20,606 matches
-
posibilă înțelegerea importanței începuturilor culturii «vechii Europe», o cultură a unei societăți de agricultori. A devenit, de asemenea, evident că această străveche civilizație europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană"Și astăzi se discută în contradictoriu despre originea și civilizația dacoromânilor. Chiar de către istoricii și cercetătorii români. Originea pură a strămoșilor noștri este contestată. Însă, descoperirile arhelogice vin în ajutorul nostru. Paleontologii au stabilit că omul de Neanderthal a trăit în urmă cu 100.000 de ani, iar cel de la
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
distrugerea acestui popor. Ce putem face? Noi, cei care mai cunoaștem câte ceva, să le popularizăm. Voi? Să nu uitați! Și să cultivați aceste lucruri copiilor și nepoților voștri. Și nu mai căutați mistere în afara țării. Pentru că există nenumărate dovezi ale civilizației care ne-a precedat, dovezi care atestă că pe aceste meleaguri au trăit oamenii primordiali, care s-au răspândit în toată Europa și pe toate continentele, dând naștere civilizațiilor care acum ne ignoră. Acestea sunt adevăratele mistere uitate.„La Congresul
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
nu mai căutați mistere în afara țării. Pentru că există nenumărate dovezi ale civilizației care ne-a precedat, dovezi care atestă că pe aceste meleaguri au trăit oamenii primordiali, care s-au răspândit în toată Europa și pe toate continentele, dând naștere civilizațiilor care acum ne ignoră. Acestea sunt adevăratele mistere uitate.„La Congresul Mondial de Istorie, care a avut loc la Montreal, în Canada, în septembrie 1995, la care istoricii români nu au fost admiși, s-au emis o serie de teze
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
europene. Subjugarea României a devenit totală. Acum se intenționează ca din guvernul Boc să facă parte un ministru din C.E.Dacă chinezii ori japonezii ar avea o cetate ca Sarmisegetusa Regia, ar transforma-o în loc de pelerinaj.România este leagănul tuturor civilizațiilor. Pământul Ardealului este „Grădina Maicii Domnului" și locul de unde au plecat cele 12 triburi în lume. Dar noi, românii, rămânem aceeași ignoranți, cărora nu le pasă de istoria neamului. În loc să fim mândri că suntem poporul primordial. De ce ne este frică
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
s-a încercat discreditarea sa morală și științifică. Chiar de către latiniștii români. Pentru ca lucrarea sa „Mitologia dacilor", să dispară.Nici siturile nu au fost cruțate. Munții Orăștie au fost sistematic prădați și jefuiți de tezaurele lor istorice, mărturii ale unei civilizații și culturi geto-dacice de neprețuit. Începutul l-au făcut romanii. „În Evul Mediu, Regii Ungariei și Austriei, Matei Corvin și Carol al VI-lea, au organizat pe Mureș, și pe Dunăre, interminabile convoaie de transport cu relicve arheologice destinate pierzării
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
rată la bancă ... La fel evadasem și eu, împreună cu fiica, într-un perimetru în care simțeam pulsul primăverii timpurii prin toată ființa și ne bucuram de liniștea și pitorescul locurilor pline de legendă și mit - adevărate leagăne de cultură și civilizație ale antichității, sub un cer senin care părea că se îngemănează la orizont cu marea. Doamne, câte frumuseți mai aveam de vizitat! Profitam de zilele de concediu ale Mădălinei și ne răsfățam hoinărind cu micuțul autoturism care părea rupt și
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
să-mparti?/ Oră e singura" (Noutăți). Astfel poezia lui Dorin Tudoran - una din vocile cele mai importante ale conștiinței în lirismul românesc actual - dobîndește aerul unei așteptări, al unei pregătiri pentru saltul în rațiune, în salubritate, într-un univers al civilizației și demnității. Modalitatea absurdului nu e decît o trambulină. Nu ni se pare lipsită de interes schițarea unei paralele cu alte tipuri de vizionarism inspirate de istorie, mai vechi, de pildă cel "mesianic" pus în slujba idealului etnic și social
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
prezente la tot pasul în românul scriitorului elvețian. Dar dacă formă îi desparte, cei doi scriitori se întîlnesc în conținut. Ramuz și Sadoveanu au în comun vocația epopeica. Lumea lor este undeva la granița dintre secole, pe cînd se îngîna civilizația arhaica cu cea modernă și nici una nu biruise. În cantonul Vaud sau în Moldova oamenii împart aceleași prejudecăți, acelasi poetic defetism. E incredibil cît de mult seamănă țăranii elvețieni Charrat, Ardevaz, taica Fontana, discutînd în cafeneaua lu Crittin, cu petrecăreții
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
