17,396 matches
-
degrabă înaltă decât medie și de o constituție foarte robustă, impozant prin mândria unită cu blândețea, vesel și deschis, era adorat de țăranii din Hotin, în timp ce știință, verticalitatea și energia să îl transformau într-un fel de oracol pentru toți vecinii săi. Tadeu Hâjdeu a murit în 1835 la vârsta de 66 de ani. Se gândise întotdeauna la moarte cu mult sânge rece. În literatura poloneză Tadeu Hașdeu este cunoscut aproape exclusiv prin două volume de traducere a teatrului lui Kotzebue
Tadeu Hâjdeu () [Corola-website/Science/324621_a_325950]
-
a fost ajutat de către mercenarii normanzi. De asemenea, de-a lungul întregii sale domnii, Guaimar s-a îndreptat împotriva posesiunilor bizantine și a acordat sprijin răsculaților longobarzi din acestea, conduși de Melus din Bari. De asemenea, l-a ajutat pe vecinul său Pandulf al IV-lea de Capua, în pofida nepopularității acestuia. Sub Guaimar al III-lea, "Schola Medica Salernitana" a început să înflorească pentru prima și a putut să facă astfel încât sintagma "Opulenta Salernitanum" să fie inscripționată de monedele sale, ca
Principatul de Salerno () [Corola-website/Science/324626_a_325955]
-
-i limita puterea. În 1052, Guaimar a fost asasinat, iar fiul și succesorul său Gisulf al II-lea nu s-a ridicatla înâlțimea tatălui său. Sub Gisulf, Salerno a decăzut. El a întreprins un război inutil împotriva Amalfi și a vecinilor săi normanzi, în cele din urmă chiar împotriva lui Robert Guiscard, devenit duce de Apulia. Deși Salerno a rămas prosper la sfârșitul domniei lui Gisulf, ultimul principe al său a utilizat ineficient această bogăție și în final, în 1077 a
Principatul de Salerno () [Corola-website/Science/324626_a_325955]
-
Gaeta. Docibilis I a inițiat construirea marelui palat, ale cărui ruine se păstrează încă în oraș și a cheltuit în mod abundent bani pentru decorarea de biserici. În egală măsură, a fost un principe războinic, ale cărui dispute cu toți vecinii, musulmani sau creștini, longobarzi sau greci, ecleziastice sau seculare, sunt descrise în cronicile vremii, în special în cea a lui Erchempert. Cu soția sa Matrona, el a avut, pe lângă Ioan, alți doi fii, Leon și Anatolien, pe cel din urmă
Docibilis I de Gaeta () [Corola-website/Science/324653_a_325982]
-
Hațegului. Poziționată în S-V țării, comuna Bâlteni se află în partea centrală a județului Gorj, fiind la 35 km Sud de municipiul Târgu-Jiu; are o suprafață de 9.160 ha și o populație de aproximativ 10.000 de locuitori. Vecinii comunei sunt: N-V orașul Rovinari; N - comuna Draguțești; V - comuna Fărcășești și Urdari; S - comuna Plopșoru; E - orașul Țicleni. Comuna Bâlteni s-a constituit la ultima împărțire administrativă din 1968 prin unirea fostelor comune Peșteana-Jiu cu Moii, fiind formată
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
duce de Spoleto după asasinarea ducelui Guy al IV-lea. Alberic a fost recunoscut imediat de către regele Berengar I de Italia, cu care luptase alături în 899 sau 900 pentru respingerea unei invazii a maghiarilor. Alberic s-a aliat cu vecinul său, markgraful Adalbert al II-lea de Toscana, împotriva papei Sergiu al III-lea. Cu această ocazie, cei doi aliați au blocat drumul către Roma, pentru a preveni încoronarea imperială a lui Berengar din 906 sau 907. Alianța sa cu
Alberic I de Spoleto () [Corola-website/Science/324736_a_326065]
-
iar distanța până la Zimnicea este de 23 de kilometri (distanțe măsurate de la bornele kilometrice din estul și respectiv vestul satului). Față de orașul Alexandria, actuala reședință a județului Teleorman, comuna Pietroșani se află situată la o distanță de 45 de kilometri. Vecinii comunei Pietroșani sunt: satul Pietrișu la est (aparținând comunei Găujani din județul Giurgiu), comuna Bujoru la vest (județul Teleorman), la sud fluviul Dunărea, iar la nord comuna Gogoșari și satul Izvoru (județul Giurgiu). Conform descoperirilor arheologice din zona de vest
Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/324793_a_326122]
-
a Domnului Președinte al Onor Tribunalului de Teleorman sub nr.8339 din 15 aprilie 1894.> cu următorul conținut: <În ziua de 18 august, anul 1894, susnumitul inginer hotarnic citează un număr de 21 de autorități administrative pentru a se stabili vecinii moșiei. Au fost citați: Ștefan Bellu pentru moșia Tătărăști, Nicolae Butculescu pentru moșia Mândra, Elena Maco, născută Bălăceanu ( urmașă a familiei lui Constantin Aga Bălăceanu) pentru moșia Miroși: colonel Petru Maco pentru a da autorizație susnumitei soții, Ioan Chitu pentru
