1,901 matches
-
În aceste locuri se reunește așadar, în funcție de anotimp, crema burgheziei și aristocrației europene. Și, în mod inevitabil, tinerii ajung să flirteze. Două scurte nuvele scrise în perioada Belle Époque, Flirt de Édouard Bonnaffé (1888) și Flirtage de Jean Malic (1885), pun în scenă, pe un ton de romanță, aceste noi idile transeuropene, scoțând la iveală întregul lor farmec dulce-amar. Flirt este o narațiune în tonuri pastel semănând cu o delicată acuarelă. Găsind întâmplător într-un fund de sertar două mănuși micuțe cu degetele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
silit să-și vândă drogheria pentru a putea plăti daunele stabilite de tribunal, ceea ce i-a atras ruina... Când este exploatată de literatură, această schemă devine și mai caricaturală. De pildă, Flirtation, o comedioară bufă compusă pe un ton tragicomic, pune în scenă tribulațiile pe care le îndură un tânăr cam nătâng aflat în călătorie în Anglia. Trimis în "perfidul Albion" de unchiul său, care vrea să-l smulgă din starea de trândăvie și moliciune în care se afla, tânărul, departe de a
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
amoros care s-a instituit între cele două războaie mondiale. Nu trec dincolo de etapa flirtului decât atunci când se simt pregătite, sau suficient de îndrăgostite ca să facă pasul cel mare. Este un lucru pe care îl evidențiază numeroase studii 203, fiind pus în scenă și de celebrul film al lui Claude Pinoteau, La Boum (1980), cu care s-a identificat o întreagă generație. Vic, interpretată de Sophie Marceau, este o tânără cât se poate de modernă. Poartă jeanși, visează să aibă un scuter, știe
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
propriile distanțe față de tradiția "mioritică", însuși Eliade este recucerit de tentația sublimului filosofic al Mioriței. Rămîne însă problema relației românilor cu istoria, o istorie a cărei absurditate se realizează de-a lungul unui spațiu aproape blestemat de soartă. Miorița, care pune în scenă acceptarea sorții de către cioban, este o formă de răspuns colectiv la teroarea istoriei: "Eroul mioritic a reușit să găsească un sens nenorocirii sale, asumîndu-și-l nu ca pe un eveniment istoric personal, ci ca pe un mister sacramental. El a impus
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
voi nu vreți nici măcar să auziți vorbindu-se de el. Pentru voi, el n-are nume, nici nu există, pentru că aceasta este o țară barbară. O disprețuiți, pentru că este cuptorul care a aruncat în Occidentul vostru hoarde de barbari." Spectacolul pus în scenă de acest autor este o frescă a istoriei și a naturii, realitățile sociale sînt negate, iar țăranul, erijat în figură simbolică a poporului, este scos în afara mediului său socio-economic. În cîteva rînduri, Brătianu evocă nașterea unei națiuni apărute, inocent, la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Michelet din Le Peuple face posibilă această schimbare, fiindcă în direcția oferită poporului francez revoluționar românii recunosc propriile lor direcții. Bălcescu făcea cunoscut acest program încă din 1844, în Propășirea, unde afirma că românii sînt un popor de țărani-soldați. Michelet punea în scenă o Franță constituită din cetățeni, mici proprietari înarmați. A adera la această învățătură implica subscrierea la anti-rusismul climatului romantic francez și să iei parte la potențiala mobilizare ideologică și strategică anti-rusă. Una din temele esențiale ale dezbaterii de atunci asupra
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care îl conferă în ochii țăranilor revolta împotriva privilegiilor nobiliare. El se bate pentru o națiune nerecunoscută, națiunea română, împotriva unei națiuni nobiliare, ungurii. lancu va intra în legendarul românesc datorită poetului și filosofului Lucian Blaga și a dramei sale, pusă în scenă în 1934, va fi apoi consacrat de istoriografia epocii comuniste ca patriot și ca participant la răscoalele antifeudale. La începutul dramei sale, Blaga îl prezintă apărînd și rostind aceste simple cuvinte: "Eu sînt căpitanul vostru". Și cînd un țăran vine
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ediție franceză din 1889. Sub pseudonimul de Carmen Sylva, ea se inspiră din folclor, propune cugetările unei regine marcate de exilul pe un pămînt străin și celebrează acțiunea regelui reluînd sub formă epică episoade din războiul de independență. Poemul Calafat pune în scenă pe prințul Carol în miezul bătăliei: "Prințul este aici! Soldați, înfruntați moartea!" Gusturile lui Carol se îndreaptă spre colecțiile de arme, călătoriile sale ducîndu-1 spre Prusia natală. Nepotul său, Ferdinand, desemnat ca moștenitor în 1880, fiul fratelui său Leopold, născut
