5,341 matches
-
susținere a economiei și totodată a societății românești, fapt care ar avea urmări benefice, inclusiv în ceea ce privește creșterea puterii de cumpărare. Influența clasei sociale asupra comportamentului de cumpărare și consum este, așadar, evidentă. De exemplu, consumatorii din clasele sociale superioare își pun în evidență rangul social prin intermediul mobilierului pe care îl cumpără, prin stilul decorațiunilor, prin cumpărarea de antichități, prin stilul, calitatea și croiala hainelor, prin alegerea magazinelor în care își fac cumpărăturile. În concluzie, identificarea clasei sociale din care face parte consumatorul este
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
fondurile sociale de consum, și pe care le poate utiliza, în general, în scopul dorit, fără nicio restricție sau obligație”<footnote Ovidiu Dîmbean-Creța, „Structura, distribuția și dinamica veniturilor populației”, Calitatea vieții, 3-4/1991, Academia Română, ICCV, p. 19. footnote>. Relația venituri-consum (pusă în evidență de Ernst Engel<footnote Comportamentul uman în materie de consum, în funcție de variația venitului (pus în evidență de „legea” lui Engel) reliefează faptul că, odată cu creșterea venitului, crește și consumul, dar nu în aceeași proporție. footnote>) exprimă influența deosebită pe care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
nicio restricție sau obligație”<footnote Ovidiu Dîmbean-Creța, „Structura, distribuția și dinamica veniturilor populației”, Calitatea vieții, 3-4/1991, Academia Română, ICCV, p. 19. footnote>. Relația venituri-consum (pusă în evidență de Ernst Engel<footnote Comportamentul uman în materie de consum, în funcție de variația venitului (pus în evidență de „legea” lui Engel) reliefează faptul că, odată cu creșterea venitului, crește și consumul, dar nu în aceeași proporție. footnote>) exprimă influența deosebită pe care o exercită venitul asupra cererii. Pentru bunurile normale, odată cu creștere veniturilor are loc și o creștere
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
aspect al lumii înconjurătoare, prin intermediul fiecărui organ senzorial. De fapt, este vorba despre o caracteristică de ordin calitativ, dar și de una intensivă, senzația putând avea, în anumite împrejurări, o intensitate mai mare sau mai mică; b) Aspectul motor, activ pune în evidență faptul că variate mișcări permit producerea și discriminarea senzațiilor; c) Aspectul afectiv. În funcție de tonalitatea afectivă, agreabilă sau dezagreabilă a senzației apar diferite reacții ale organismului. S-a demonstrat că, de exemplu, culoarea albastră favorizează o stare de calm, liniște, în timp ce
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Annals of DAAAM for 2012 & Proceedings of the the 23rd International DAAAM Symposium Intelligent Manufacturing & Automation: Focus on Sustainability, University of Zadar, Croatia, 24‐ 27rd October 2012. footnote>, creatorii de reclame folosesc uneori, în clipurile publicitare, scenarii frapante pentru a pune în evidență un anumit produs, șocurile acustice, contrastele cromatice ș.a. având tocmai rolul de a atrage atenția involuntară a consumatorului și de a-l „orienta” spre produsul/serviciul promovat. Stimulii interni „se manifestă” atunci când există un interes al individului față de un produs
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
aplicabile în cumpărările mai puțin complexe<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 42. footnote>, pe care consumatorii le fac sub impulsurile de moment. Teoriile comportamentale permit identificarea a două tipuri de învățare prin condiționare: condiționarea clasică și condiționarea instrumentală. Condiționarea clasică, pusă în evidență de cercetătorul rus Pavlov, care a demonstrat că răspunsurile automate (reflexe) pot fi învățate - se bazează pe existența unei relații reflexe între un anumit stimul și un răspuns comportamental. Prezentarea produselor (serviciilor) într-un ambient cât mai agreabil, deci, în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
susținere a economiei și totodată a societății românești, fapt care ar avea urmări benefice, inclusiv în ceea ce privește creșterea puterii de cumpărare. Influența clasei sociale asupra comportamentului de cumpărare și consum este, așadar, evidentă. De exemplu, consumatorii din clasele sociale superioare își pun în evidență rangul social prin intermediul mobilierului pe care îl cumpără, prin stilul decorațiunilor, prin cumpărarea de antichități, prin stilul, calitatea și croiala hainelor, prin alegerea magazinelor în care își fac cumpărăturile. În concluzie, identificarea clasei sociale din care face parte consumatorul este
