18,317 matches
-
să se hrănească cu diverse alimente. Pe timp de foamete ele sunt în stare să vâneze chiar și păsările de pe litoral și, câteodată, după spusele vânătorilor, se hrănesc cu hoituri, mai ales de vulpi polare. Vidrele de mare consumă apă marină, multă în comparație cu alte mamifere marine, lucru legat probabil de conținutul mare de proteine din rația alimentară. Dacă se întâmplă ca prada prinsă să fie prea mare pentru a o consuma la o singură masă, de exemplu un crab de mare
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
alimente. Pe timp de foamete ele sunt în stare să vâneze chiar și păsările de pe litoral și, câteodată, după spusele vânătorilor, se hrănesc cu hoituri, mai ales de vulpi polare. Vidrele de mare consumă apă marină, multă în comparație cu alte mamifere marine, lucru legat probabil de conținutul mare de proteine din rația alimentară. Dacă se întâmplă ca prada prinsă să fie prea mare pentru a o consuma la o singură masă, de exemplu un crab de mare uriaș, vidra de mare se
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
la o singură masă, de exemplu un crab de mare uriaș, vidra de mare se culcă cu ea pe abdomen și continuă s-o mănânce după ce se trezește. În meniul vidrei de mare intră peste 40 de specii de animale marine, de exemplu aricii-de-mare, crabii, cefalopodele și gasteropodele, midiile, câteva specii de moluște și de pește. Spre deosebire de celelalte subspecii, vidrele de mare nordice consumă și octopode, evitând însă să le mănânce capul. Vidrele de mare nu au un sezon anume de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
infantilă fiind destul de ridicată: în jur de 30% din pui mor în primul an de viață. Pe parcursul primei luni de viață, nou-născutul este hrănit exclusiv cu lapte matern, care are un conținut asemănător mai mult cu cel al altor mamifere marine decât lutrinele. El conține 19,5% grăsimi, 9,4% albumină și numai 0,8% lactoză. Începând cu a doua lună de viață, puiul este hrănit și cu animale marine, obișnuindu-se cu rația alimentară pentru adulți. Mai târziu, puiul învață
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
are un conținut asemănător mai mult cu cel al altor mamifere marine decât lutrinele. El conține 19,5% grăsimi, 9,4% albumină și numai 0,8% lactoză. Începând cu a doua lună de viață, puiul este hrănit și cu animale marine, obișnuindu-se cu rația alimentară pentru adulți. Mai târziu, puiul învață diferite moduri de vânătoare, cum să se alimenteze corect, cum să se „pieptene” și alte deprinderi. Mamele sunt foarte atașate de puii lor. În caz de pericol, prima lor
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de mare în termeni antropomorfici, datorită comportamentului asemănător cu cel al omului. Vidrele de mare joacă un rol deosebit în ecologia oceanului planetar, controlând cantitatea de arici de mare. Înmulțirea excesivă a acestor nevertebrate duce la scăderea cantității de plante marine care, la rândul ei, cauzează dezechilibrul lanțului trofic marin. De exemplu, dacă vidrele de mare ar consuma mai puțini arici-de-mare, aceștia s-ar înmulți și ar devasta pădurile subacvatice de varec, o specie de alge gigantice. Repopularea Columbiei Britanice cu
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
cel al omului. Vidrele de mare joacă un rol deosebit în ecologia oceanului planetar, controlând cantitatea de arici de mare. Înmulțirea excesivă a acestor nevertebrate duce la scăderea cantității de plante marine care, la rândul ei, cauzează dezechilibrul lanțului trofic marin. De exemplu, dacă vidrele de mare ar consuma mai puțini arici-de-mare, aceștia s-ar înmulți și ar devasta pădurile subacvatice de varec, o specie de alge gigantice. Repopularea Columbiei Britanice cu vidre de mare a îmbunătățit foarte mult ecosistemul litoralului
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
