17,261 matches
-
Cuțescu- Storck pe această temă într-un tragic omenesc din care dispare senzualitatea morbidă și crudă. În prima perioadă a activității sale artistice, Cecilia Cuțescu- Storck se arată interesată de redarea unei sensibilități pe care umanitatea o relevă prin suferință, sensibilitate care dobândește la artistă conotații maternale, ocultând uneori chiar un sens mariologic. Feminitatea nu face obiectul revendicării unei sexualități virtual punitive, a unui erotism pervers, a unei senzualități rafinate în registru decadent, ci dimpotrivă, se dorește spiritualizată în căutarea unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rolul pe care-l joacă personajul-confident în picturile Ceciliei Cuțescu-Storck, cel care-l separă pe cel îndurerat sau perechea de îndrăgostiți de mulțime. Interesul pentru un personaj atât de controversat erotic și investit peiorativ precum Salomeea se află în datele sensibilității care alimentează ficțiunile simboliste, dar și o modernitate finiseculară. După mărturisirea sa, abordarea personajului tincturat decadent în reprezentările diferitelor simbolisme și secesionisme vine din dorința de a contrazice clișeul decadent, pocăința Salomeei fiind preludiul unei posibile expieri a păcatului și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
audiențe selecte de alegerea temei. Principesa Știrbey, care o vizita din când în când la atelier, apare însoțită de o contesă belgiană și ambele discută oripilate despre caracterul "sinistru" al subiectului aflat în atenția pictoriței. Făcând abstracție de aceste teatrale sensibilități contrariate, Cecilia Cuțescu-Storck diminuează oroarea progresiv, prin eliminarea oricărui reziduu de senzualitate din atitudinea Salomeei. Tema captase din plin atenția pictoriței, care o reia în multiple variațiuni, marcând distanța deliberată față de modelul biblic, rodul unei conștiințe estetice ce-și definește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
celei inconștiente din biblie"555. În Salomeea (1913) (vezi planșa 3), aceasta se apleacă cu dragoste asupra capului detașat de trup al sfântului Ioan. Este aici ceva din sărutul furtiv transformat uneori în îmbrățișare a trofeului, devenit monedă curentă a sensibilității decadente prin intermediul piesei lui Oscar Wilde, o comuniune derealizată, imposibilă, menținând o tensiune dureroasă exilată în limbul senzualității macabre? Nimic din toate acestea nu se află în tablourile pe această temă ale Ceciliei Cuțescu-Storck. Cu toate că îmbrățișează capul sfântului, Salomeea nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nimfetei. În pictura Ceciliei Cuțescu-Storck, Salomeea înconjoară cu un braț capul Sf. Ioan și își lipește fața de obrazul lui. Sfântul nu mai are nimic din acea frumusețe stilizată, imberbă, de efeb-androgin, ca la Beardsley, trecută poate prin filtrul unei sensibilități homoerotice și nici acuratețea trăsăturilor la care se adăuga noblețea unui ten emaciat, a picturilor cu această temă ale lui Franz von Stück. Ele vizau, de fapt, un profil cristic în figura Sfântului Ioan Botezătorul, anticipând prin jertfa sa chinurile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și într-o scrisoare din 1907 adresată soției sale, operă al cărui libret era prelucrat după drama Salomé a lui Oscar Wilde, pe care sculptorul o considera o "capodoperă". Din acest punct de vedere, Storck era în deplin acord cu sensibilitatea decadentă, recuperată într-o operă muzicală. Chiar dacă sculptorul a oscilat permanent între clasic și modern, cele trei sculpturi cu același titlu, Salomeea (1926, 1930, 1931) poartă marca Secession-ului, cu care Storck intrase în contact pe timpul șederii sale la München
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
liniile armonioase ale unui corp feminin adolescentin și tăietura á la garcon a părului. Storck apelează la același transfer al afectelor în gest, în tensiunea corpului, apropiere și refuz totodată, care conferă caracter dramatic sculpturii. Această tensiune a contrariilor, specifică sensibilității decadente, este vizibilă aici în dinamica particulară a corpului, coregrafiată cu minuțiozitate de sculptor. O a treia tratare a temei, Salomeea (nud culcat) (ronde-bosse în bronz, nesemnat, nedatat, 41 x 22 x 12 cm, inventar 915175), circumscrie o arie figurativă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Storck a păstrat din tratările amintite mai sus această evidențiere a șoldului, ca emblemă a grației, a frumuseții feminine. Chiar dacă îl considera drept unul dintre cei mai valoroși sculptori români, Francisc Șirato remarca la această sculptură absența pasiunii, sugestie a sensibilității rodiniene. "D-sa nu copiază brut natura; totuși pasiunea nu e calitatea talentului d-sale, deși atacă uneori subiecte pasionale. Salomeea culcată nu are frenezia palpitantă de tinerețe în exprimarea răzbunării satisfăcute, când joacă în picioare capul tăiat al Botezătorului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