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
fondurile sociale de consum, și pe care le poate utiliza, în general, în scopul dorit, fără nicio restricție sau obligație”<footnote Ovidiu Dîmbean-Creța, „Structura, distribuția și dinamica veniturilor populației”, Calitatea vieții, 3-4/1991, Academia Română, ICCV, p. 19. footnote>. Relația venituri-consum (pusă în evidență de Ernst Engel<footnote Comportamentul uman în materie de consum, în funcție de variația venitului (pus în evidență de „legea” lui Engel) reliefează faptul că, odată cu creșterea venitului, crește și consumul, dar nu în aceeași proporție. footnote>) exprimă influența deosebită pe care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
nicio restricție sau obligație”<footnote Ovidiu Dîmbean-Creța, „Structura, distribuția și dinamica veniturilor populației”, Calitatea vieții, 3-4/1991, Academia Română, ICCV, p. 19. footnote>. Relația venituri-consum (pusă în evidență de Ernst Engel<footnote Comportamentul uman în materie de consum, în funcție de variația venitului (pus în evidență de „legea” lui Engel) reliefează faptul că, odată cu creșterea venitului, crește și consumul, dar nu în aceeași proporție. footnote>) exprimă influența deosebită pe care o exercită venitul asupra cererii. Pentru bunurile normale, odată cu creștere veniturilor are loc și o creștere
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
s-a încetățenit în limbajul curent. Am pornit de la faptul că tranziția înseamnă, în general, o schimbare, adică parcurgerea unei mulțimi de stări intermediare între două stări de echilibru relativ, identificate prin experiență, prin cunoaștere sau prin proiect (studiu), am pus în evidență principalele genuri sau pattern-uri ale tranzițiilor contemporane, în care se încadrează și tranziția României cu subtranzițiile sale, și am analizat trăsăturile distinctive ale mediului tranzițiilor contemporane, ajungând la concluzia că tranziția concretizează starea de normalitate a lumii în care
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
tranziției la economia cu piață concurențială în România, în: Marin Băbeanu (coordonator), Economia contemporană a României. Analize. Cercetări. Studii, vol. II, Editura Universitaria Craiova, 2007, pp. 80-94. footnote> Complexitatea reală a proceselor de reformă sau de tranziție postsocialistă poate fi pusă în evidență cu ajutorul analogiilor. Au fost reținute ca deosebit de utile, în literatura științifică destinată tranziției<footnote Dumitru Sandu, op. cit., pp. 12-14. footnote>, analogiile cu exodul biblic, cu jocul de șah și cu tratamentul acordat bolnavului. Adoptarea fiecăreia dintre ele implică, pe lângă un
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
proprietății - axul central al tranziției postsocialiste Acordăm mai multă atenție privatizării proprietății, având în vedere că aceasta este axul central al reformelor din România, ca de altfel din toate statele foste socialiste din Europa Centrală și de Est. Urmărim să punem în evidență, în mod deosebit, problemele teoretice cele mai semnificative ale privatizării proprietății și etapele unui scenariu de privatizare. Privatizarea a reflectat cel mai bine slăbiciunile strategiilor tranziției. Problema era legată de faptul că în aceste țări, dată fiind istoria lor, nimeni
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
q(e)] = f[1-p(c)] = ek, care în mod evident, au comportamente diferite - dacă probabilitatea prezenței în șir a unei excepții este crescătoare, atunci f[q(c)] va fi descrescătoare, iar f*[q(e)] va fi crescătoare. Acest lucru este pus în evidență de reprezentarea grafică pe aceleași coordonate: dacă proporția agenților și excepțiilor este constantă, în cazul penuriei (mai multe locuri în șir decât numărul tranzacțiilor posibile) este mai mare probabilitatea apariției unei excepții, pentru că aceasta realizează tranzacția înaintea oricărui alt agent
