17,659 matches
-
frânt, decorat cu muluri. Pe fațada de vest a lăcașului se află portalul cu ancadrament de piatră, încheiat în arc frânt, cu muchiile teșite. Tot în fața frontului vestic al clădirii se află turnul-clopotniță, din lemn, și el într-o stare avansată de degradare, care se pare că provine de la vechea biserică greco-catolică de lemn din sat, în prezent demolată. Cel de-al doilea portal, de pe latura sudică, cu deschiderea în arc frânt este profilat prin muchia teșită, în mod asemănător portalului
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Corvinești () [Corola-website/Science/328242_a_329571]
-
-lea Postumul, iar pentru funcția de regent pe aristocratul de origine română Iancu de Hunedoara, care urma să conducă regatul până la majoratul monarhului. Iancu de Hunedoara era fiul unui nobil mărunt, care se distinsese în luptele împotriva otomanilor. El a avansat treptat, ajungând general, guvernator militar al Transilvaniei, erou de război și, din punct de vedere material, unul dintre cei mai mari proprietari funciari ai Ungariei. El și-a folosit averea personală și sprijinul primit din parte micii nobilimi pentru înfrângerea
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
actuală (114 sure în ordinea lungimii și nu cea cronologică, ce cuprindeau profețiile lui Mahomed transmise pe cale orală), stopând și monopolizând revelațiile. Și-a promovat rudele în funcții înalte, ca Moawya ca guvernator al Siriei. În 647, armatele musulmane au avansat spre Libia, iar în 651 este cucerită Persia. Osman este asasinat la Medina în 656. Ali( 656 - 661), al patrulea calif, care era vărul și ginerele profetului, primul adept al lui Mahomed, a fost considerat de șiiții musulmani drept adevăratul
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
eveniment care a inițiat șiismul și este comemorat de șiiți în cadrul festivalului Ashura, cu piese de teatru și procesiuni de autoflagerare. Locurile pustii din Siria și Iordania erau zone proprice de odihnă sau spații de agricultură. În 674-678 trupele islamice avansează pe teritoriul bizantin și asediază pentru prima dată Constantinopolul. Expansiunea a continuat, în 682 fiind cucerit tot nordul Africii-Magrebul. Califatul era organizat dintr-o elită militaro-religioasă alcătuită din arabi musulmani. Omeiazii păstrau în provinciile cucerite sistemele anterioare de funcționare, administratorii
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
convertirii , iar elitele locale ce doreau să-și mențină poziția socială trebuiau să se convertească. Dar odată un om convertit, acesta nu mai plătea taxa ca non-musulman. Resursele financiare au scăzut. Elitele doreau să capete funcții. Între 694-711 trupele arabe avansează în sudul Persiei, în Pakistanul de azi, iar în 704 au cucerit Afghanistanul, Buhara și Samarkandul, precum și Valea Indului până la Multan. În 724, Transoxiana și Tașkentul sunt ocupate. Între 717-718 trupele sucesorilor lui al-Walid asediază din nou Constantinopolul fără succes
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
politică și pierderea hegemoniei maritime în Mediterana, precum și cruciadele și atacurile din Asia Mică au slăbit dinastia abbasida. Turcii selgiucizi au fost parțial integrați, iar între 1190-1205, horezmienii au ocupat Persia. Ultimul calif, al-Mutasim, refuză să se predea mongolilor care avansau și este ucis în 1258 împreună cu mii de supuși, în timpul atacului invadatorilor asupra Bagdadului. În anul 909 d.Hr , apare Dinastia Șiită a Fatimiziilor (era o dinastie ce se trăgea din Califul Ali și Fatimah , fiica Profetului) , dinastie apărută în
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