aceștia s-ar înmulți și ar devasta pădurile subacvatice de varec, o specie de alge gigantice. Repopularea Columbiei Britanice cu vidre de mare a îmbunătățit foarte mult ecosistemul litoralului. Vidrele de mare întrețin relații de prietenie cu mai multe mamifere marine, inclusiv pisicile de mare, focile etc. Deși ele înving în luptă chiar și pisicile de mare, care au o greutate și lungime de două ori mai mare, în condiții obișnuite nu iau parte la conflicte (vânătorii secolelor XVIII-XIX aduceau numeroase
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
polari ("Somniousus microcephalus Bl."), iar în unele regiuni și urșii bruni, însă în ultimul timp nu s-au mai înregistrat apariții ale rechinului polar în Oceanul Pacific. Concurentul principal în privința împărțirii hranei este foca pestriță, urmată de unele specii de păsări marine, apoi de morun și nisetru. Pescărușii joacă deseori rolul „lingăilor”, alimentându-se cu prada prinsă de vidra de mare sau cu rămășițele aricilor de mare și crabilor. Indivizii bolnavi sau bătrâni deseori ies pe țărm, de aceea cadavrele vidrelor de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
începutul comerțului cu Europa, principalul venit al vistieriei ruse îl constituie blănurile. De aceea, puterea extinde teritoriile de vânătoare a animalelor cu blană prețioasă tot mai mult spre răsărit. La mijlocul secolului XVIII, după alipirea Kamceatkăi la Imperiul Rus, ofițerii flotei marine Vitus Bering și Alexei Cirikov au primit misiunea de a cartografia țărmul estic al peninsulei Kamceatka și de a căuta o cale maritimă spre America și Japonia. În 1740, în timpul celei de-a doua expediții în Kamceatka, vasul lui Bering
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
ei (). În 1913 a fost fondată prima rezervație naturală dedicată vidrelor de mare în SUA (insulele Aleutine). URSS a interzis vânarea vidrelor de mare în 1926, iar Japonia în 1946. În anul 1972 a fost adoptată Legea privind protecția mamiferelor marine, care a asprit pedepsele pentru vânarea lor. Astfel vânarea vidrelor de mare a fost interzisă în toate arealele ei de supraviețuire. Datorită măsurilor luate, populația vidrelor de mare a crescut anual cu 15%, atingând în 1990 o cincime din populația
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
pericol aparte pentru vidrele de mare. Chiar și o cantitate neînsemnată de petrol, odată ajunsă în apă, cauzează lipirea firelor de păr țepoase. Astfel, firele de păr pufoase se umezesc, ceea ce duce la hipotermie. În afară de aceasta, petrolul otrăvește și animalele marine cu care vidra de mare se alimentează. În urma consumării lor pot fi afectați ficatul, rinichii, ochii etc. O întâmplare de acest fel a avut loc în anul 1989 când, în urma avarierii unui petrolier al companiei Exxon în preajma Alaskăi, a fost
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
întrucât rana deschisă poate intra în contact cu apa murdară. În perioada anilor 1992-2002, mai mult de 40% din numărul total de indivizi au pierit din cauza a diferite infecții. Unul dintre provocatorii infecției este "Toxoplasma gondii", care nimerește în apa marină odată cu excrementele pisicii de casă. Prezența acestor microorganisme în apă este foarte periculoasă pentru vidrele de mare. Specialiștii consideră că încă un factor, nu mai puțin important, care contribuie la mortalitatea înaltă a vidrelor de mare, îl constituie micșorarea bruscă
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
asemenea regizând videoclipul piesei „Hoodies On, Hats Low” de la FreeSol în august 2011. În iulie 2011, Kelsey De Santis a încărcat un videoclip pe YouTube întrebând-ul pe Timberlake dacă vrea să fie partenerul ei într-un eveniment al Armatei Marine din SUA, cei doi fiind prezenți la acest eveniment pe 13 noiembrie 2011 în Richmond, Virginia. Timberlake a început să lucreze la al treilea album din cariera sa, "The 20/20 Experience" în iunie 2012, „fără a avea un scop
Justin Timberlake () [Corola-website/Science/311882_a_313211]
-
conifere. Fauna este alcătuită din unele animale adaptate la clima temperată rece, cum ar fi vulpea, lupul, ursul brun sau hermelina. De asemenea, insulele stâncoase servesc ca loc de poposire a păsărilor migratoare, iar litoralul ca adăpost pentru unele mamifere marine, cum ar fi focile sau vidrele de mare.