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pot exercita o anumită influență asupra vânzărilor unui bun economic sau asupra activității unei organizații. Participanții principali la piața concurențială sunt producătorii, ca ofertanți de factori, bunuri și servicii, și consumatorii, în calitate de cumpărători. Între aceștia există o puternică legătură, care pune în evidență solidaritatea funcțională a pieței<footnote J.K. Galbraith, N. Solinger, Almost Everyone's Guide to Economics, Houghton Mifflin Co., Boston, 1987, p. 31. Actul de vânzare-cumpărare însă antrenează și o serie de alți agenți pe piață, cum ar fi: distribuitorii, prescriptorii
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
cele mai importante (și cu atât mai puțin relevante) este transparența netă și ineluctabilă a figurii cercului hermeneutic, devenit o fatalitate în exercițiile deductive ale matematicii axiomatice. Numeroasele paradoxuri și antinomii logico-matematice descoperite în prima jumătate a secolului XX au pus în evidență ireductibilitatea sistemelor formale matematice la o structură logică unică (așa cum spera logicismul fundaționist), dar și imposibilitatea fundării lor într-un metasistem axiomatizat consistent și decidabil (deziderat al formalismului hilbertian). Pe de altă parte, exigențele intuiționismului (născut din dorința de depășire
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
necontradictoriu îi demonstrează incompletitudinea 1. Cea de-a doua teoremă a lui Gödel afirmă imposibilitatea demonstrării noncontradicției unui sistem clasic prin mijloacele sale interne finite (pe care Hilbert le postulase). Alături de teorema Löwenheim-Skolem din teoria modelelor, Gödel a reușit să pună în evidență nu doar limitele metodei axiomatice, ci și limitele monismului metodologic, trădat de idealul utopic al totalizării formale și al autofundării cunoașterii științifice după niște reguli logice, universale și stabile. Ireductibilitatea matematicii la statutul de limbaj artificial demonstrează neputința descriptivismului formalist
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Uniunii Europene cu organizațiile internaționale (Organizația Națiunilor Unite O.N.U., Organizația Tratatului Atlanticului de Nord N.A.T.O., Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa O.S.C.E., Uniunea Africană U.A.), marile puteri și țările terțe. Componenta conceptuală interioară (C.C.I.) pune în evidență aspecte referitoare la conceptele de cooperare structurată permanentă, dezvoltarea capacităților și pregătire de specialitate în diverse instituții de învățământ și cercetare care se ocupă cu probleme europene de securitate și apărare. 2.2.1. Dezvoltarea conceptuală europeană autonomă Nu poate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
crizelor este determinată și de rolul crescut al organizațiilor internaționale prin intermediul N.A.T.O., Uniunii Europene și Uniunii Africane, actori care își proiectează strategiile de dezvoltare pentru a deveni competitivi în afirmarea responsabilităților ce le revin în acest domeniu. Astfel, se pun în evidență anumite caracteristici ale acestor organizații internaționale, gradul lor de autonomie sau de dependență în raporturile lor cu statele membre, aspirațiile și constrîngerile lor în calitate de actori, capacitatea lor de a-și defini agendele și de a stabili modalitățile de cooperare între
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
În ceea ce privește dezvoltarea conceptuală exterioară a P.S.A.C., se poate remarca faptul că această politică are rolul de a susține P.E.S.C. în plan relațional, în mod concret prin parteneriatul cu organizațiile internaționale și țările terțe. Dezvoltarea conceptuală interioară a P.S.A.C. pune în evidență probleme legate de mai multe teme majore, cum ar fi cooperarea structurată permanentă, dezvoltarea capacităților și pregătirea de specialitate. Drept urmare. este vorba, de o evoluție P.E.S.A./P.S.A.C. într-un context internațional foarte complex, atât cu lipsuri și disfuncții, dar
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
adăugat altele noi referitoare la menținerea păcii și la acțiunile post-conflict: de consiliere și de asistență în materie militară; de prevenire a conflictelor; de dezarmare; de stabilizare la încheierea conflictelor, lupta împotriva terorismului. În ceea ce privește operațiile militare, câteva aspecte se pot pune în evidență 102. Se știe că operațiile Uniunii Europene sunt concepute în sprijinirea P.E.S.C. Dar în spiritul apărării colective, prioritatea statelor membre ale N.A.T.O., care sunt în același timp și state membre ale U.E., este legată de îndeplinirea sarcinilor în cadrul N.A.T.