a muncii și alte asemnea învățăminte scoase din ideea socialistă au făcut ca statul burghez să fie acela care să înfăptuiască schimbarea cerută de militanții socialiști! Astăzi știm că numai acolo unde au avut loc aceste reforme, fără nici o revoluție, civilizația a progresat și oamenii se bucură de ea. Dimpotrivă, în țările unde revoluțiile comuniste au ținut loc de reforme, a fost, fără excepție, un dezastru. Croce intuia asta acum nouăzeci de ani. Ce-ar mai fi de adăugat? Poate doar
Croce si socialismul stiintific by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17672_a_18997]
-
în amândouă planurile. Dar pot fi observate, cum au și fost, și alte potriviri de cadența între ideologiile politice și curentele din cultura. Modernismul este convergent cu doctrinele liberale, prin accentul pus pe sincronizare și pe progres. Nu doar Istoria civilizației române moderne a lui E. Lovinescu, studiu istoric și sociologic, stă pe principii liberale, dar și istoria lui literară, la urma urmei, axată cum este, si aceasta, pe ideea de sincronism. Mișcările tradiționaliste - grupările de la Sămănătorul, de la Gândirea - au găsit
O revistă de directie? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/18149_a_19474]
-
a opiniilor, comunicare afabila cu semenii - a dus la o repudiere a extremismelor, însoțite întotdeauna de acte de vandalism și de urlete. Nicolae Balotă detesta tot ceea ce perturbă actul lecturii. Tânărul savant nu numai că nu rămâne indiferent la dezastrul civilizației românești, dar înregistrează chiar, cu un fel de panică, semnele obișnuirii cu râul: "Amenințarea continuă și anxietatea permanentă se tocesc. Nu mai suntem răniți continuu de ceea ce ar trebui să ne rănească la fiecare pas. O plimbare de un sfert
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
binevenită pentru a tempera, relativiza formal incandescenta, patetismul, abisalitatea), autorul o implică într-o mișcare reconstitutivă. Lumea aurorală pierdută - lume naturală a sufletului însingurat - e înlocuită de una artificială, în care arhetipurile cosmice coabitează, în duhul, poeziei moderne, cu tablourile civilizației, cu cele ale industriei, ale conviețuirii și tabieturilor colective, laolaltă trecute prin "mașină de tocat" a metaforizării. Dacă spațiul interior al copilăriei era, după cum am văzut, un spațiu al libertății, al divinei libertăți, nu mai puțin "poemul sintetic" ilustrează o
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
legendară. Adevărul este că nu vom intra niciodată în continentul numit. Întrucît noi ne aflăm în partea lui cea mai durabilă, imperiul român de la răsărit. Durabilă, în sensul că nu a progresat că cealaltă parte, apuseana, rămînînd a înainta, ca civilizație, de aici încolo, cu cine știe ce alte înfățișări... De unde și avantajul nostru de a ne compară în viitor cu țări potrivite nouă că Bulgaria, Turcia, Șerbia, Ucraina, si ne oprim aici. Mai este apoi, între occident și noi, cortina religioasă, pe
"Iar noi, a Turchiei floare..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18157_a_19482]
-
cu fumuri de tămîie adusă din Indii sau cine stie de unde. Nici o țară ortodoxă, oricare ar fi ea, nu își va găsi locul în alianța apuseana. Cu turcii e altceva, fiind musulmani; iar grecii, greci, adică însăși istoria, sau baza civilizației mondiale. Degeaba se dau de ceasul morții politicienii români. Afară doar dacă nu se vor naște alții... În rest, căzuți definitiv că deputatul de Dolj în rahatul temporar. v v v Era țărănist, era pedeserist, liberal? nu se știe. v
"Iar noi, a Turchiei floare..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18157_a_19482]
-
zona exclusivă a autobiograficului și proba, totodată, chiar erudiție. Într-adevăr, Adam și Eva, român aparent ciudat, reia mitul veșnicei și unicei iubiri, tratat cu ajutorul metempsihozei, plimbîndu-se, pentru asta, prin lumi și epoci diferite (India veche, Egiptul și Romă antică, civilizația asiro-babiloneană, perioada Revoluției franceze, Germania medievală). Și, în toate, dovedește cunoaștere, încît atmosferă timpurilor, a obiceiurilor specifice sînt bine realizate. E aici, aș spune, chiar un exces de erudiție, uneori inutil, obținut, credea Călinescu, prin documentare revuistica. Aș adaugă, fără
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
văzum cum brusc se descătuse/ Cu largă dănțuire prin țării./ Salța păgîn cerescul faun/ Iar noi priveam cu moartea-n guse./ Salța crescînd cît cerul. Morți și vii/ Ne-am și văzut cenușe!") ori planului istoric, cu preciziuni de ordinul civilizației războinice în acțiune ("Noi, morții milei, așteptăm/ Cu testele zburlind antene./ Întrebăm statistici și cursuri,/Iscodim, cîntărim, scrutam./ Cîini infernali pe styxuri herțiene/ ne lătra răgușit discursuri./ Pornește fără grabă sarabanda:/ Ici-colo, rar, surpări diluviene,/ Polonia, Norvegia, Finlanda,/ Prăsire pretutindene
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
