17,559 matches
-
dar uitând, în culmea admirației, să-și acopere sânii. Nu scrie ? întrebă Fandarac, cu aerul că nu-și mai pusese problema asta până acum. Sub lumina lunii, bronzul părea ca nou, fără vinișoarele verzui de cocleală cu care cavalerul din castel îl obișnuise. — O fi murit ? întrebă Petrache, ca și cum răspunsul la întrebarea lui Fandarac nu putea fi decât negativ. — Lumea asta nu e destul de largă încât să încapă, în același timp, și omul viu, și statuia lui. Dacă totuși se mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Și, ca totdeauna, în astfel de situații, se cățără pe zid, să stea de vorbă cu soarele. În diminețile pâcloase, valea părea un abis între el și răsărit, de data asta însă lumina se despăturea ca un covor până la poalele castelului, urcând apoi pe ziduri, cu mii de piciorușe. Era atât de groasă, încât Petrache o simțea cum se lipește de el, ridicându-se spre piept, până la frunte. Întoarse palmele spre soare, pentru a primi cât mai multă lumină. În spate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de-o parte și de alta a coamei, apoi se întoarse la ultimele lui treburi înainte de lăsarea întunericului. Luă snopul de crengi uscate pe umăr și astfel, cu o povară mai degrabă greu de mânuit decât apăsătoare, ieși pe poarta castelului. Se căzni, iarăși, să încuie, cu sentimentul că împotriva lui stă cineva. După vreo douăzeci de pași se abătu de la cărarea pietruită și o luă pe un drumeag ce înconjura muntele. Puțin după aceea, locul se lărgi de vreo doi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Nu știa că obrajii păstraseră dogoarea ca pe o pojghiță, atâta doar că, dintr-odată, înțelese mai multe lucruri care i s-ar fi părut de necrezut cu câteva clipe mai înainte. În loc să coboare spre oraș, urcă din nou spre castel. Cum trecuse de al șaselea ceas, Petrache se opri în fața porții, își făcu o cruce mare, descuie și împinse amândouă porțile cât să încapă doi oameni, așezați umăr lângă umăr. Abia apoi coborî spre oraș, silindu- se să nu se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
altul, ajutându-se de mâini, ca trași de sforile unui păpușar nevăzut. Nu aveau măști, dar fețele lor încremeniseră, pentru fiecare, în forma unui singur cuvânt. Cortegiul urca încet, cu liniștea celor ce-și găsiseră calea. Suind pe cărăruie spre castel, epitaful și prapurii se vedeau din toate părțile. Cu atât mai mult cu cât, în lumina stelelor care coborau arzând, epitaful brodat cu aur lucea ca o lespede unsă cu ulei înmiresmat. Începuse să se lumineze, de data asta răsăritul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
toate părțile. Cu atât mai mult cu cât, în lumina stelelor care coborau arzând, epitaful brodat cu aur lucea ca o lespede unsă cu ulei înmiresmat. Începuse să se lumineze, de data asta răsăritul nu se mai ascundea îndărătul zidurilor castelului, ci venea de pretutindeni. Petrache nu observă, pe locul unde arseseră crengile uscate, că ele se reaprinseseră. Se trezi, într-un târziu, în fața porților. Erau întredeschise, așa cum le lăsase de cu seară. Ezită, privi îndărăt, ca pentru a căpăta curaj
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ele se reaprinseseră. Se trezi, într-un târziu, în fața porților. Erau întredeschise, așa cum le lăsase de cu seară. Ezită, privi îndărăt, ca pentru a căpăta curaj. Cărarea era pustie și așa avea să rămână ziua întreagă, pentru că era sâmbătă și castelul avea să fie închis pentru vizitatori. Abia duminică, în prima zi a săptămânii, dis-de-dimineață, avea să se redeschidă. Petrache atinse aripile porților, ele se desfăcură larg, la simpla atingere. Ar fi trebuit să fie nedumerit, dimpotrivă, sufletul i se umplu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 28 iunie 2010. (2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri: ... a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m); ... b) livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]
-
nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. (2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri: ... a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m); ... b) livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249690_a_251019]
-
