ce existența lor este asumată, ele nu mai trebuie reevaluate în permanență fiind perpetuate ca și convenții. Astfel, percepția subiectivă a similarităților și diferențelor este întregită de memoriile individuale și colective. Alte elemente care contribuie la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ea doar facilitează formarea grupurilor de orice fel, în mod special a celor din sfera politică. Pe de altă parte, în primul rând comunitatea politică, indiferent cât de artificial este organizată, este cea care inspiră credința într-o etnicitate comună" (Weber, 1968:389). Concepția lui Weber este cea mai complexă din cele prezentate până aici, identitatea apărând ca o credință subiectivă, întreținută de mai mulți factori: fenotip, comparație socială, acțiune politică, memorie colectivă etc. Trebuie menționată aici și distincția lui Tönnies
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de orice fel, în mod special a celor din sfera politică. Pe de altă parte, în primul rând comunitatea politică, indiferent cât de artificial este organizată, este cea care inspiră credința într-o etnicitate comună" (Weber, 1968:389). Concepția lui Weber este cea mai complexă din cele prezentate până aici, identitatea apărând ca o credință subiectivă, întreținută de mai mulți factori: fenotip, comparație socială, acțiune politică, memorie colectivă etc. Trebuie menționată aici și distincția lui Tönnies între comunitate și societate, care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
considerat necesară reîntâlnirea cu aceste perspective deoarece includ toate elementele de bază ale teoriilor curente asupra identității. Ele nu numai că punctează diferențiat continuumul esențialism-constructivism, ci prezintă și ambivalențe în construcția conceptuală a identității (ce pot fi identificate atât la Weber, cât și la Cooley și Durkheim). Totuși, identitatea este în primul rând o realitate obiectivă la Wundt și Durkheim (fiind o suprastructură cu caracter diacronic) și subiectivă la Cooley și Weber (accentul fiind pus pe comparație și interacțiune individuală); are
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]