170,850 matches
-
1968, p. 125. 171 Georges Pompidou, discurs în fața Adunării Naționale, 26 noiembrie 1963, citat de B. Pouyet, op. cit., 1968, p. 118. 172 Vezi Jean-Claude Thoenig, L'ère des technocrates. Le cas des Ponts et Chaussées, Paris, L'Harmattan, 1987 (prima ediție, 1973). 173 J.-C. Thoenig a arătat cât de importantă a fost în această geneză strategia Corpului inginerilor de la Poduri și Șosele de a-și extinde influența în cadrul Administrației centrale. Vezi op. cit., 1987. 174 Înainte de a fi numit ministru al
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Marile revolte din 1968 (n. tr.). 2 Michel Ragon, Les erreurs monumentales, Paris, Hachette, 1971, p. 47. 187 Bernard Oudin, Plaidoyer pour la ville, Paris, Robert Laffont, 1972, p. 95. 188 Henri Lefebvre, Du rural à l'urbain, Paris, Anthropos, ediția a treia, 2001 (1970), p. 221. 189 B. Oudin, op. cit., 1972, p. 81. 190 Michel de Chalendar, Champ libre. Essai sur les maisons et les villes de demain, Paris, Editura Public-Réalisations, 1965, p. 60. 191 M. Ragon, op. cit., 1971, p.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Expresia este preluată din lucrarea de doctorat a lui Lionel Rougé, CIEU, Universitatea Toulouse 2, aflată în curs de finalizare. 3 Vezi sinteza anchetei efectuate în rândul locuitorilor din zona periurbană a orașului Toulouse și conduse de Marie-Christine Jaillet, Urbanisme, ediție specială nr. 12, aprilie 1999, pp. 28-30. 4 Marie-Christine Jaillet, "L'espace périurbain: un univers pour les classes moyennes", Esprit, La ville à trois vitesses: gentrification, relégation, périurbanisation, martie-aprilie 2004, p. 59. 1 Pierre Bourdieu, "Un signe des temps", Actes
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1989. 561 Marcel Gauchet, "Individualisme et crise de l'État", în Christophe Derenne și Laurent Deutsch (coord.), La fragmentation sociale, Paris, Economica, 1985, p. 90. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Guvernarea orașului Arta și știința conducerii orașului 2 1 Studiu introductiv Mulțumiri Prefața autorului la ediția în limba română Guvernarea orașului Introducere Organizarea rațională a ordinii publice Crearea orașului modern Organizarea rațională a ordinii publice Urbanizarea chestiunii sociale Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Modernizarea societății prin urban Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
că se mai pot găsi, ici și colo, observații juste în ce-l privește, dar nici o încercare fundamentală de a fi la înălțimea poziției sale actuale față de lume și viață. În acest sens cartea de față umple o lacună. Titlul ediției daneze este Marele humor (Den store Humor). Hőffding înțelege printr-asta o dispoziție sufletească durabilă, un sentiment total dominant, care reunește sau contopește într-o sinteză mereu înnoită toate opozițiile și contradicțiile vieții, toate sentimentele particulare față de ceea ce este mare
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
vestea sosirii actorilor, că "the humorous man" își va putea juca rolul în liniște, este avut în vedere, probabil, cel pe care noi l-am numi un actor de caracter, în special unul ce reprezintă caractere bizare, extravagante. Dowden (în ediția lui Hamlet pe care a publicat-o, în nota de la II, 2, 340) se gîndește la caractere precum Jacques și Mercutio. Dacă, în cazul cuvîntului "humorous", ne-am putea gîndi la nestatornicie 22 sau la unilateralitate, el semnifică,oricum, tot