Califilor Abbasizi de la Bagdad , având roluri de mercenari sau ocupând funcții publice de administratori și guvernatori .Selgiucizii înaintează spre Niishapur , și după victoria asupra Ghaznavizilor , sub conducerea lui Toghrul Beg , turcii selgiucizi cuceresc în anul 1042 vestul Iranului , în 1052 avansează în Shiraz , și în 1054 preiau controlul Azerbaidjanului și Kuzestanului . În anul 1055 , Toghrul Beg și selgiucizii cucerec Bagdadul , iar Califul Abbasid , îl proclamă Vice-Sultan , lăsândule selgiuciziilor Califatul Abbasid , turcii selgiucizi devenind "Conducătorii Lumii Islamice" și redenumind califatul în Imperiul
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
1838, Lugoj - d. 1 august 1925, Viena) a fost un înalt ofițer de origine română în armata imperială a Imperiului Austriac, respectiv în Armata Comună a Austro-Ungariei, comandant al regimentului de infanterie "Karl Alexander Großherzog von Sachsen-Weimar-Eisenach" nr. 64, apoi avansat la gradul de general-maior ("Generalmajor") și președintele al asociației române de la Viena precum responsabil pentru ridicarea bisericii române ortodoxe în capitala Cisleithaniei. Încă de la vârsta de 10 ani viitorul general a rămas orfan de tată și a fost crescut de
Alexandru Lupu () [Corola-website/Science/328309_a_329638]
-
era obiceiul ca ofițerii să știe limbile imperiului, ale aliaților dar și ale inamicilor). După absolvirea școlii matematice a intrat, în anul 1857, la îndemnul mitropolitului Andrei Șaguna, ca cadet în regimentul confiniar bănățean nr. 13. În 1859 a fost avansat sublocotenent și a luat parte la războiul din Italia în 1859. În 1860 a fost atașat comenzii generale din Timișoara, iar în 1862 a devenit profesor la școala de cadeți a Regimentului 61. În 1866, la vârsta de 28 de
Alexandru Lupu () [Corola-website/Science/328309_a_329638]
-
luat parte la războiul din Italia în 1859. În 1860 a fost atașat comenzii generale din Timișoara, iar în 1862 a devenit profesor la școala de cadeți a Regimentului 61. În 1866, la vârsta de 28 de ani, a fost avansat locotenent, de atunci mereu in regimentul nr. 64, a participat la războiul austro-prusac, în bătălia de la Königgrätz, Bisternitz (azi: Záhorská Bystrica) deși în ultima luptă a războiului la Blumenau (azi: Lamač). În consecință făcut locotenent major ("Oberleutnant") (1867) și decorat
Alexandru Lupu () [Corola-website/Science/328309_a_329638]
-
Záhorská Bystrica) deși în ultima luptă a războiului la Blumenau (azi: Lamač). În consecință făcut locotenent major ("Oberleutnant") (1867) și decorat pentru merite deosebite cu Medalia de război „Meritul în Serviciu” de clasa I. La 1 noiembrie 1878 a fost avansat la gradul de căpitan de primă clasă și comandant de cordon pe sectorul strategic al Dunării de Jos, cu sediul la Orșova. În același an și-a ales drept soție tot o româncă, pe Blanca, originară din Arad. Pe 1
Alexandru Lupu () [Corola-website/Science/328309_a_329638]
-
Großherzog von Sachsen-Weimar-Eisenach" nr. 64. La cererea sa, împăratul Franz Josef I al Austriei a aprobat pensionarea lui in ziua de luni, 15 martie 1896, și l-a onorat cu Ordinul Militar de Merit cu decorația de război. A fost avansat mai târziu, pe 25 februarie 1908, la gradul de general titular. După ce a intrat în retragere după aproape 40 de ani de serviciu militar, generalul s-a stabilit la Viena, unde a și murit. Este înmormântat în Cimitirul Central din
Alexandru Lupu () [Corola-website/Science/328309_a_329638]
-
