19,447 matches
-
mărească prețul, farmecul și uneori pitorescul. Căci, asociate la tot felul de legende și amintiri, intrate în deprinderi, în limbă, în viața locală, numele acestea intră în rândul elementelor care asigură continuitatea și permanența acesteia. Noi n-avem, se vede, simțul acestei permanențe, nu-i gustăm necesitatea. Suntem, dimpotrivă, chinuiți de o așa furie a schimbărilor, încât nimic nu ne rezistă. Printre cele dintâi acte de autoritate cu care orice consiliu comunal nou intrat în funcțiune își afirmă puterea, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
viață unor lucruri de demult, cartea aceas-ta, care ea însăși ține de acele lucruri de demult, pentru că e dintre cele dintâi care m-au ajutat să învăț a privi fenomenele vieții și a le înțelege, cade așa de neașteptat sub simțurile mele, încât ar părea că vrea să-mi confirme existența reală a trecutului din care se desprinde și c-ar purta grija ca nu cumva să-ncep a mă îndoi de el... "Force et matière": traducerea franceză a operei lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
A fost așa. Nu putem schimba nimic... Marele merit al poporului român constă însă în modul cum a folosit aceste influențe, cum și-a asimilat și adaptat cultura străină, cum a făcut-o "a sa"; cu alte cuvinte: bunul său simț, admirabila sa intuiție la început, discernământul și spiritul sau critic ceva mai târziu. Asta se poate vedea și aprecia mai ales urmărind formațiunea artei noastre vechi, a arhitecturei cu deosebire. (Nici o artă, poate, nu lămurește mai bine evoluția unei civilizații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sa romantică, prin senzul său patetic, prin farmecul său de religie nouă. Caracterul și senzul acestei atracții erau mai mult de ordine sentimentală decât critică. Ideologia și mișcarea socialistă satisfăceau în mine impulziuni adânci și elementare; îmi satisfăceau cu deosebire simțul de justiție și iubirea de oameni, pe care le-am purtat în mine înainte chiar de a fi avut conștiința lor, înainte de a le fi gândit. Și nu numai că le-a satisfăcut, dar m-a ajutat să le descopăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
gîte songeait, car que faire en un gîte, à moins que l'on ne songe?"). Bădărău era ceea ce se poate numi, în cea mai precisă accepțiune a cuvântului, o inteligență vie. El poseda, în cel mai înalt grad, de asemenea, simțul realităței. Spiritul său, lipsit de strălucire, avea uneori o mare putere de atracție. Se pare că, de data aceasta, "răzășul", cum îi spuneau partizanii, a reușit să-l încânte pe interlocutorul său, om fin, pretențios și susceptibil de altfel, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
vernisată expoziția de artă naivă a pictorului Mihai Dascălu, autorul fiind în același timp și consilier de afaceri. Cum s-ar putea împăca spiritual practice al unui om de afaceri cu pasiunea pentru arta plastică altfel decât manifestând un dezvoltat simț al umorului. La Mihai Dascălu este vorba însă de ceva mai mult - sarcasmul dovedit în abordarea diverselor teme surprinde lumea înconjurătoare și în latura sa grotescă, hilară. Același Mihai Dascălu vine apoi să-și salveze personajele încadrându-le într-un
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
unitate stilistică, denotând o personalitate artistică puternic individualizată, ce a evoluat spectaculos de la an la an, expoziția de față îl situează printre numele de referință ale creației naive românești. Un instinct sigur al gradării și armoniei cromatice precum și un dezvoltat simț al ritmurilor formale plasează pânzele domniei sale nu numai în zona unei inspirate ingeniozități tematice ci și în cea a artei naive. Înnobilându- și peisajele sau compozițiile cu aura unor reverii ce le situează la interferența basmului cu fantasticul ușor suprarealist
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ceea ce face în fiecare tablou prietenul nostru Mihai Dascălu, pentru noi și pentru sine. Pictura naivă pe care o stăpânește cu dezinvoltură, i se potrivește temperamental, rezultatul purtându- ne într-o lume cu personaje simpatice și întâmplări familiare. Cu un simț al observației bine dezvoltat, dl. Dascălu reușește să devină un fin povestitor al cotidianului sătesc și nu numai. Mânuiește pensula cu măiestria căpătată pe parcursul anilor și talentul nativ îl ajută într-o alcătuire compozițională inspirată. Un bun simț cromatic
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
