19,560 matches
-
ploaie și a zăpezii. Pardoseala este din lut stabilizat. Camera de locuit conține un cuptor prevăzut cu vatră deschisă și horn de evacuare a fumului, precum și un spațiu mare de odihnă, acest cuptor fiind considerat cel mai important element de arhitectura interioară. Lângă cuptor se află un pat de dimensiuni mari și acoperit cu țesături, perne și velnițe. Deasupra patului este o bârnă masivă din lemn de care se agățau obiectele de vestimentație. De-a lungul pereților se află laițe masive
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Bilca (secolul al XIX-lea), Câmpulung Moldovenesc, Fundu Moldovei, Satu Mare (1900) și Vama (Piua lui Ilișoi, 1902). Cele din Bilca, Satu Mare și Vama sunt clasificate ca monumente istorice. Construcția achiziționată de Muzeul Satului Bucovinean datează din anul 1900 și ilustrează arhitectura specifică populației din zona de podiș a Bucovinei. Piua este o construcție monocelulară de mici dimensiuni pentru baterea sumanelor. Această piuă era în funcțiune înc în anul 1985. Piua de sumane din Satu Mare a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
lor. Închipuiește-ți o casă parohială cu odăi largi, luminoase; pretutindeni, curățenie exemplară, o grădiniță drăgălașă în față, în fund, ograda mare, care dă într-o livadă minunată. Și totul situat într-o poziție neasemănat de pitorească."" Casa parohială are o arhitectură în stil austriac, cu fronton specific perioadei. Ea este compusă din șapte camere mari și înalte, cu cinci ferestre pe latura de sud, spre biserica-monument, și cu un beci boltit. În toamna anului 2003, la inițiativa și cu efortul financiar
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
instituție științifică și culturală înființată la propunere lui Nicolae Iorga (că și „sora” ei, École roumaine de Fontenay-aux-Roses, lângă Paris) destinată perfecționării tinerilor licențiați români în domeniile științelor umaniste (filologie clasică și modernă, istorie și arheologie), al artelor plastice și arhitecturii. Activitatea științifică a Accademiei este coordonată de Academia Română și Ministerul Educației, cea culturală de către Institutul Cultural Român, iar gestiunea este asigurată de Ministerului Afacerilor Externe al României. Academia este unul dintre cele 15 centre culturale ale României în afara granițelor. Ideea
Accademia di Romania () [Corola-website/Science/309258_a_310587]
-
monumente de interes local. Unul dintre ele este un sit arheologic, aflat „la Pod”, la marginea satului Bucșani în dreptul intrării dinspre Vadu Lat, unde s-a găsit un tell neolitic aparținând culturii Gumelnița. Celelalte douăsprezece sunt clasificate că monumente de arhitectură: vechea primărie (începutul secolului al XX-lea); biserică „Sfanțul Nicolae” (1836); școală veche (începutul secolului al XX-lea); conacul Hristodor Ionescu (începutul secolului al XX-lea); casă Stan Cangea (1933, fost cămin cultural); conacul C. Angelescu (începutul secolului al XX
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
de la „Valea Cacoviei” (1,5 km de marginea satului Sfântu Gheorghe către Băneasa), sit ce cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzului, perioada Latène și din secolele al IX-lea-al X-lea. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1908-1910) din Băneasa; (1858) din Frasinu; și (1865) din Pietrele, aflată la ieșirea din sat spre Puieni.
Comuna Băneasa, Giurgiu () [Corola-website/Science/310492_a_311821]
-
Tei, faza III) de la marginea vestică a satului Mogoșești; și situl de pe „Terasa Argeșului” de la marginea de nord-est a satului Varlaam. Ele cuprind vestigii începând din neolitic și terminând cu Evul Mediu. Alte nouă obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (începutul secolului al XX-lea); (1897) ambele aflate în fostul sat Pârlita/Argeșu, actualmente în Adunații-Copăceni; (1875, refăcută în 1935); (sfârșitul secolului al XIX-lea), ambele în strada Bisericii din satul Adunații-Copăceni; (1873) din fostul sat Pâslari; (începutul secolului al
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
din regiunea București. În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița, reînființat. În comuna Grindu se află biserica "Înălțarea Domnului", aflată în incinta fostului CAP și construită între anii 1838-1842 de către marele culcer Ispas Făgărășanu, clădire considerată monument istoric de arhitectură de interes național. Majoritatea locuitorilor se ocupă cu agricultura sau cu zootehnia, care reprezintă sursele principale de venit. Agricultura înseamnă cultivarea unor plante precum grâul, secara, porumbul, sfecla de zahăr, floarea-soarelui. Sporadic, se mai cultivă in, rapiță, tutun, ricin etc.
