21,524 matches
-
în Dumnezeu. Îmi amintesc cu emoție și cu evlavie de nemuritorul cântec al lui Dan Spătaru „Țărăncuță, țărăncuță, cu bujori în obrăjori...”. Este impresionant tabloul satului românesc de altă dată, cu oameni harnici, cu tineri care se îndrăgostesc sincer și curat, și care în cel mai frumos și mai cinstit mod, își întemeiază o familie. Este aici deosebit de important de observat o imagine profundă și bogată în conținut. „Ea fraga buzelor i-a dat Apoi l-a luat și de bărbat
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
își vor face despre România o impresie nemeritat de proastă, ceea ce nu aduce nimănui vreun folos, poate doar dușmanilor țării și neamului românesc. În vizitele mele în România, am cunoscut însă o mulțime de tineri cu preocupări frumoase, cu suflet curat, cu educație și cu bun simț, stăpâniți de respect pentru frumos, pentru dreptate și adevăr, apărători de cultură și tradiție românească, iubitori de Dumnezeu, de neam și de țară. Aceștia reprezintă adevăratul chip al României, ei sunt vlăstarele autentice ale
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
-lea, după îndelungate așteptări a ajuns să vadă prima dată această scenă, l-a întrebat pe pictor, de ce l-a reprezentat pe Adam cu chip senin de copil. La care Michelangelo a răspuns că „Dumnezeu l-a făcut pe om curat, sincer, cinstit, toate relele le-a învățat acesta mult mai târziu”. Așa este și cu copilul. El vine pe lume cu sufletul curat, cinstit, plin de dărnicie, de sinceritate, de încredere în cei din jur, de bucurie pentru viață și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu chip senin de copil. La care Michelangelo a răspuns că „Dumnezeu l-a făcut pe om curat, sincer, cinstit, toate relele le-a învățat acesta mult mai târziu”. Așa este și cu copilul. El vine pe lume cu sufletul curat, cinstit, plin de dărnicie, de sinceritate, de încredere în cei din jur, de bucurie pentru viață și pentru natură, copilul știe să se bucure de o mângâiere, de o jucărie, de tot ce înseamnă viață în jurul lui și știe să
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
să ne bucurăm cu toată puterea sufletului nostru de clipa prezentului, să învățăm să ne bucurăm de ceea ce avem, așa cum ei știu să se bucure de o mângâiere sau de o jucărie nou primită. Mesajul pentru noi al acestor copii curați, nevinovați, luminoși este: „bucurați-vă de clipa prezentului, bucurați-vă de tot ce v-a dăruit astăzi Dumnezeu, bucurați-vă de lumină, de natură, de frumusețea lumii din jur, acordați tuturor iertare și iubire, ca să trăiți în pace și liniște
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
creadă în ceva ce nu există. Acel ceva însă, trăia viu și adevărat în sufletele noastre de copii, chiar dacă nu întotdeauna era sprijinit de toți cei mari. Era minunat să aștepți și să trăiești sărbătoarea Crăciunului cu emoție, cu sufletul curat, cu credința că undeva, există cineva care se interesează de noi copiii, care ne aduce daruri și care ne îndeamnă să fim buni, silitori la școală, ascultători și respectuoși cu părinții, care cunoaște, numai el știe cum și de unde, purtarea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
inima. Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor”. Prima impresie este că e o poveste scrisă pentru copii. Privită mai atent, povestea are semnificații adânci mai mult pentru 94 oamenii maturi. Este o minunată punte între gândirea simplă și curată a copiilor și rațiunea complicată, adesea eronată a „Oamenilor mari”. Prințul a cunoscut un om care „n-a mirosit niciodată o floare. N-a privit niciodată o stea. N-a iubit pe nimeni niciodată. N-a făcut nimic altceva, niciodată
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
este să iasă bani cu orice preț, cu orice risc. Marile concerne producătoare de alimente conservate și semipreparate, ca și concernele farmaceutice, au o forță economică uriașă, nu se tem de reclamații și de procese, reușesc întotdeauna să iasă basma curată folosind legile universale ale corupției. Dacă s-ar reuși vindecarea cancerului sau a Sidei, concernele farmaceutice ar pierde sume fabuloase, de aceea ele nu doresc asta, ele doresc să aibă câți mai mulți clienți bolnavi care să cumpere produsele lor
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