un simț al observației bine dezvoltat, dl. Dascălu reușește să devină un fin povestitor al cotidianului sătesc și nu numai. Mânuiește pensula cu măiestria căpătată pe parcursul anilor și talentul nativ îl ajută într-o alcătuire compozițională inspirată. Un bun simț cromatic și de subiect îl ferește de capcana kitschului. O notă aparte care se cuvine menționată este suprarealismul prezent în multe din lucrări, expresie a imaginației creative bogate și mânuirii metaforei cu dezinvoltură. Mihai Dascălu este un om vesel și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
citind liniștit, chiar de două ori, articolul relatat cu ocazia expoziției: „... sculptura a fost lăsată la urmă, cu toate că aici avem a remarca prezența unui tânăr talentat, debutant în cadrul Asociației Artiștilor Plastici: Constantin Iftinche. Lucrările sale dovedesc un foarte dezvoltat simț al artisticului, al măsurii formelor. Suntem convinși că acesta se va integra în colectivul deosebit de valoros al puținilor sculptori neprofesioniști ieșeni...”( Un eveniment artistic relevant, Magda Olteanu, Opinia Moldovei - 25 mai 1998, pag. 3). Evenimentele ce s-au petrecut în
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
lucrările sale, făcând ca pasiunea pentru pictură și sculptură să atragă aprecieri atât din partea publicului, care ia admirat lucrările la numeroase expoziții personale și de grup, cât și din partea criticilor de specialitate. Prin maniera sa de lucru, cu un simț înnăscut al culorilor și dimensiunilor, artistul conferă creației sale un stil unic, neprețuit. Costel Iftinchi a răspuns chemării artei fiind un reprezentant de marcă al generației tinere.” Mădălin Onu - „Între pământ și cer” - ziarul Metropolis, 6 septembrie 2007, pag 8
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
succes. (2008) Țăranul cu gărgăuni și doamna cu bun-simț Atunci când compară satul cu orașul, mulți intelectuali o fac pentru a ridica în slăvi satul și a vorbi despre decăderea orașului. Satul este păstrător al tradițiilor, acolo omul are un bun simț natural, carei vine din „fibra lui sănătoasă“, iar veșnicia, precum știm, a făcut ochi în cerdacul unei case țărănești, nu în altă parte. În contrast, orașul este decăzut moral și spiritual, o adunătură de mizerie și de vicii. Această viziune
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
labirintului, chiar dacă acest mister rămîne intact. Întrebările sînt anulate nu prin răspuns, ci prin faptul că sînt rostite În plin soare. În definitiv, ce altceva Înseamnă și ceasurile cînd marea limpede Îmi neagă orice tristețe și sînt plin de ceea ce simțurile mele descoperă? Entuziasmul gîndirii grecești i-a cerut lui Tezeu nu atît să pună ordine În galeriile Încîlcite, cît vitejia de a nu le cădea victimă. Dacă ne mulțumim cu atît, el este un erou logic. Căci e, Într-adevăr
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Olimp singur, demistificator și nostalgic, dovadă că misterul s-a risipit. Scepticismul față de lucrurile cu care venim În contact e o descoperire a adulților. Nici un copil nu e sceptic, toți ne naștem cu darul de a crede În ceea ce descoperă simțurile noastre și În ceea ce ni se propune și, de aceea, probabil, numai atunci putem fi fericiți cu adevărat. Pe măsură ce ne-am schimbat, am coborît tot mai jos, la poalele acestui Olimp personal, pînă ne-am văzut despărțiți pentru totdeauna de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
senzație ceva care mă face fericit și trist În același timp. Poate faptul că n-am stat de multă vreme, ca acum, negrăbit, sub un arbore ce-mi vorbește ca și măslinii greci despre răbdare, explică această vagă confuzie a simțurilor; ea mă convinge că În Încercările omului modern de a se reconcilia cu natura triumfă nostalgia unui suflet dornic să-și regăsească ingenuitatea, să se azvîrle În iarba pe care a uitat-o, să cutreiere potecile pe care le-a
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Elie Faure, Apolo, Învingător al lui Dionysos, avea să moară din pricina victoriei sale. Pe măsură ce calmul apolinic obosește să-și sărbătorească detașarea, sub liniștea statuilor lui Apolo se trezește trupul pătimaș al lui Dionysos. El redeșteaptă senzualitatea În statui, le stîrnește simțurile și le Îndeamnă să surîdă obosit și pervers, fiind profetul altor soluții decît măsura. Însuși Dionysos e În acel moment puțin obosit față de timpul cînd lua În posesiune totul cu frenezie În dansuri epuizante și orgii primitive. Acum, amurgul e