iunie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 28 iunie 2010. (2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri: ... a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m); ... b) livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243286_a_244615]
-
scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse. (2) Cota redusă este de 9% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri: ... a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m); ... b) livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]
-
Chendi 19, Craiova, str. Hagi Enus 2 7759. Teodorescu Nicolae, 5 apartamente, București, str. Dragoș Vodă 17 7760. Teodorescu Apostol, 9 apartamente, București, str. Polona 34, str. Ecoului 55 7761. Toth Iosif, 6 apartamente, București, str. Răspântiilor 10, Brașov, str. Castelului 128. 7762. Teodoru Dumitru, 15 apartamente, București, Bdul I. V. Stalin 18, str. L. Blank 15 7763. Teodorescu Gheorghe, 5 apartamente, București, str. Precupeții Vechi 3. 8. a., str. Viitor 190. 7764. Theoharie C-tin, 4 apartamente, București, str. Boteanu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Internaționale a Căilor ferate (UIC) (*). 4406 10 00 Clasificarea este conformă cu dispozițiile cuprinse în regulile generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii Combinate, precum și cu textul codurilor NC 4406 și 4406 10 00. 3. Publicație conținând informații despre castele din Belgia, Luxemburg și Olanda, precum și posibilitățile pe care acestea le oferă cu privire la vizitare, recepții, conferințe, hoteluri, restaurante, apartamente, golf și atracții turistice. Publicația include hărți simple care indică amplasarea castelelor. 4911 10 00 Clasificarea este conformă cu dispozițiile cuprinse
jrc2015as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87167_a_87954]
-
și 4406 10 00. 3. Publicație conținând informații despre castele din Belgia, Luxemburg și Olanda, precum și posibilitățile pe care acestea le oferă cu privire la vizitare, recepții, conferințe, hoteluri, restaurante, apartamente, golf și atracții turistice. Publicația include hărți simple care indică amplasarea castelelor. 4911 10 00 Clasificarea este conformă cu dispozițiile cuprinse în regulile generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii Combinate, cu nota 5 din capitolul 49 și cu textul codurilor NC 4911 si 4911 10 00. 4. Sortimente constituite dintr-
jrc2015as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87167_a_87954]
-
mașinilor de epocă în drum spre Italia și Monte Carlo, sărbătoarea focului Iohannifeur, când câțiva curajoși ce cunoșteau secretul cărărilor abrupte urcau la piscurile înalte și aprindeau focuri mari de-a lungul crestelor, veghindu-le până în zori, sau vizitele la castelul regelui Ludwig II Schloss Linderhoff , la Munchen ce era doar la 70 km de Garmish, unde au asistat ca invitați la Staatsoper la opera Cosi fan tutte (Mozart) din chiar fosta lojă regală, ca și prin alte multe locuri „ce
Editura Destine Literare by LIVIA NEMȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_252]
-
producție. Procesul de diferențiere este un fapt pe deplin atestat. Meșterii mai avuți angajează lucrători lemnari, cu care execută de obicei lucrări mai mari. În 1858, de pildă, un Johan Baumgarten, teslar din Iași, se obligă să lucreze la reconstrucția castelului de la Stânca cu 24 de teslari, angajați de către el și sub conducerea sa. Acesta este primul pas către o formă de producție superioară: cooperația capitalistă simplă. Atunci când un meșter a acumulat capital, el deschide un atelier propriu, năimind calfe. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fenomen în ceea ce privește arta bisericească: peste tot apare „înrîurirea artei apusene necontopită cu tradițiile noastre”. În presa vremii apăreau numeroase anunțuri ale meșteșugarilor străini, care, stabilindu-se în țară, își făceau reclamă: Leopold Akst, turnător de candele, Miller, „fabricant de clavir”. Castelul de la Stânca a fost „bronzuit” în 1851 de meșteșugari nemți, care, neștiind românește, scriau în limba maternă, ceea ce înseamnă că nu se aflau de multă vreme în Moldova. Marea majoritate a acestor meșteșugari lucrează în afara breslelor, sunt supuși străini și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