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Marele humor, H. Höffding mai vorbește încă despre sentimentele totale ca despre consecința unor "asocieri", cuvîntul din urmă avea cu siguranță pentru el, la elaborarea acestei cărți, alt înțeles decît cel pe care i-l acordau asociaționiștii de școală. În ediția franceză a Psihologiei sale, citim o declarație lipsită de orice echivoc: "dacă va binevoi cineva să fie atent la reacția pe care o stabilesc între asociație și sinteză, va vedea cu cît de puțin temei am fost situat uneori (de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Voltaire Weisse, C.H. Wellek, Albert Wilkens Wolf, Eugen Wundt, Wilhelm Xenofon Zamfirescu, V.Dem. Zeising, Adolf Zelter, Carl Friedrich Zenon din Atena ANEXĂ Opere ale filosofului danez Harald Höffding (1843-1931) traduse în alte limbi Psihologie. În daneză, 1882, apoi numeroase ediții; ed. 7-a prescurtată. Trad. Germană 1887 și numeroase ediții; ed. 6-a prescurtată, 1922. Traduceri în franceză, engleză, rusă, italiană, japoneză, poloneză, finlandeză. Kierkegaard ca filosof. În daneză, 1892 și numeroase ediții. Ultima ediție germană, 1923. Etica. În daneză
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Xenofon Zamfirescu, V.Dem. Zeising, Adolf Zelter, Carl Friedrich Zenon din Atena ANEXĂ Opere ale filosofului danez Harald Höffding (1843-1931) traduse în alte limbi Psihologie. În daneză, 1882, apoi numeroase ediții; ed. 7-a prescurtată. Trad. Germană 1887 și numeroase ediții; ed. 6-a prescurtată, 1922. Traduceri în franceză, engleză, rusă, italiană, japoneză, poloneză, finlandeză. Kierkegaard ca filosof. În daneză, 1892 și numeroase ediții. Ultima ediție germană, 1923. Etica. În daneză, 1887, apoi numeroase ediții. Ed.3-a în germană, 1922
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
limbi Psihologie. În daneză, 1882, apoi numeroase ediții; ed. 7-a prescurtată. Trad. Germană 1887 și numeroase ediții; ed. 6-a prescurtată, 1922. Traduceri în franceză, engleză, rusă, italiană, japoneză, poloneză, finlandeză. Kierkegaard ca filosof. În daneză, 1892 și numeroase ediții. Ultima ediție germană, 1923. Etica. În daneză, 1887, apoi numeroase ediții. Ed.3-a în germană, 1922. Traduceri în franceză, rusă, poloneză. Istoria filosofiei moderne, 2 vol. În daneză, 1895, apoi numeroase ediții. Ed.2-a germană, 1921. Traduceri în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
În daneză, 1882, apoi numeroase ediții; ed. 7-a prescurtată. Trad. Germană 1887 și numeroase ediții; ed. 6-a prescurtată, 1922. Traduceri în franceză, engleză, rusă, italiană, japoneză, poloneză, finlandeză. Kierkegaard ca filosof. În daneză, 1892 și numeroase ediții. Ultima ediție germană, 1923. Etica. În daneză, 1887, apoi numeroase ediții. Ed.3-a în germană, 1922. Traduceri în franceză, rusă, poloneză. Istoria filosofiei moderne, 2 vol. În daneză, 1895, apoi numeroase ediții. Ed.2-a germană, 1921. Traduceri în engleză, franceză
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
prescurtată. Trad. Germană 1887 și numeroase ediții; ed. 6-a prescurtată, 1922. Traduceri în franceză, engleză, rusă, italiană, japoneză, poloneză, finlandeză. Kierkegaard ca filosof. În daneză, 1892 și numeroase ediții. Ultima ediție germană, 1923. Etica. În daneză, 1887, apoi numeroase ediții. Ed.3-a în germană, 1922. Traduceri în franceză, rusă, poloneză. Istoria filosofiei moderne, 2 vol. În daneză, 1895, apoi numeroase ediții. Ed.2-a germană, 1921. Traduceri în engleză, franceză, italiană, spaniolă. Filosofia religiei. În daneză, 1901. Traduceri în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ca filosof. În daneză, 1892 și numeroase ediții. Ultima ediție germană, 1923. Etica. În daneză, 1887, apoi numeroase ediții. Ed.3-a în germană, 1922. Traduceri în franceză, rusă, poloneză. Istoria filosofiei moderne, 2 vol. În daneză, 1895, apoi numeroase ediții. Ed.2-a germană, 1921. Traduceri în engleză, franceză, italiană, spaniolă. Filosofia religiei. În daneză, 1901. Traduceri în germană, franceză, engleză, spaniolă, italiană, japoneză. Jean Jacques Rousseau și filosofia sa. În daneză, 1896, apoi numeroase ediții. Ed.4-a germnaă