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fi constituit în cursanții acestei instituții) și să dezvolte în provincie școlile destinate minorității germane. Berlinul mizează pe mase și organizează spectacole. Cea mai mare reușită a sezonului 1938 este venirea la București a artiștilor de la Opera din Frankfurt care pun în scenă Tetralogia lui Wagner. De asemenea, Germania încearcă să controleze presa de mare tiraj: serviciile lui Goebbels și Rosenberg se infiltrează la ziarul Curentul, al cărui director, Pamfil Șeicaru, manifestă simpatii pentru regimurile de dreapta. Presa este plină de fotografii de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pronazist de la Viena este evacuat spre Altausse. Membrii lui sînt plasați sub protecția personală a lui Eichmann. Unii dintre ei, parașutați în Transilvania, vor încerca mai tîrziu acțiuni de rezistență anticomunistă. Pe de altă parte, istoriografia și amintirile participanților comuniști pun în scenă un 23 august care se integrează în istoria unei rezistențe și a unei eliberări europene. De altfel, eliberarea Parisului și a Bucureștiului a avut loc simultan. Este celebrată victoria forțelor progresului contra fascismului, Uniunea Sovietică a lui Stalin fiind călăuza
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
imensă gratitudine, pe care eu o împărtășeam, față de Uniunea Sovietică. Nu era vorba de vreo simpatie oarecare pentru comunismul sovietic, ci de convingerea că URSS ne-a salvat viața". Pe 23 august, comuniștii sînt, firește, prezenți. Regele, Coposu, Sănătescu îi pun în scenă: regele povestește că Pătrășcanu s-a arătat furios că arestarea lui Antonescu s-a făcut fără el. Sănătescu își exprimă încrederea în el, iar Coposu îl descrie ca pe un om elegant, sincer, intelectual, deschis spre dialog. Pătrășcanu devine rapid
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
martie, cu școala, la mitingul din Piața Stalin, cu drapele și portrete îndoliate. Totuși, acasă, în inimi renăștea o speranță". Imaginile zguduitoare, frica unora, speranța altora, au fost reluate în anii '70 de scriitorul Constantin Țoiu, în romanul Exclusul, care pune în scenă primirea veștii morții celui numit "tătuca popoarelor": "Auzise, pierdut în mijlocul aceleiași piețe, șuieratul locomotivelor planetei întregi care-și luau rămas bun de la marele defunct, acolo unde le-a surprins momentul solemn. [...] Femei îndoliate și palide îl plîngeau pe omul dur
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
înalt nivel, blocurile nu sînt altceva decît construcții sărăcăcioase, degradate înainte chiar de a fi terminate. Canalizarea apei este defectuoasă, electricitatea este raționalizată și mizeria mahalalelor ia locul sărăciei satelor. Propaganda românească se străduiește să creeze reportaje care, cu regularitate, pun în scenă imagini edificatoare ale unor sectoare: Ilfov, Otopeni. În exterior, dezaprobarea continuă, iar experiența sistematizării este anunțată ca o demolare progresivă, ca operă a unui tiran nebun. Problema sistematizării se întîlnește cu problema destinului minorităților. Observatorii străini stabilesc o legătură între
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
busolă și este, bineînțeles, și arma redutabilă cu ajutorul căreia scapă de adversari. În plus, Rambo mai este asociat cu puterea elicopterelor, explozibilelor și altor arme, îmbinînd astfel tehnologia și natura în imaginea unei adevărate "mașini de luptă". Ca urmare, imaginile pun în scenă o implozie între corp și tehnologie, corpul însuși, silueta lui Rambo fiind prezentată ca o super-armă. "Eu sînt războiul" spune el la un moment dat, iar imaginea cinematografică îl arată alunecînd fără efort prin natură, învingînd toate piedicile și triumfînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bătălie din final. Așadar, perspectiva psihanalitică o susține pe cea feministă și, nu întîmplător, mulți adepți ai feminismului au adoptat perspective psihanalitice. Interpretat diagnostic, Top Gun dă glas temerii că puterea masculină este amenințată de femei și, ca atare, își pune în scenă reafirmarea propriilor privilegii. Mai multe filme ale perioadei 1980-1990 prezintă femei masculinizate amenințînd puterea masculină și caracterul domestic al familiei. O parte a ceea ce Susan Faludi a diagnosticat drept o reacție extremistă a mass-media (1991), filme precum Fatal Attraction sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
justifică astfel printr-o dublă ipostaziere a scriitorului, real și ficțional. Rememorarea iubirii dintre Volski și Mila generează, în roman, pagini întregi de literatură rusă clasică. Se îndrăgostesc într-o ultimă zi de pace și înfruntă inumanitatea războiului prin artă, punând în scenă "Cei Trei Muschetari" la Comedia Muzicală din Leningradul de atunci. Despărțiți în timpul blocadei, Volski o reîntâlnește pe Mila și află adevărata măsură a sacrificiului și uitării de sine. Avându-i în grijă pe cei șaisprezece copii orfani pe care îi
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
sau omologii cu - poezia unor autori din generații mai vârstnice (atât de diferiți între ei, precum Tudor George, Mircea Ivănescu și Leonid Dimov) sunt perceptibile pe alocuri. De filiație dimoviană este, de pildă, amplul poem „narativ” cu moneda de, care pune în scenă o „eternitate iterativă” (ca Baia sau Pasărea de argint, la Dimov), cu virtuți nelămurit alegorice. Caracteristic - sub aspectul formal, al grafiei - pentru versurile lui P. este și recursul la artificiile de punere în pagină, la destructurarea corpului fizic al textului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