otrăvirea alimentelor cu pesticide, dioxină și exces de îngrășăminte (de pildă fosfați). Am ajuns să avem de ales, sau să murim de foame, sau să mâncăm alimente otrăvite. Fericiți sunt cei care au o palmă de pământ și pot cultiva curat și natural alimentele pentru consumul zilnic, cartofi, legume, fructe, păsări și ouă din propria ogradă. Asta însă nu e bine văzut de marile concerne care prin globalizare încearcă (și au reușit adesea) să impună micilor producători condiții de producție imposibile
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
precum în cântecul: Bate vânul poalele Și se văd picioarele... Deci, numai în anumite condiții de excepție, ajungi să vezi, dacă ai noroc, și ceva din trupul femeii, de care te vei putea bucura abia după cununie. Iată o imagine curată, frumoasă, morală și profund umană, o lecție pe care ne-o oferă tradiția și înțelepciunea populară. Acum, ca și în vremea tinereții mele, tinerii se află în fața unui mare pericol. Dorința sexuală se confundă adesea cu iubirea și se procedează
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
o dăruiește, de devotamentul lui sincer, de recunoștința lui pentru fiecare privire, fiecare mângăiere, fiecare cuvânt pe care se pare că îl înțelege după tonalitate, după expresia și gesturile noastre? Nici un om nu va putea să ne acorde asemenea sentimente curate și dezinteresate. Câinele însă te va iubi indiferent dacă ești frumos sau urât, tânăr sau bătrân, sărac sau bogat, el va fi mereu gata să-și sacrifice viața pentru prietenul lui, omul. Îmi amintesc de o imagine din abecedarul copilăriei
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
acestea derivau dintr-o puternică și încă vie tradiție religioasă complica și mai mult problema. Ca să fie acceptabilă, reforma trebuia să se bazeze pe concepția că noile măsuri însemnau de fapt o revenire la o societate mai veche și mai curată. Numai astfel puteau fi convinși un număr suficient de mare de oameni de necesitatea lor. Reforma acționa totodată împotriva unor interese apărate cu strășnicie. O mare parte a celor aflați la conducere nu vedeau nici un motiv de schimbare a instituțiilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu manifestările lor. Cum să fie ocupațiunile noastre mintale identice? Sigur că iarăși par că mă dau rotund, dar fără țâfna asta uneori nu faci nimic. Scriu și nu știu cât din ce scriu este efect al bolii și cât este memorie curată. Memorie reactivată de porcăriile astea pe care încerc acum să le enumăr, repusă în funcție de medicamente, anestezice. Cât e asta și cât e fapt real, brut? Castaneda a luat droguri ca să vadă ce simt aborigenii pe care îi studia în timpul mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de imputat. Ceva grav și ireparabil. Nici vorbă. Un roman tezist, bătut în cap. Asta aș vrea să scriu. Să preiau clișee de la Miorița. Că trăim într-o lume corcită de venetici buimaci și nu mai știm să apreciem oierii curați și colțuroși. Astea ar trebui să fie modelele noastre. Pe bune, nu știu ce ar trebui să scriu. Dar spre un roman din ăsta mărginit ar trebui să mă îndrept. Nu știu cum se făcea că aveam parte doar de contacte umane care mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
au nume cu multă imaginație. Frații Buzești - trei calculatoare de pe peretele unde e un poster cu Shakira. Pașa Hassan e unul virusat. Dar ei la munte îi place. Să urci până nu mai îți simți picioarele. La munte, acolo, e curat, nici nu băltește apa, se duce naibii la vale, încolo. Apa spală acolo. A citit pe undeva asta. N-are lecturi sofisticate. Citește reviste pentru femei, de-alea pe care, dacă le cumperi, ai avantajul să te alegi și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
zice acuma! Nu fierbe cafeaua mai repede, bulbuci maronii, temători, și ea mă ține de vorbă. Mirunei îi place să se converseze cu Rodica, mă rog, mai mult o distrează tot ce-i povestește despre nu știu care doamnă, unde Rodica face curat ca să scoată un ban. Nu știe de unde o avea aia atâția marafeți și ei să-i dea abia 500.000 pe lună. Aluzie la chiria mea minusculă poate. Are un stil interesant de a comunica Rodica. Alunecoasă. Vorbește la telefon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
culcare își despletea părul, destul de lung, acum mult mai rar și nins de atâția torenți existențiali, și-l pieptăna totdeauna cu pieptene din os, după care își împletea din nou coada, așezând-o circular la spate. Băsmăluța era nelipsită, mereu curată și netedă, niciodată înflorată excesiv. Urma apoi rugăciunea de noapte spusă șoptit, în picioare și cu ochii închiși. Spunea bunica faptul că astfel eram mai aproape de îngerași și nu cădeam pradă unor tentații în câmpul nostru vizual. Totul se finaliza