influență germanica, deși, în 1897, în prefață la vol. I din Discursuri parlamentare, Maiorescu menționa că junimiștii, cu modul lor de judecată, mai mult englezește evoluționar decît franțuzește revoluționar (un rol hotărîtor l-a exercitat cartea lui Th. Buckle, Istoria civilizației în Anglia) nu acordau momentului 1848 rolul pe care i-l acordau oamenii politici munteni, mai toți legatari ai pașoptismului. Dar nu se poate contesta că aici au exercitat un rol hotărîtor influențe culturale ale mediului germanic, în care s-
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
amenajat conform standardelor clinicilor din Occident. Mă uit, mă minunez și mă închin. "Nici chiar așa, că doar n-am murit!", spune cu umor nașa mea. Stau vreo două ore. Mi-e deja teamă să nu mă fi obișnuit cu civilizația de pe pămîntul patrei mele dragi. Cobor și mă îndrept spre ieșirea principală. E blocată. Și totuși, dincolo de ea, văd o forfotă ciudată. M-am gîndit că o fi fost înjungheat vreun Bulibașă și a venit clanu’, solidar, să-l încurajeze
Azilul de noapte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14313_a_15638]
-
modern, îi atrage atenția la finele romanului că: " Fiecare mort aduce Celui de Sus ultima suflare [...] în care Dumnezeu citește viața acestuia ca într-o carte. Biblioteca lui Dumnezeu este un raft plin de cele de pe urmă suflări...". Într-o civilizație în care tema morții este tabuizată și aseptizată, romanul Aglajei Veteranyi este, dincolo de mărturia unui talent literar cu totul ieșit din comun, apt să înfrunte unul din cele mai dificile subiecte ale literaturii și filozofiei, dovada unei nealterate omenii. O
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
de atâtea, și încă pe gratis! 25 oct. 1978. Experiența americană a agronomului. Prietenia lui cu o negresă mai mare decât el cu zece ani, alianță instinctivă a doi despărțiți prin tot felul de prejudecăți de lumea celorlalți într-o civilizație atât de avansată materialmente și în care asemenea diferențe nu și-ar mai avea rostul... Atmosfera de irealitate grandioasă a continentului american, unde, în nord, la Iowa, porumbul e lăsat iarna să înghețe, ca și cum ar fi uitat de el, lăsându
Note americane (II) - variante - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14307_a_15632]
-
la buget. Punând administrația locală în situația de-a se zbate ca peștele pe uscat, pesedeii s-au mulțumit să rânjească, așteptând ca perfidia să dea rezultate. Si dă: orașul de pe Bega e în evidentă pierdere de viteză la capitolul civilizație, în ciuda importantei prezențe de capital străin. La Iași a fost mai simplu: l-au anexat, cu șmecheria lui cu tot, pe Simirad, iar la Cluj nici n-a fost nevoie să ridice vreun deget: Funar face de bunăvoie ceea ce în
Victimele coerenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14347_a_15672]
-
lor tragedie este aceea a tuturor acelora a căror viață este o moarte lentă. Viața “de cîine” dospește și dă peste margini, contopită cu viața lipsită de speranță a atîtor oameni. Lionel Bourg face o amplă incursiune în culturi și civilizații străvechi în care, cel mai adesea, cîinii au fost asociați cu moartea și infernul, ca paznici la porțile lumii de dincolo, cerberi devorînd bolnavii, muribunzii și cadavrele. Aceasta îi permite autorului să ridice cîinii vagabonzi ai Bucureștiului din trista lor
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
moartea și infernul, ca paznici la porțile lumii de dincolo, cerberi devorînd bolnavii, muribunzii și cadavrele. Aceasta îi permite autorului să ridice cîinii vagabonzi ai Bucureștiului din trista lor realitate la înălțimea unui simbol. Ei sînt zeii decăzuți ai unei civilizații și ai unei societăți care “nu și-au rupt lanțurile decît ca să-și făurească altele noi”. Oricît de mare ar fi ascendentul imaginarului asupra realului, Bucureștiul îi apare acestui străin, care nu e “nici turist, nici intrus, nici hoinar veritabil
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
organizare proastă a inteligenței. Și chiar și păcatul biblic, de fapt, ocultat din motive teologice, nu e decât o dereglare a rațiunii și simțurilor. O victorie a instinctului asupra actului de existență superior bazat pe bun-simț. Să nu uităm deviza civilizației europene: le bon sens est la chose du monde la mieux partagée. Până la urmă, acest bun-simț, care este cucerirea de temelie a speciei biologice celei mai înzestrate, învinge totdeauna și nu doar din motive morale, - morala fiind deseori depășită, în
Despre proză (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14379_a_15704]
-
odată și odată, trași la răspundere. Pînă ce Parchetul va decide, presa scrisă și televiziunile pot face și ele ceva: prin Clubul Român de Presă, trebuie instituit un boicot împotriva tuturor celor care, ca becalii și dragomirii, încalcă normele de civilizație, Constituția și legile. Tăierea limbii e pedeapsa cuvenită pentru niște indivizi care se dau periodic în stambă sau amenință (cu moartea!). Un scandal de hărțuire Nu se prea întîmplă ca editorialiștii ziarelor centrale să comenteze emisiunile postului de televiziune OTV
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15545_a_16870]