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Învinovăți marea și de a o biciui pentru Înfrîngerea lor. Aristotel avea dreptate, solitarul poate fi un zeu la fel de bine ca și o bestie. Dar pentru Întîia oară mi se pare imprudent să vorbesc despre orgoliul singurătății. Și tot ce simțurile mele Îmi descoperă zilnic mă Îndepărtează de gloria Înfricoșătoare a Meduzei. SÎnt aici cîțiva gutui Încărcați cu fructe care Înmiresmează ultimele zile și nopți din august; peste foile albe cad din cînd În cînd frunze uscate; primele semne ale toamnei
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
sau, dacă se simte mai atras, la fiecare opt zile. Acest mod este mai potrivit persoanelor mai simple sau fără carte, cărora li se va lămuri fiecare poruncă, la fel și păcatele de moarte 1, poruncile Bisericii, exercițiul celor cinci simțuri 2 și faptele de milostenie 3. De asemenea, dacă cel care propune exercițiile vede că cel care le primește este firav din fire sau puțin înzestrat și de la care nu se așteaptă mult rod, este mai potrivit ca acestuia din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
al doilea fel este de mai mare merit decât cel dintâi. 35. Se face un păcat lesne-iertător1 atunci când vine același gând de a face un păcat de moarte, iar omul își pleacă urechea, zăbovind puțin sau primind vreo desfătare a simțurilor, sau atunci când ar fi șdin partea omului respectivț vreo neatenție în izgonirea unui astfel de gând. 36. Există două moduri de a face un păcat de moarte: cel dintâi este atunci când omul încuviințează gândul cel rău, pentru a-l face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
facă pocăință două sau trei zile și alte două sau trei nu; pentru că unora le este mai potrivit să facă șmai multăț pocăință, iar altora mai puțin; și de asemenea, pentru că de multe ori încetăm să mai facem pocăință de dragul simțurilor sau dintr-o judecată greșită, cum că nu am putea-o îndura fără a cădea grav bolnavi; iar alteori, dimpotrivă, facem prea multe, socotind că trupul ar putea îndura; și cum Dumnezeu, Domnul nostru, cunoaște infinit mai bine firea noastră, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
schimbând materia și păstrând forma 1. 120. A PATRA CONTEMPLAȚIE VA FI RELUAREA CELEI DINTÂI ȘI A CELEI DE-A DOUA, LA FEL CUM S-A FĂCUT ÎN RELUAREA MAI SUS AMINTITĂ. 121. A CINCEA VA FI FOLOSIREA CELOR CINCI SIMȚURI ÎN PRIMA ȘI A DOUA CONTEMPLAȚIE. Rugăciune. După rugăciunea pregătitoare și cele trei introduceri, este de folos trecerea cu ajutorul simțurilor imaginației prin prima și prin cea de-a doua contemplație, în felul următor. 122. Primul punct este să văd Persoanele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
DOUA, LA FEL CUM S-A FĂCUT ÎN RELUAREA MAI SUS AMINTITĂ. 121. A CINCEA VA FI FOLOSIREA CELOR CINCI SIMȚURI ÎN PRIMA ȘI A DOUA CONTEMPLAȚIE. Rugăciune. După rugăciunea pregătitoare și cele trei introduceri, este de folos trecerea cu ajutorul simțurilor imaginației prin prima și prin cea de-a doua contemplație, în felul următor. 122. Primul punct este să văd Persoanele cu văzul imaginației, meditând și contemplând în amănunt situația Lor și trăgând vreun folos din aceasta. 123. Al doilea punct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
săptămână, măcar uneori, să nu se trezească la miezul nopții; să facă dimineața o contemplație, alta la vremea liturghiei, alta înainte de prânz, și să facă o reluare a acestora la ceasul vesperelor; și după aceea, exercițiul cu folosirea celor cinci simțuri, înainte de cină. 130. A patra notă. În această a doua săptămână, din cele zece adăugiri mai sus amintite în săptămâna întâi, trebuie schimbate a doua, a șasea, a șaptea și, în parte, a zecea 1. La a doua: de îndată ce mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
132. ZIUA A DOUA. Se vor lua pentru prima și a doua contemplație prezentarea la templu 3 și fuga în Egipt, ca în pribegie 4; iar asupra acestor două contemplații se vor face două reluări și exercițiul cu cele cinci simțuri, în același fel ca în ziua de dinainte. 133. Notă. Uneori este folositor, chiar și atunci când cel care face exercițiile este robust și dispus, să se facă o schimbare din această a doua zi și până în cea de-a patra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cea de-a patra, inclusiv, pentru a afla mai bine ceea ce se dorește, făcându-se o singură contemplație în zori, iar alta la ceasul liturghiei, și să se facă o reluare asupra lor la ceasul vesperelor, și exercițiul celor cinci simțuri înainte de cină. 134. ZIUA A TREIA. șSe va contemplaț cum copilul Isus era ascultător față de părinții Săi în Nazaret (nr. 271) și apoi cum L-au găsit în templu; în continuare, să se facă două reluări și exercițiul cu cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]