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
că numele vine de la unul dintre căpitanii lui Mihai Viteazul, pe nume Ka Vișan. Prima atestare documentara a Vișinei apare în ianuarie 1576. În anul 1614 se emite un document de răscumpărare a satului Hanurile în care sunt menționați că vecini în vest, megieșii vișineni. În hrisovul vremii se întâlnește termenul de “Vișina Seaca” folosit de Mitropolitul Țării Românești, Neofit, care anula hotărârea diaconului Radu de la Vișina Seaca, județul Vlașca, la 8 mai 1747, pentru că fără voia lui, emigrând de la Episcopia
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
de la Episcopia Craiova s-a hirotonisit acolo. Din documentele istorice, locuitorii Vișinei au devenit liberi cu ocini și moșii, răscumprând libertatea în bani, încă din secolul al XVII lea. Vechii locuitori ai satelor fuseseră puși la biruri grele că și vecinii lor din satul Hanurile, prin hotărârea lui Mihai Viteazul care îi încuraja pe boieri să pună mâna pe satele moșnenilor (oameni liberi). Din aceste documente reiese că satul Vișina a fost înaintea lui Mihai Viteazul un sat de oameni liberi
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
amenințând inginerul hotarnic Porumbaru, arătând că ei au acte vechi de proprietate din 1792 și nu îngăduie să se facă vreo lucrare pe pământul lor. Deznodământul nu se cunoaște, dar inginerul Porumbaru îi credea capabili de crimă pe aceștia, deoarece vecinii lor din satul Broșteni îl asasinaseră pe proprietarul Marinescu.
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
În anul următor, Gisulf s-a aliat cu Landulf și a asediat orașul Nola din Ducatul de Neapole. În octombrie 953, el a emis o diplomă prin care erau favorizați episcopii de Napoli, însă politica diplomatică lipsită de scrupule a vecinilor săi se pare că nu i-a fost favorabilă. În orice caz, cândva în jurul anului 955, el a fost numit "patrikios" de către Marianus Argyrus, "strategos"-ul bizantin de Bari. În toamna lui 966, papa Ioan al XIII-lea a condus
Gisulf I de Salerno () [Corola-website/Science/324858_a_326187]
-
tratat la Terracina. În 973, Gisulf a fost depus și înlocuit din funcție de către Landulf de Conza și fiii acestuia, care se bucurau de susținerea ducelui Marin al II-lea de Neapole și a ducelui Manso I de Amalfi. Însă vecinul său, Pandulf "Cap de Fier", concomitent principe de Benevento și de Capua, l-a restaurat pe Gisulf, cu condiția de a-i deveni vasal. Deși a fost căsătorit cu Gemma, Gisulf a murit fără a avea urmași la sfârșitul anului
Gisulf I de Salerno () [Corola-website/Science/324858_a_326187]
-
vecină Salame (astăzi Tzalmon) Motivul era dorința incăpățânată a unuia din șeicii druzi de a lua de soție pe una din fetele din sat. Până la urmă cei din Araba s-au prefăcut că sunt de acord, i-au invitat pe vecinii druzi la un simulacru de nuntă, unde i-au luat prin surprindere și i-au omorât. De Araba se leagă și începutul ascensiunii șeicului Dahar al Omar al Zeidani (1688-1775) care a devenit in anii 1730-1770 stăpânitorul de facto al
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
După ce trece cu bine examenul, un coleg îi face cunoștință cu Lida de care se îndrăgostește la „prima” vedere (dar nu o recunoaște ca fiind cea cu cursurile). O conduce pe Lida acasă, dar au probleme cu un câine din vecini. Șurik îi cere fetei o bucată din salam din poșetă și pune cinci somnifere pe care le dă la câine. Dar câinele mănâncă salamul și nu se atinge de somnifere. Șurik prinde o mâță neagră și i-o aruncă câinelui
Operațiunea Î () [Corola-website/Science/326100_a_327429]
-
devenit liderul American comerciant de sclavi de atunci până la Revoluția Americană. Prin 1638, gândurile lui Williams se maturizaseră la punctul că el a acceptat opinia botezului credincioșilor, sau credobaptismul. Williams ținea servicii divine în casa sa de câtva timp pentru vecinii lui, dintre care mulți l-au urmat pe el din Salem. La acel punct ei erau ca și separatiștii din Plymouth, încă mai credeau în botezul bebelușilor. Williams a ajuns să accepte punctul de vedere a antipedobaptiștilor englezi. John Smyth
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
considerau ideile sale ca o prescripție pentru haos si anarhie. Marea majoritate credea că fiecare națiune trebuie să aibă biserica sa națională și că disidenții trebuie să fie obligați să se conformeze. Întemeierea lui Rhode Island era atât de amenințătoare vecinilor săi încât ei au încercat pentru următoarea sută de ani să stingă „experimentul viu“ în libertatea religioasă care începuse în 1636. Williams a murit între ianuarie și martie 1683 și a fost înmormântat pe proprietatea lui. Cincizeci de ani mai