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
daneză, 1895, apoi numeroase ediții. Ed.2-a germană, 1921. Traduceri în engleză, franceză, italiană, spaniolă. Filosofia religiei. În daneză, 1901. Traduceri în germană, franceză, engleză, spaniolă, italiană, japoneză. Jean Jacques Rousseau și filosofia sa. În daneză, 1896, apoi numeroase ediții. Ed.4-a germnaă, 1923. Traduceri în franceză, spaniolă. Probleme filosofice. În daneză, 1902. Traduceri în germană, engleză. Cugetarea umană, formele și temele sale. În daneză, 1910. Traduceri în germană, franceză. Filosofia lui Bergson. În daneză, 1914. Traducere în franceză
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
parte a cărții și care, precum poemul Zeul din mașinărie, dovedesc nu numai ingeniozitate, ci și profunzime. O parte din versurile lui P. sunt traduse în limbile italiană, germană, franceză, engleză, fiind incluse în numeroase antologii. Îngrijește și prefațează o ediție din poezia lui Al. Macedonski (1981) și participă la elaborarea unor lucrări colective: Dicționarul cronologic al romanului românesc, Dicționarul romanului tradus, Dicționarul general al literaturii române. SCRIERI: Ceea ce fulgerul amână, pref. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1981; Apropierea, Cluj-Napoca, 1990; Umbra libelulei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
Dicționarul romanului tradus, Dicționarul general al literaturii române. SCRIERI: Ceea ce fulgerul amână, pref. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1981; Apropierea, Cluj-Napoca, 1990; Umbra libelulei, Cluj-Napoca, 1993; Jocul cu clipa, Cluj-Napoca, 1995; Telejurnalul de la Cluj, îngr. Rodica Marian și Ștefan Borbély, Pitești, 2000. Ediții: Al. Macedonski, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1981. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Trei debuturi, RL, 1982, 15; Poantă, Radiografii, II, 127-129; Lucian Alexiu, Literatura de sertar, O, 1990, 39; Diana Adamek, Salt în inima lucrurilor, TR, 1990, 40; Țeposu, Istoria, 73
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
travers les âges. De la mythologie à l'oenologie, 1989; Les vins de France, 1993; Le vin et ses fraudes, 1995 Jean-François Gautier, La civilisation du vin (c) 1997, Presses Universitaires de France (c) 2012 Editura Institutul European Iași pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, 700469, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României GAUTIER, JEAN-FRANÇOIS /Jean-François Gautier; pref.: Hubert Monteilhet. Iași: Institutul European, 2012 ISBN
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a și cucerit gloria. Apoi, în fața cadavrului tovarășului său, înțelege dintr-o dată că nimic nu valorează nimic, atâta vreme cât moartea ne va ajunge pe toți într-o zi. Atunci Ghilgameș pleacă în căutarea nemuririi. Dar, când aproape își atinsese ținta, eșuează... Ediția "originală" cea mai cunoscută și mai completă (aproape două treimi) a acestei capodopere este cea a regelui asirian Assurbanipal (668-627), adăpostită de palatul său din Ninive (12 tăblițe de 200-300 de versuri fiecare)15. Epopeea lui Ghilgameș, prima mare operă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de la Ampelos, companion al lui Dionisos) e definită de către Pierre Galet drept "știința care se ocupă de vița de vie și mai ales de descrierea speciilor, a varietăților sau a răsadurilor de viță de vie"; Précis d'ampélographie pratique, Montpellier, ediția a treia, P. Galet, 1971, p. 7. 5 Mai precis, în eocen, epoca primelor mamifere. 6 H. Arntz, Le vin et les civilisations préhelléniques, Vin et civilisations, Vino e civiltà, Actele colocviului organizat de către Centrul internațional de legătură al organismelor