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cu mine, nu se putea expune, plânsul meu sistemic și starea de agitație sleind-o progresiv de puteri. Maria era prietena din tinerețe a bunicii și dăduse naștere unui băiat cam în aceeași perioadă cu mama. Era o femeie corpolentă, curată și extrem de cinstită ce pentru nimic în lume n-ar fi luat ceva fără a cere permisiunea. Bunica venise, conform unei practici ușor păgâne, cu idea de a suge la pieptul opulent al Mariei, doar doar s-ar mai rupe
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
întreagă, dar care ulterior fusese interzisă de guvernul comunist, „Tot ce-i românesc nu piere”: I. Graiul dulce ce ne înfrățește Niciodată nu va fi uitat Căci în el se-ascunde și trăiește Tot ce-i mai frumos și mai curat Pe câmpie și în munți răsună Glasul vitejesc clocotitor Care toate inimile adună Pentru un destin nemuritor El este goarna ce n-o auziți Și spune tuturor ce-i despărțiți Refren: Tot ce e românesc nu piere Și nici nu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
el îmi apuca atât cât mai putea mâna și se străduia să-mi strângă articulația mâinii, spunându-mi: „Să fii cuminte, să înveți și s-o asculți pe mama.” De fiecare dată același lucru, iar ochii picurau lacrimi mari, mărgele curate și transparente pe care le tot strângeam cu mâinile mele neputincioase. A plecat să vadă cerul liber și descătușat într-o zi de duminică, iar mama i-a fost alături până aproape de sfârșit. Spun aproape pentru că refuza parcă să plece
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de alta munții falnici. Priveliștea era atât de răpitoare încât ai fi zis că natura îți pune sub ochi o salbă de mărgăritare pe o tavă de smarald. Ajungând la Pasul Prislop am poposit pentru a inspira aerul rece și curat de munte și pentru a ne bucura îndeaproape de peisajul mirific. Trecătoarea este situată între Munții Rodnei, aflați la sud și Munții Maramureșului, aflați la nord, la 1416 m altitudine. Pete cristaline de zăpadă se zăreau pe culmile munților falnici
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
îți poți face un traseu pe care să-l urmezi pe jos, pentru a explora împrejurimile. Seara, după cină, te poți distra cu prietenii. Îți va fi greu să te desparți de acest loc pentru că te vei obișnui cu aerul curat și nepoluat, pe care la oraș nu-l vei găsi niciodată. Dacă alegi să-ți petreci o parte din vacanța de vară aici, să o faci în august. La mijlocul acestei luni se organizează unul dintre cele mai uimitoare spectacole acvatice
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
acestei stânci minunate „Piatra Fetei.” Mama îmi povestește, o urmăresc cu mare atenție și-mi spune mai în glumă, mai în serios, că-s descendent al uriașilor brăileni. Ajungem în Măcin pe la orele 11.00 și constat un orășel tare curat, cu mult, mult mai mic decât orașul Pașcani (în jur de 9000 de locuitoriă. Orașul este localizat la „confluența” a două importante unități morfologice, fluviul Dunărea cu Munții Măcinului, la o altitudine medie de 40 de metri, în vecinătatea Dunării
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Întreaga noastră generație: lavaliera! Ce greu este să scrii despre tine Însuți... De obicei, caracterul boem și manierele respective apar trecător, În anii studenției, departe de cafeaua cu lapte a mamii, de mâncărurile preferate sau Înghițite cu mofturi, de patul curat și gata făcut, de primejdiile mirosind proaspăt a levănțică și sulfină. Manierele boeme sunt apoi repede lepădate și uitate de teama „encanaillerii“ de către viitorul bărbat serios și cu situație, păstrând numai atât: amintirea eroică a unor aventuri de dragoste prin
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
al Închisorii, Mihalache Dragomirescu, directorul revistei și primul dintre fraieri, bătându-se cu palmele peste fese și clamând: „A apărut scriito rul unei lumi noi pentru lite ratura românească, cea a pungașilor de buzunare etc...“ Eroare profundă, adăugăm noi, „băzăneală“ curată, ar fi spus Gonea mardeiașul, țâșnind printre dinți un scuipat pentru Încercările scriitorului român, care Însă, după penibilele sale Începuturi, dar cu un scandal propice strategiei sale literare, a abordat apoi o lume mai accesibilă Înțelegerii sale literare și care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]