canonică a temei, ci efortul unor interpretări, o dramatizare pe care o regăsea în momentul climactic al piesei lui Oscar Wilde. XI.6. Kimon Loghi: Postmortem Laureatus Pare surprinzător că Loghi nu a realizat propria sa Salomee, totul în datele sensibilității și orientării estetice a pictorului presupunea abordarea unui astfel de subiect. Cu toate acestea, există ceva similar, un tablou enigmatic care aduce în discuție tema biblică, ieșită de sub incidența contextului istoric, pentru a se transforma într-o figură cheie a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
meditații solitare, concentrate și esențiale [...]"560. În opinia istoricului de artă, Magdalena ar ilustra reflecția melancolică transpusă în ecuație pascaliană, pe care elementele din jur, reduse ca număr, o conotează simbolic. Pictura lui Kimon Loghi, circumscrisă contextului ideatic și de sensibilitate al finisecularismului, reflectă din plin estetica decadentă, însă, constituie ea, mutatis mutandis, și o pictură en Madeleine? Analiza pe care Victor Ieronim Stoichiță o face acestei teme la Georges de La Tour este utilă pentru a sesiza câteva diferențe, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în configurarea vanitas-urilor, craniul pe care fata îl ține în poală. Este posibil ca artistul să preia, pe filiera düreriană, atitudinea melancolică ca atitudine "artistică" tipică, prezentă și în titlul tabloului. Diferența evidentă ține de dimensiunea senzualist-morbidă, accentuată în sensul sensibilității decadente. Dacă Magdalenele lui La Tour se abandonau reflecției, absorbite într-o contemplatio morosa care le spiritualiza, privind la flacăra lumânării sau în gol, figura feminină la Kimon Loghi este expusă frontal, frontalitatea specifică privirii meduzante. Fata ne fixează obsedant
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fervoarea penitenței, spirituală, ci senzualist. Arta devine obiectul unui scenariu al seducției pe care moartea, sub aspectul venust al acestei nimfete, o încoronează. Din alegoriile medievale ale Frumuseții și Morții, sau a motivului miroir de la mort, sau a "craniului oglindit", sensibilitatea decadentă reține și cultivă dimensiunea senzual-morbidă și nu lecția morală pe care o oferă contemplatio morosa. Avem pusă în scenă o fascinație rea a artei, în locul adevărului ei avem seducția, și dincolo de ea, vidul. Loghi a ales o adolescentă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
morosa. Avem pusă în scenă o fascinație rea a artei, în locul adevărului ei avem seducția, și dincolo de ea, vidul. Loghi a ales o adolescentă în care instinctele sexuale sunt abia trezite, asocierea acestei sexualități juvenile cu moartea este în spiritul sensibilității decadente. Capul apare redus la dimensiunea reziduală ca tigvă, reprezintă oarecum o imagine sarcastică a idealului pierdut într-o iluzie deșartă, sarcasm accentuat și de coroana de lauri care-l încununează. Avem aici și o aluzie la derizoriul gloriei obținute
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
act, fie el și cel al presupus nemuritoarei arte? Putem scruta acest tablou și prin scena shakespeariană a monologului hamletian în fața craniului lui Yorick, măscăriciul, nebunul. O filozofie a morții, dar mai ales angoasa ei într-o mizanscenă venerică brizează sensibilitatea poetică de liră simbolistă a artiștilor finiseculari. Moartea nu rezidă doar în simbolistica transparentă a craniului, ci în prezența nimfetei care ni-l oferă ca enigmă a propriei sexualități. Din acest punct de vedere, tabloul lui Loghi suportă o comparație
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
forma unei nimfete, atrăgătoare și neliniștitoare deopotrivă, este o moarte la puterea femininului. Bram Djikstra, în Idols of Perversity, optează pentru o dublă interpretare a unei compoziții similare aparținând lui Louis Raemaekers, intitulată Sifilisul. În afișul lui Raemaekers situat ca sensibilitate undeva între Rops și Kupka, în locul nimfetei loghiene se află o uscățivă femme fatale a cărei coafură ia forma unei arahnide și care ține în dreptul sexului un craniu pe un fundal presărat cu numeroase cruci. Acest desen relevă o altă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a se impune. Nu găsim o descriere exterioară a locuirii"562. Se poate vorbi astfel, de un sistem complex de corespondențe, de procedee de transfer, de efecte de rezonanță care transformă casa estetului decadent într-o instalație corespunzătoare propriei sale sensibilități, într-o mise en scene. Interiorul nu reprezintă decât un reflex narcisic al locatarului, o hermeneutică adecvată a personajului ar putea să pornească de la proiecția ipsatorie pe care o configurează propria sa locuință. Felul în care scriitorii și artiștii își
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
consistent, Comentarii la legenda meșterului Manole, iar G. Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, o alătură miturilor esențiale ale culturii române. Motivul a fost tratat în cheie expresionistă de Lucian Blaga, însă niciodată speculat din prisma unei sensibilități decadente, poate și pentru faptul că întreaga construcție asociată unui monument real, de o mare frumusețe, mânăstirea Argeșului, are o utilitate publică, religioasă și nu reprezintă o construcție destinată locuirii. Relevant pentru universul decadent este acest complex habitațional prin care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