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
biserică a creștinătății, și din acest motiv a fost considerată drept "centrul lumii". Pentru pictorul spaniol Salvador Dali (1904-1989), gara din Perpignan era centrul lumii. 73 J.-F. Gautier, Histoire du vin, PUF, Paris, colecția "Que sais-je?", nr. 2676, 1992, ediția a II-a, 1996, p. 99 și următoarele. 74 Jocul de cuvinte, intraductibil în limba română, se referă la relația semantică dintre perechea de termeni Petru-piatră. În Evanghelie, în original, primul dintre acești termeni este ho pétros (de genul masculin
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sfântul Vernier (sau Verny). 94 Sfântul Guy este de asemenea patronul Boemiei, al Pomeraniei, al Saxoniei, al Saxoniei de Jos și al Siciliei. 95 J.-F. Gautier, Histoire du vin, colecția "Que sais-je?", nr. 2676, PUF, Paris, 1992, (a doua ediție, 1996), p. 46 și următoarele. 96 "Banchet" (în franceză, în original banquet): derivă din cuvântul "bancă", Dictionnaire étymologique de la langue française, ed. a șasea, PUF, Paris, 1975, p. 56. 97 Mai exact, agape însemna "dragoste frățească". În italiană se spune
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
originea este spaniolă și ar deriva de la Cabo, "cap". 118 Probabil că era vorba de viță de vie care aparținea speciei Vitis Labrisca (N. d. I. A.). 119 F. Durand, Les Vikings, colecția "Que sais-je?", nr. 1188, a V-a ediție, PUF, Paris, 1993, p. 31. 120 P. Robert, Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue français, "Petit Robert 1", Paris, 1990, p. 122. 121 Numele acestuia probabil că deriva din cuvântul berber ardar, "munte"; cei vechi, supraestimând înălțimea munților Atlas, i-
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de Victor Eftimiu, Editura Univers, București, 1973, p. 458. 142 Aï, Ay sau Aÿ este un sat din Regiunea Champagne, situat la 3 km nord-est de Epernay, la picioarele muntelui Reims. 143 Variantă preluată din volumul Antologie din lirica franceză, ediție bilingvă, traducere de C. D. Zeletin, Editura Pandora M, Târgoviște,2006, 144 Variantă preluată din volumul Florile răului, C. Baudelaire, traducere de Virgil Teodorescu, Editura Minerva, București, 1978, pp. 177-178. 145 J.F. Gautier, Le vin à travers les âges, LCF
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
1982, p. 37 și 38. 155 J. Cuisenier (sub direcția lui), Alsace vignerons et artisans, Éditions des Musées nationaux, Paris,1976, p. 17. 156 Rocă vulcanică (n. trad.). 157 J.-F. Gautier, Histoire du vin, colecția "Que sais-je?", nr. 2676, ediția a II-a, Paris, PUF, 1996, p. 47 și 48. 158 Asociație meșteșugărească sau comercială, specifică Evului Mediu din Europa Occidentală (n. trad.). 159 Directions concernant les travaux et la visite des vignes, Confrérie des Vignerons, Vevey, 1983, p. 17
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
unui vast material lingvistic și etnografic referitor la îndeletniciri (păstorit, agricultură, pescuit, meșteșuguri), în note și materiale cu caracter onomastic (culese din sate ori extrase din documente) etc. Rețin atenția în chip deosebit lucrările lui G. T. Kirileanu, O nouă ediție a scrierilor lui Creangă, J. Urban Jarník, Comoara de cuvinte și moneta de limbă și Vasile Bogrea, În Cârneleagă și iarăși Cârneleagă. După o întrerupere de șase ani, în 1922 Ș. reapare, pe lângă Artur Gorovei în fruntea ei figurând, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]