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Hârlău din regiunea Iași. În 1968, a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Iași, reînființat. În comuna Cotnari se află cinci monumente istorice de interes național, dintre care două sunt monumente de arhitectură: (secolul al XV-lea); (secolul al XV-lea), ansamblu alcătuit din ruinele palatului domnesc (sfârșitul secolului al XV-lea) și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1493), ambele în satul Cotnari. Celelalte două monumente de interes național sunt situri arheologice: o altă biserică
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
în timp real a trenurilor, supravegherea instalațiilor de securitate și telecomandarea tuturor instalațiilor de linie. Linia conține o singură gară, Gară Lyon-Saint-Exupéry TGV, situată pe teritoriul comunei Colombier-Saugnieu la periferia Lyonului. Ea asigura deservirea aeroportului internațional Lyon-Saint-Exupéry. Gară are o arhitectură modernă fiind opera arhitectului catalan Santiago Calatrava.
LGV Rhône-Alpes () [Corola-website/Science/310593_a_311922]
-
amintit. Cel mai important lăcaș de cult este Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Buzești. Aceasta datează din anul 1799 și este declarată monument istoric de interes național având codul MM-II-m-A-04533. Sfântul edificiu cultural are o construcție aparte, arhitectura acesteia fiind puternic influențată de stilul baroc. Pictura bisericii datează din secolul al XIX-lea, însă din lipsă de interes aceasta s-a deteriorat complet.Biserica de lemn din Buzești este în plin proces de restaurare și va fi inclusă
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
modul de viață, comportamentele tehnice, sociale și spirituale ale acestora, aceasta fiind cea mai completă și cea mai expresiva creație a vechilor societăți rurale. Constituindu-se ca semn al prezenței omenești în natură, ca expresie a universului interior al omului, arhitectura caracterizează individualitatea comunității, ilustrandu-i simultan comandă socială, posibilitățile materiale și tehnice și, nu în ultimul rând, gradul de sensibilitate artistică. Gospodăria țărăneasca din Maramureșul Istoric cuprinde mai multe clădiri și anume< casă principala, care este așezată fie în partea
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
fost desființat și comasat cu Văratec, iar comuna a luat denumirea de "Agapia", de la noua reședință. În comuna Agapia se află mănăstirile (secolele al XVII-lea-al XIX-lea) și (secolele al XVIII-lea-al XX-lea), monumente istorice de arhitectură de interes național, aflate în satele respectiv eponime. Ansamblul mănăstirii Agapia cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1642-1647), paraclisul „Nașterea Maicii Domnului” (1864), construcții de incintă și locuințe monahale (secolele al XIX-lea-al XX-lea), biserica de lemn „Sfântul Ioan Bogoslov
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
1847) și case monahale (secolele al XIX-lea-al XX-lea). În rest, cinci alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea) din satul Agapia, ansamblu alcătuit din biserica de lemn „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (1741) și biserica de lemn „Schimbarea la Față” (1763); (1885) din același sat; (sfârșitul secolului al XIX-lea); și școala (începutul secolului
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
1964) a raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. În comuna Farcașa se află biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” (construită în 1774, cu adăugiri în secolul al XIX-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, aflată lângă șoseaua națională, în satul Farcașa. În rest, mai există un singur alt obiectiv inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local, fiind clasificat to ca monument de arhitectură: din secolele
Comuna Farcașa, Neamț () [Corola-website/Science/310695_a_312024]
-
istoric de arhitectură de interes național, aflată lângă șoseaua națională, în satul Farcașa. În rest, mai există un singur alt obiectiv inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local, fiind clasificat to ca monument de arhitectură: din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea din satul Popești.