obiectul designului uniform al întregului"567. Interioarele dobândesc o reprezentare nouă și un psihism propriu în acord armonic cu cel al locatarului. Uneori această personalitate își dezvăluie amprenta unică și imprimă locuitorului permanent sau pasager o stare de spirit aparte. Sensibilitatea decadentă sau simbolistă a fost cuantificată estetic nu doar în amenajarea unor interioare, ci și în poezie. În volumul său de poezii, Domnia tăcerii (1891), în partea intitulată "Viața camerelor", Georges Rodenbach prezintă viziunea sa animistă asupra interioarelor. "Les chambres
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Annunzio își amenajează o casă menită să servească drept templu închinat propriei sale personalități emblematice pentru cultura națională italiană. Își și intitulează "villa" la care începe modificările în 1920, "Vittoriale degli Italiani", o altă "maison théâtrale" concepută după spiritul și sensibilitatea locatarului ca și casa lui Moreau, reprezentând și un fel de legat testamentar autocelebrativ al scriitorului care încredințează memoriei generațiilor viitoare o imagine deja consacrată a geniului său. Pictorul simbolist francez, Gustave Moreau, își organizează casa-muzeu după același principiu al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și împarte laude ditirambice și inele cu pietre false" 574. O serie de pictori precum Fernand Khnopff sau Franz von Stück își compun propriul spațiu așa cum o va face și des Esseintes, personajul celebru al lui Huysmans. Pentru pictorul de sensibilitate simbolisto-decadentă apoftegma contelui Buffon ar putea fi reformulată astfel: la maison c'est l'homme même. Interiorul reflectă și se reflectă în interioritatea artistului. O importantă dimensiune decadentă o regăsim în felul în care pictorii, scriitorii sau colecționarii de artă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sale locuințe, capabilă să suporte metamorfoza dorită. Des Esseintes își amenajează permanent locuința sa din Fontenay, adăugând nu numai piese noi colecțiilor sale de artă, dar și plasându-le într-o combinație unică de gust, relevând armonii noi, proprii ritmurilor sensibilității sale. Una din camere devine un interior de corabie, cu toate accesoriile necesare, în acest fel, estetul călătorește stând pe loc în spațiul virtual deschis oricărei posibilități, ajutat de imaginație și de toate simțurile sale acordate estetic. De la alegerea cărților
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fel, estetul călătorește stând pe loc în spațiul virtual deschis oricărei posibilități, ajutat de imaginație și de toate simțurile sale acordate estetic. De la alegerea cărților, a tapițeriei, a culorilor, a materialelor, a parfumurilor, până la splendidele infinitezimale menite să stimuleze o sensibilitate nevrotică nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Claustrul monahal, jungla tropicală, taverna afumată sau cabina unui slup pot face obiectul unei cameristici rafinate. Astfel de mizanscene se constituie printr-o serie de grefe estetice. Chiar atunci când estetul decadent joacă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Din păcate, colecția a fost dispersată și elementul de coeziune care o structura s-a pierdut. Catalogul reunește piese ale marilor și micilor artiști ai vremii sale, fără a sugera înclinația decisivă a colecționarului către un anume curent estetic, în ciuda sensibilității sale simbolisto-decadente. În lumea artei, inclusiv granițele sensibilității catolice a seniorului se dizolvă pentru a face loc și obiectelor de cult ortodoxe, ca și artizanatului oriental. Biroul lui Bogdan- Pitești este omul însuși 577, sugerează naratorul din romanul Lunatecii, al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de coeziune care o structura s-a pierdut. Catalogul reunește piese ale marilor și micilor artiști ai vremii sale, fără a sugera înclinația decisivă a colecționarului către un anume curent estetic, în ciuda sensibilității sale simbolisto-decadente. În lumea artei, inclusiv granițele sensibilității catolice a seniorului se dizolvă pentru a face loc și obiectelor de cult ortodoxe, ca și artizanatului oriental. Biroul lui Bogdan- Pitești este omul însuși 577, sugerează naratorul din romanul Lunatecii, al lui Ion Vinea. Scriitorul încă simbolist pe vremea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din romanul decadent al lui Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Și salonul adăpostește o colecție de pictură unde Grigorescu, Mirea, Luchian și Petrașcu sunt reperele artistice. Interesant, și aici Veneția joacă rolul de turnesol al unei nostalgii care reflectă sensibilitatea simbolist-decadentă, estetizant-rafinată a locatarului; într-o altă cameră se află un alt peisaj venețian, Ponte Realto (sic), semnat de fratele lui. O altă serie de artiști servesc construirii unui ambient eclectic simbolist, chiar dacă nu toate lucrările pot fi încadrate strict
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]