Insulele Kurile () [Corola-website/Science/311992_a_313321]
-
în apă sărată se obțin prin introducerea unui fragment de țesut (manta) și unul de scoică în jurul căreia scoica va depune straturile de sidef, rezultatul fiind o perlă mai aproape de forma sferică. Sunt cultivate în special 6 specii de soici marine din genul Pinctada și Pteria exploatate în mod obișnuit, care trăiesc Marea Mediterană, Marea Roșie, în regiunile calde ale Oceanului Indian, Pacific și Atlantic. O scoică marină perliferă produce, în general, o singură perlă. Perlele naturale de cultură în apă dulce sunt cultivate
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
rezultatul fiind o perlă mai aproape de forma sferică. Sunt cultivate în special 6 specii de soici marine din genul Pinctada și Pteria exploatate în mod obișnuit, care trăiesc Marea Mediterană, Marea Roșie, în regiunile calde ale Oceanului Indian, Pacific și Atlantic. O scoică marină perliferă produce, în general, o singură perlă. Perlele naturale de cultură în apă dulce sunt cultivate în lacuri și râuri din speciile Hyriopsis cumingii în Asia, Amblema și Margaritifera margaritifera în America de Nord și Europa de Nord. În scoică este introdus numai un
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
măcinare, se obține „pudra de perle”, bogată în calciu natural de calitate foarte ridicată, utilizată în industria farmaceutică în compoziția diverselor creme pentru îngrijirea pielii. În medicina tradițională chineză se consideră că pudra de perle, o sursă naturală de minerale marine, bogată în oligoemente, hrănește pielea și încetinește procesul de îmbătrânire, prin îmbunătățirea metabolismului și menținerea nivelului de hidratare. Există o gamă variată de produse cosmetice care conțin pulbere de perle: șampoane, măști, creme, sare de baie. În unele culturi asiatice
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
, cunoscut și ca en, este cel de-al doilea fiord ca mărime din lume, după Scoresby Sund din Groenlanda, fiind în același timp și cel mai mare fiord din Norvegia. Gura sa marină se găsește la aproximativ 72 de kilometri de orașul Bergen, având o adâncime de circa 100 m, dar fiordul are o profunzime de 203 km în interiorul țării ajungând până la orașul Skjolden. Diferența de nivel maximă este de 1.308 m
Sognefjord () [Corola-website/Science/311447_a_312776]
-
au puteri speciale asupra apei. Cu ajutorul celui mai bun prieten, Lewis, și al doamnei Lewis Chattam (ce a fost la rândul ei sirenă), luptă împotriva lui Zane — „băiatul rău”, care le descoperă secretul — și împotriva doctorului Linda Denman — un biolog marin care vrea să le captureze pentru cercetări. În cel de-al doilea sezon,fetele capătă noi puteri. De asemenea,o nouă fată în oraș,Charlotte, se îndrăgostește de Lewis,devenind rivala lui Cleo.Într-un episod,Charlotte află că bunica
Lista episoadelor din H2O - Adaugă apă () [Corola-website/Science/312320_a_313649]
-
a fost împărțit între trei echipe (două din SUA și una din Elveția). Deschis, în iulie 2010, a fost un concurs dotat cu un premiu de 1 milion USD, pentru a impulsiona găsirea unor soluții pentru curățarea rapidă a apelor marine afectate de deversările de petrol. Competiția a fost câștigată de echipa Elastec/American Marine, care a inventat un dispozitiv ce aduna petrolul de la suprafața apei de trei ori mai rapid decât orice alte tehnologii existente la acea vreme. A fost
Fundația Premiului X () [Corola-website/Science/312883_a_314212]
-
în iulie 2010, a fost un concurs dotat cu un premiu de 1 milion USD, pentru a impulsiona găsirea unor soluții pentru curățarea rapidă a apelor marine afectate de deversările de petrol. Competiția a fost câștigată de echipa Elastec/American Marine, care a inventat un dispozitiv ce aduna petrolul de la suprafața apei de trei ori mai rapid decât orice alte tehnologii existente la acea vreme. A fost conceput pentru accelerarea dezvoltării tehnologice comerciale care să poată suporta o nouă generație de
Fundația Premiului X () [Corola-website/Science/312883_a_314212]
-
la cele mai mici plante. Muzica este foarte bună, de la cântece dramatice până la cele de veselie și cele de război. Chiar și apa, râurile și marea sunt și ele detaliate, ba chiar este primul joc din serie care prezintă animale marine ca delfinii și balenele. Câteodată, în single-player apar și bărcile. Jucătorul ia rolul unui lord care deține un castel medieval. Cu resursele prezente, jucătorul decide ce fel de structuri vor fi construite pe domeniul său, printre care construcții militare, industriale
Stronghold 2 () [Corola-website/Science/312995_a_314324]
-
fracturi tectonice. Versanții sunt slab înclinați au lungimea de 500-700 m. Suprafețele cu înclinația până la 2° ocupă 50% din teritoriu, cele cu 2-6° - 40%. Pe versanții văilor râurilor apar la suprafață rocile calcaroase, deasupra cărora se află diferite straturide argilă marină și luturi argiloase, uneori luturi nisipoase. Pe alocuri rocile argiloase conțin săruri solubile. Terasele și părțile inferioare ale unor versanți sunt formate din depozite loessoide. În văi și lunci s-au acumulat depozite deluviale și aluviale deseori stratificate, s-au
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
Numulitide, ce nu vor exista decât în Paleogen, de unde și tendința de a denumi această perioadă, Numulitic. În afară de numuliți, Neozoicul este, în domeniul nevertebratelor, era necontestată a moluștelor, mai precis, a scoicilor și a melcilor. Ele sunt adaptate apei sărate marine și apei dulci, iar melcii până și vieții de uscat. Un eveniment important al Neozoicului a fost apariția mamiferelor primitive în Triasicul târziu, cam în același timp în care au ieșit din peisaj dinozaurii. Deși dominația totala a dinozaurilor nu
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]