Comuna Farcașa, Neamț () [Corola-website/Science/310695_a_312024]
-
și, respectiv, "Satu Nou". După reforma administrativă din 1968, comunele Conduratu și Cireșeanu au fost desființate, satele lor fiind incluse în comuna Baba Ana, care a fost arondată județului Prahova. În comuna Baba Ana se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1815) și (începutul secolului al XX-lea), ambele situate în satul Baba Ana. În rest, alte opt obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Trei dintre ele
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]
-
IV-lea-al V-lea e.n.; și situl de „la Grajduri” de lângă ferma zootehnică de la Cireșanu, cuprinzând o așezare din secolele al IV-lea-al V-lea e.n. și o necropolă medievală. Alte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură, toate în satul Baba Ana: (începutul secolului al XX-lea); (sfârșitul secolului al XIX-lea); (1901); și (începutul secolului al XX-lea). Un alt obiectiv, crucea de pomenire din piatră (1732) din grădina lui Constantin Panait, este clasificat ca monument
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]
-
regiunea Ploiești. În 1968, comuna Homorâciu a fost desființată și inclusă în întregime în comuna Izvoarele, iar satul Costeni a trecut la comuna Măneciu, toate acestea fiind arondate județului Prahova, reînființat. În comuna Izvoarele se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1743-1744, cu absidele laterale construite în 1877) din satul Homorâciu; (1854) din Izvoarele; și (începutul secolului al XVIII-lea, 1824-1828) din satul Schiulești, ansamblu format din biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, turnul-clopotniță și o fântână. În
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, așezarea fortificată din Epoca Bronzului (cultura Monteoru), aflată „la Cetățuie”, în zona satului Cernești. Celelalte zece sunt clasificate ca monumente de arhitectură: casele Anghel Ciocea, Alexandru Ciurilă și Gheorghe O. Ene (sfârșitul secolului al XIX-lea), casa Dumitru Ionescu (prima jumătate a secolului al XIX-lea, astăzi Muzeu Sătesc), toate patru din Homorâciu; ruinele conacului Nae Gaftoi (sfârșitul secolului al XIX-lea
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
județelor în 1968, comuna Ploieștiori s-a desființat, satele Țânțăreni și Ploieștiori revenind comunei Blejoi. Comuna Blejoi a avut o vreme statut de comună suburbană a municipiului Ploiești. În comuna Blejoi se află (secolul al XVIII-lea), monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, două alte obiective din comună mai sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură: (1909); și (secolele al XVII-lea-al XVIII
Comuna Blejoi, Prahova () [Corola-website/Science/310698_a_312027]
-
află (secolul al XVIII-lea), monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, două alte obiective din comună mai sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură: (1909); și (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), aflată lângă fostul conac Cantilli și fost sediu CAP din satul Ploieștiori.
Comuna Blejoi, Prahova () [Corola-website/Science/310698_a_312027]
-
regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, comuna Bordeni fiind desființată și inclusă în comuna Scorțeni, iar comuna Mislea împărțită între comunele Bănești (satul Urleta) și Scorțeni (satul Mislea). În comuna Scorțeni se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (secolul al XIX-lea), strămutată din satul Olari și aflată acum în cimitirul din Bordenii Mici; (1730, reconstruită în 1820) din Scorțeni; și (secolul al XVI-lea), ansamblu alcătuit din beciurile casei domnești, ruinele chiliilor de pe latura
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic, așezarea din Epoca Bronzului (cultura Tei) găsită la 500 m vest de fosta moară din Târgșoru Vechi. Alte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și „Sfântul Ierarh Nicolae” a mănăstirii Turnu a lui Antonie-Vodă (1669-1672, reconstruită pe ruine în 1997), ruinele Bisericii Albe (1570) și ruinele Bisericii Roșii a lui Mihnea Turcitul (sfârșitul secolului al XVI-lea), toate
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
simetric pe lângă pereți. Enoriașii în vârstă, care nu aveau strane, ascultau slujbele sprijiniți în cârje de lemn în formă de T, care se păstrau în tinda bisericii, după ușă, practică întâlnită și în alte biserici din Transilvania. Altarul, potrivit canoanelor arhitecturii bisericești ortodoxe, era îndreptat spre răsărit și avea forma unei abside semicirculare, fiind despărțit de naos printr-o catapeteasmă care forma iconostasul. Acesta avea la rândul său trei uși, cea împărătească fiind formată din două aripi. Masa din altar era
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]