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
externe ale României cu organizațiile internaționale (Organizația Națiunilor Unite O.N.U., Organizația Tratatului Atlanticului de Nord N.A.T.O., Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa O.S.C.E., Uniunea Africană U.A.), marile puteri și țările terțe. Componenta conceptuală interioară pune în evidență aspecte ale politicii interne în sprijinul misiunilor internaționale la care participă România. 6.1.1. Dezvoltarea conceptuală românească autonomă Nu poate fi înțeleasă esența obiectului de studiu al securității și apărării naționale a României, dacă nu se fac referiri la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în calcul faptul că politica externă este "instrumentul prin care statul încearcă să modeleze mediul său politic internațional"13. În al treilea rând, politica externă românească este influențată de mediul extern. Perspectiva structurală a teoriei relațiilor internaționale determină să se pună în evidență influențele factorilor externi asupra statului. Trei paradigme principale în relațiile internaționale oferă cadrul unei clasificări a factorilor externi. Prima este perspectiva realistă care pune accent pe dimensiunile materiale ale statului, cum ar fi poziția geostrategică sau distribuirea resurselor de putere
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
mai ales că ele presupun considerarea apariției unor factori perturbatori, incerți, sau care induc riscuri în timp, din cauza atât a sistemului în sine, cât și a mediului său dinamic. 2.5. Frontiera și structura sistemului Caracterul dinamic al sistemului este pus în evidență de interacțiunile cu mediul și el depinde de frontiera sistemului. Frontiera unui sistem este dată de mulțimea de elemente al căror comportament este determinat nu numai de cel al elementelor sistemului, ci și de elementele vecine sistemului. Frontiera reprezintă un
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
actuala situație a sistemului. Prin suprapunerea descrierii făcute (modelul individual) cu cea existentă (activitatea primară reală), diferențele dintre cele două descrieri devin evidențe. În acest fel putem observa ce activități se află pe trepte diferite de rezoluție. De asemenea, suprapunerea pune în evidență deosebirile care apar în activitățile considerate relevante. Analiza rezultatelor acestei etape se face în limbajul natural folosit de utilizatori. Indiferent de caracteristicile lor, aceste modele urmăresc atingerea următoarelor scopuri: obținerea de informații cât mai precise privind legăturile dintre model și
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
execută întregul set de activități? ce restricții se impun asupra activităților? care este sursa intrărilor? cine primește ieșirile (destinatarul)? Dacă suprapunem modelul individual cu activitatea de bază/primară, putem observa ce activități se află pe trepte diferite de rezoluție. Suprapunerea pune în evidență deosebirile care apar în ceea ce privește activitățile relevante. Informațiile de intrare/ieșire servesc pentru a putea verifica legătura cu modelul general. Acest procedeu de validare este relevant pentru reprezentarea activităților curente. Acceptarea unei activități de către beneficiar trebuie făcută în sensul semnificației pe
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]