stăpîn puternic care, cu un trup minuscul și în întregime invizibil, duce la bun sfîrșit lucrări profund divine". Cuvintele istorice, formulele acide, actele exemplare au în mod cert o realitate proprie. Dar ele au fost concepute și calculate cu precizie, puse în scenă după un întreg scenariu dramatic, cu scopul de a inflama credințele și a înlănțui fidelitatea maselor de pildă acel "Trăiască Quebec-ul liber!" din finalul discursului generalului de Gaulle către canadienii francezi. Ca orice alt tip de seducție, nici seducția conducătorului
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
S-a înconjurat de o curte de admiratori și s-a lăsat idolatrizat de masele în delir. Mergînd din miting în miting, primit peste tot cu entuziasm, făcea dovada unor incontestabile înzestrări de agitator și de organizator al unor reuniuni puse în scenă în mod grandios. "O delegație mergea să-l aștepte pe Lassalle la gară, ne arată un istoric, iar asociațiile corale dădeau concerte sub ferestrele hotelului său. Ajungeau la sala de întruniri escortat de mașini purtînd jerbe de flori, adesea și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cele care au marcat cel mai puternic specia umană ne oferă, văzute de aproape, numeroase detalii puțin exaltante: nedreptăți, cruzimi, pasiuni egoiste, chiar lașități. În evoluția care ne interesează, o întorsătură capitală este marcată de faimoasele procese de la Moscova. Ele pun în scenă o conspirație urzită împotriva noii societăți, deci împotriva partidului, în vederea dezvăluirii unor secrete care ar trebui să rămînă ascunse. Prin prezentarea făcută sînt reproduse personaje tipice: pe de o parte trădătorii, care trebuie să ispășească, de cealaltă parte, păzitorii credincioși
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
că "într-o perioadă de schimbări bruște, amatorii de science-fiction sunt mai bine pregătiți să facă față viitorului decât oamenii de rând, pentru că ei cred în schimbare" (Robert Heinlein). 1.1. Domeniul Este alcătuit din ficțiuni narative, literare sau filmice punând în scenă, la modul foarte realist, aproape naturalist, aventuri care au drept scop explorarea potențialităților acestor lumi inventate, într-un raport mai mult sau mai puțin științific cu orizontul în care se înscriu. Aceste aventuri sunt mijloacele de "experimentări mentale" în și
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
aceia cărora li se adresează. Mitul este un reper simbolic de neînlocuit, servește la "exprimarea și transmiterea sub o formă narativă, diferită de enunțurile abstracte ale filozofului și savantului, a unei cunoștințe privind realitatea" (Vernant, 1982). Povestirile de acest gen pun în scenă o imaginație apropiată de invențiile onirice despre care Charles Nodier (1830) va spune că sunt izvorul tuturor creațiilor omenești, atât a celor naturale, cât și a celor supranaturale. De exemplu, societățile primitive își justifică existența prin primele narațiuni despre creația
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a încerca să găsească o soluție la această problemă. Originea problematizării trebuie, poate, căutată chiar altundeva, în raporturile imaginate între om și supranatural, care este o formă primă de alteritate. Din rândul "celorlalți", primii sunt evident zeii, ale căror mituri pun în scenă întâlnirea cu ființele umane. Lingviștii nu se întreabă ce limbă vorbesc, între ei sau cu oamenii, zeii Olimpului sau Dumnezeul Bibliei. Aceste divinități comunică totuși cu ființele umane în diferite chipuri. Zeus este un mare seducător, dar nu se știe
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
rase de hominizi. Rasa aceasta era umană, dar calea evoluției a continuat fără ea, odată cu apariția lui homo sapiens sapiens. Ca și neanderthalienii, acesta poate deveni unul dintre acei "oameni fără viitor", ca să preluăm titlul seriei lui Pierre Pelot, care pune în scenă apariția unui homo superior (1981). Această descentrare a perspectivei teleologice ancorate într-o dimensiune teologică, în care omul era socotit o creație divină, e ilustrată de câteva texte literare și filozofice din secolul al XIX-lea. Să ne amintim, de
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sau sentimentale, acțiunea dramatică se precipită spre final, cumulând răpiri, travestiuri, lovituri de teatru. Unele contradicții tipologice nu ocolesc figurile principale, altminteri bine individualizate: blândețea împăratului se transformă în megalomanie sangvinară, sfetnici frivoli și verbioși se comportă eroic ș.a. Piesa, pusă în scenă de Const. Nottara în stagiunea 1920-1921 la Teatrul Național din București, s-a jucat și la Craiova. Cea mai cunoscută comedie a lui A., și singura tipărită, în 1938, rămâne Glumele destinului, montată la Studioul Teatrului Național din capitală de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]