așteaptă. "Așteptă cu neliniște, cu inima strânsă de acel nu știu ce, abia bănuit, pe care i-l anunțase tatăl ei în vorbe nedeslușite, acea revelație misterioasă care e marea taină a dragostei"*. Abia la sfârșitul ospățului de nuntă, oferit în vechiul castel al familiei înălțat pe o faleză în apropiere de Yport, tatăl lui Jeanne, nehotărât și stingherit, își luase fiica deoparte. Regretând că se vedea nevoit să îndeplinească o sarcină rezervată îndeobște mamelor, baronul, "un gentilom din veacul trecut", îi ține
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și de prestigiu social. Revenind la Julien, se pare că acesta nu reușise să-și găsească o partidă bună frecventând saloanele. Înainte de a muri, tatăl său se îndatorase peste măsură. Pentru a acoperi aceste datorii, tânărul fusese silit să vândă castelul familiei, iar avutul său se micșorase ca pielea de șagri a lui Balzac. În scurt timp, nu mai rămăsese decât cu trei ferme și cu o rentă de aproximativ 5-6 000 de livre. Nu încape nicio îndoială că acesta fusese
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
contopesc, tulburați de dorința nehotărâtă a marilor îmbrățișări". În ciuda acestei libertăți, cei doi logodnici știu să rămână cum nu se poate mai decenți. Respectă întru totul codurile bunei-cuviințe. Abia la adăpostul unei plimbări sub clar de lună, pe pajiștea din fața castelului, Julien, strângând degetele logodnicei sale, cutează să-i dea acesteia, "încet, încet de tot", o primă și sfioasă sărutare. Și abia după ceremonia de nuntă Julien își îngăduie să-și sărute nevasta, departe de ochii nuntașilor, în timpul unei plimbări într-
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
loc exodul. Astfel, în câteva săptămâni, armata franceză, considerată cea mai puternică din Europa, a fost spulberată de tancurile și aviația lui Adolf Hitler. Teritoriul este invadat, iar guvernul, pus pe fugă. Franța, această națiune măreață, se prăbușise ca un castel de cărți de joc. Ce șoc, ce umilință! Pradă coșmarului, francezii își pun toate speranțele în mareșalul Pétain, "eroul de la Verdun", învăluit încă într-un nimb de glorie. Se așteaptă de la acest om providențial să salveze încă o dată națiunea, să
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
spune că toate-s foarte bune și că iapa murise dintr-un fleac: era în grajd când acesta arsese. Când întreabă cum luase foc grajdul, i se spune că dintr-un fleac: fiind o zi cu vânt, focul care cuprinsese castelul s-a întins și spre dependințe. Când marchiza, pe jumătate leșinată, întreabă cum de ajunsese să ardă castelul, i se răspunde că tot dintr-un fleac: aflând că era ruinat, domnul marchiz își trăsese un glonț în cap, iar când
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
arsese. Când întreabă cum luase foc grajdul, i se spune că dintr-un fleac: fiind o zi cu vânt, focul care cuprinsese castelul s-a întins și spre dependințe. Când marchiza, pe jumătate leșinată, întreabă cum de ajunsese să ardă castelul, i se răspunde că tot dintr-un fleac: aflând că era ruinat, domnul marchiz își trăsese un glonț în cap, iar când se prăbușise la podea, dărâmase un sfeșnic. Așadar, toate erau foarte bune. Cântecul este considerat reprezentativ pentru modul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Sigmaringen în 1867, este instruit la Düsseldorf, apoi la școala de război de la Cassel. Frecventează cursurile universității din Leipzig și Tübingen. Regele și regina decid totuși că este nevoie de o ancorare românească și construiesc la Sinaia, în Carpați, un castel de vară a cărui primă piatră de temelie este așezată în 1875; castelul, în stilul renașterii germane, este inaugurat în 1883. Un vizitator francez, André Bellessort, evocînd locurile în 1905, povestește: "Majordomul saxon care mă plimba de-a lungul acestui
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Cassel. Frecventează cursurile universității din Leipzig și Tübingen. Regele și regina decid totuși că este nevoie de o ancorare românească și construiesc la Sinaia, în Carpați, un castel de vară a cărui primă piatră de temelie este așezată în 1875; castelul, în stilul renașterii germane, este inaugurat în 1883. Un vizitator francez, André Bellessort, evocînd locurile în 1905, povestește: "Majordomul saxon care mă plimba de-a lungul acestui talmeș-balmeș de splendori se oprea în fiecare clipă și îmi repeta cu o
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]