îndemnul regelui Andrei al II-lea al Ungariei, ca avanpost al sistemului de apărăre a Țării Bârsei. În prezent, vechea fortificație este ruinată. Din ea s-au mai păstrat doar câteva porțiuni de ziduri, cetatea aflându-se într-o stare avansată de degradare și invadată de vegetație. Printre specialiștii care au atribuit cavalerilor teutoni ridicarea cetății se numără I. Pușcariu, A. Lapedatu și Gustav Treiber. Treiber invocă în sprijinul acestei ipoteze tehnica de construcție, caracteristicile turnului care este deschis către interior
Cetatea Oratea () [Corola-website/Science/328304_a_329633]
-
1896, de unde a fost admis la Academia de cadeți din Berlin-Lichterfelde, pe care a absolvit-o cu succes în 1899. În martie 1899 a fost promovat locotenent și mutat la Regimentul de infanterie 155. În 1 octombrie 1903 a fost avansat la gradul de maior la batalionul 2 al regimentului. A fost admis la Academia Militară Prusacă din Berlin din octombrie 1908, absolvind academia în 21 iulie 1911. După absolvire a servit în Reichswehr foarte redus după Primul Război Mondial până în
Paul Hausser () [Corola-website/Science/328371_a_329700]
-
admis la Academia Militară Prusacă din Berlin din octombrie 1908, absolvind academia în 21 iulie 1911. După absolvire a servit în Reichswehr foarte redus după Primul Război Mondial până în 1927, având gradul de colonel. La 1 februarie 1931 a fost avansat la gradul de general-maior. S-a retras din Reichswehr la 31 ianuarie 1932 cu gradul de general-locotenent. După retragere s-a afiliat organizației veteranilor „Căștile de oțel”, care mai târziu a fost încorporat în SA, apoi în SS. În noiembrie
Paul Hausser () [Corola-website/Science/328371_a_329700]
-
nu mai fumează de 42 de zile, inspectează într-o vineri dimineața șantierul vilei sale în construcție. Se pregătește să plece în concediu a doua zi, însă trebuie să rezolve înainte o problemă la tipografia în care lucrează. Pe măsură ce acțiunea avansează, este dezvăluit că Emilian este căsătorit recent cu o femeie tânără, Ruxi, cu care are un copil mic. Dintr-o căsătorie anterioară, cu Viki, Emilian îl are pe Cătălin, care este în faza dificilă a adolescenței. Între apeluri telefonice insistente
Principii de viață () [Corola-website/Science/328380_a_329709]
-
numai un an, pentru a întemeia compania de software Infogami, cu finanțare prin Summer Founders Program () al companiei Y combinator. Swartz a creat platforma Infogami, bazată pe limbajul de programare wiki, însă simțea că are nevoie de parteneri pentru a avansa. Astfel, la sugestia organizatorilor programului de la Y Combinator, Infogami a fuzionat cu Reddit în noiembrie 2005. Deși la început proiectul a mers greu, cu timpul a dobândit milioane de utilizatori lunari. La sfârșitul lui 2006, Reddit a fost cumpărat de
Aaron Swartz () [Corola-website/Science/328387_a_329716]
-
la sorți în trei grupe de câte patru și au jucat semifinale și finale. Tragerea la sorți a avut loc pe 3 iulie 2012, la ora locală 11:00 (12:00 EET), la Viena, Austria. Câștigătoarele grupelor de calificare au avansat în faza grupelor Ligii, în timp ce cluburile eliminate vor continua în Cupa EHF. Meciurile s-au jucat pe 8-9 septembrie 2011. Cele două echipe rămase din Urnele 1 și a 4-a au jucat un meci eliminatoriu, iar câștigătoarea a avansat
Liga Campionilor EHF Feminin 2012-2013 () [Corola-website/Science/327546_a_328875]
-
avansat în faza grupelor Ligii, în timp ce cluburile eliminate vor continua în Cupa EHF. Meciurile s-au jucat pe 8-9 septembrie 2011. Cele două echipe rămase din Urnele 1 și a 4-a au jucat un meci eliminatoriu, iar câștigătoarea a avansat în faza grupelor. Tragerea la sorți s-a ținut pe 3 iulie 2012. Organizatorul evenimentului a fost clubul Viborg HK. Organizatorul evenimentului a fost clubul Byåsen HE. Organizatorul evenimentului a fost clubul U Jolidon Cluj-Napoca. IUVENTA Michalovce și FTC-Rail Cargo