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
(n. 21 decembrie 1988, Cluj-Napoca) este un halterofil român. A început să practice halterele la vârsta de 8 ani, după ce a aflat că vecinii lui practică acest sport la clubul local, Clubul „Clujeana”. Inițierea în acest sport i-a făcut-o medaliatul cu argint de la Los Angeles 1984, Ștefan Tașnadi. În 1998, după desființarea clubului clujean, Mugur Saranciuc l-a adus în Bistrița și
Gabriel Sîncrăian () [Corola-website/Science/326112_a_327441]
-
Simon J. (Jeremy Sisto) începe să găsească pachete goale în apartamentul său, el încearcă să-și securizeze încuietorile, dar pachetele goale apar în continuare. Simon încearcă să afle cine anume îi trimite pachetele și de ce, iar investigațiile sale îl expun vecinilor săi excentrici, unul dintre ei având un cap robotic cu inteligență artificială, altul un joc-video de sex în realitate virtuală, în cele din urmă ajungând la concluzia că este victima unei conspirații corporative. În timp ce camerele de supraveghere îl supraveghează non-stop
Paranoia 1.0 () [Corola-website/Science/326204_a_327533]
-
(în ) este o comedie polițistă americană din 1993, regizată de Woody Allen după scenariul lui Marshall Brickman și Woody Allen. După ce au asistat la un meci de hochei, Larry Lipton și soția sa Carol se întâlnesc cu vecinii lor Paul și Lilian House și sunt invitați la o cafea. Lilian discută diverse exerciții sportive cu Carol, în timp ce Paul îi arată lui Larry colecțiile sale de timbre. Cuplul pare foarte sănătos având în vedere vârsta lor. În noaptea următoare
Misterul crimei din Manhattan () [Corola-website/Science/326297_a_327626]
-
discută diverse exerciții sportive cu Carol, în timp ce Paul îi arată lui Larry colecțiile sale de timbre. Cuplul pare foarte sănătos având în vedere vârsta lor. În noaptea următoare, Larry și Carol ies din lift și găsesc ușa deschisă de la apartamentul vecinilor House și află că Lilian a murit subit. Corpul ei se află pe o targă acoperit de o cearșaf. Medicul spune că ea a murit în urme unui atac de cord. La câteva zile de la moartea lui Lillian, soții Lipton
Misterul crimei din Manhattan () [Corola-website/Science/326297_a_327626]
-
Dianne Wiest), i s-a alăturat pe perioada verii, pentru a sta un timp departe de soțul ei. Mama nerușinată a lui Lane, Diane (Elaine Stritch), a sosit recent împreună cu soțul ei fizician (Jack Warden). Lane este apropiată de doi vecini: scriitorul Peter (Sam Waterston) și profesorul de limba franceză Howard (Denholm Elliot). Între ei există următoarele relații sentimentale: Howard este îndrăgostit de Lane, Lane este îndrăgostită de Peter, iar Peter este îndrăgostit de Stephanie. Diane, mama lui Lane, vrea ca
Septembrie (film din 1987) () [Corola-website/Science/326298_a_327627]
-
era foarte ordonată. Mary Clemens a avut o credință religioasă puternică, manifestată în activități ca transcrierea zilnică a diferitelor pasaje din Biblie în jurnalul său și cântarea frecventă a imnului, care i-a adus mici plângeri de la co-rezidenți și de la vecini. O fractură de șold din anul 1950 a marcat sfârșitul călătoriilor îndelungate, dar Mary și-a continuat munca la Ierbarul din Queensland până în anii 1960, murind în pace în anul 1968 la vârsta memorabilă de 95 de ani. O parte
Mary Strong Clemens () [Corola-website/Science/326366_a_327695]
-
pe haz de replică mai mult decât pe hazul detaliilor cinematografice. Deși nu recunoaștem aici decât arar stilul regizorului Saizescu (umorul lui tandru, liric, din «Surâsul» și «Balul», ori ritmul îndrăcit, gagul matematic calculat, de un haz sec, modern al «Vecinilor»), presărat ici colo în câte o notă de ingenuitate romantică a unor personaje, nu înseamnă că acest Saizescu nu ne place.”". Comicul este considerat a fi mai ales de tipologii decât de situații, iar actorii mari care joacă în acest
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
omoară dacă Tarnum nu își dezarmează oștirea și nu se predă. Totuși Tarnum îl înfrânge pe Kurl la timp pentru a salva trei barzi. Dându-și seama forță trupelor sale nu este chiar așa de puternică, Tarnum îi înrobește pe vecinii săi, locuitorii mlaștinilor cu scopul de a-i folosi în armatele sale. Împreună cele două forțe cuceresc pământul care a fost al lor. Nemulțumit, Tarnum conduce o armată spre est, în Wallpeaks (munții fortificați dintre Ținuturile Pierdute - si Bracaduun). Fiul
Heroes Chronicles () [Corola-website/Science/322515_a_323844]