Liga Campionilor EHF Feminin 2012-2013 () [Corola-website/Science/327546_a_328875]
-
unei "campanii tipice" din alte jocuri de strategie; și în "Mod Constructor" în care jucătorul joacă un scenariu de la zero. În modul de joc "Misiuni" jucătorul pornește de la rangul de "Cetățean". De fiecare dată când îndeplinește obiectivele misiunii, jucătorul este avansat un rang, până când în cele din urmă devine împărat și termină jocul. După ce termină primele două misiuni, jucătorul are de ales viitoarea misiune între două orașe, o misiune care se concentrează pe activități militare, cealaltă misiune cerând o dezvoltare avansată
Caesar III () [Corola-website/Science/327626_a_328955]
-
în mod activ, guvernele de la București și Varșovia au subliniat necesitatea de a avea o frontieră comună. Discuții despre această frontieră au început la Paris la începutul anului 1919 și au continuat în următoarele luni. Propunerea de ocupare a fost avansată de către guvernul român condus de Ion I.C. Brătianu la 8 mai 1919. Brătianu a sugerat acest lucru ca pe un mijloc de a separa Cehoslovacia și Ungaria de influența sovietică, consolidând astfel poziția României Mari și a celei de-a
Ocupația românească a Pocuției () [Corola-website/Science/327657_a_328986]
-
cu Crucea Sfântului Gheorghe. La 7 septembrie 1877, în cadrul unei parade militare, maiorul Candiano-Popescu și cei trei ostași, Grigore Ion, Stan Gheorghe și Nica Vasile, prezintă drapelul turcesc reginei Elisabeta și populației entuziaste a Capitalei. După încheierea păcii, Grigore Ion, avansat la gradul de sergent deși nu știa carte, s-a reîntors în satul natal cu o mică pensie viageră de 12 lei pe lună. Rămas văduv, s-a recăsătorit și, din cele două căsătorii, a avut șase copii. Neputând subveni
Grigore Ion () [Corola-website/Science/327641_a_328970]
-
cu mare succes o unitate mobilă cu care a atacat spatele liniilor rușilor, jefuind, distrugând satele, liniile de aprovizionare și, în cele din urmă, încendiînd orașul Kozelsk. Pentru faptele sale de arme din timpul Războiului Smolenskului, (în timpul căruia a fost avansat la gradul de porucznik al unui regiment de cazaci), el a primit o proprietate în voievodatul Smolensk, lângă Starodub . După război, el s-a mutat într-o mult mai prestigioasă unitate de husari și, datorită reducerilor bugetare care au afectat
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
în timp ce aceasta se odihnea bolnavă în patul ei. Cum sănătatea să se deteriorează spre sfârșitul anului 1937, viziunile sale se intensifică, și din mărturii reise că se așteaptă la un sfârșit apropiat al vieții sale În aprilie 1938 boală Faustinei avansează și este trimisă să se odihnească în sanatoriul Pradnik, fiind ultima să ședere în acest sanatoriu. În iunie 1938 , Faustina este atat de bolnavă încât nu mai poate nici scrie. În septembrie 1938 părintele Sopocko o vizitează la sanatoriu și
Faustina Kowalska () [Corola-website/Science/327667_a_328996]
-
de pace. Mieszko al II-lea a refuzat, și după eșecul împăratului de a-i învinge trupele în luptă, Henric a decis retragerea trupelor la Dziadoszyce. Prințul polonez i-a urmărit, provocând pierderi grele armatei germane. Când armata poloneză a avansat până la Meissen, Mieszko al II-lea a încercat fără succes să asedieze castelul cumnatului său, markgrafulHerman I (soțul surorii sale Regelinda). Luptele s-au terminat în toamna anului și au fost reluate abia în 1017, după eșecul unor discuții privind
Mieszko al II-lea Lambert () [Corola-website/Science/327681_a_329010]